Analiză. Bucureștiul sufocant și asurzitor: Ce înseamnă calitatea vieții într-o capitală cu zgomot care încalcă normele și cu noxe peste limitele admise?

♦ Cel mai rău pentru calitatea aerului este toamna, iarna și primăvara, când oamenii circulă intens cu mașinile și când au loc arderile de gunoaie. Pe timpul iernii, poluarea crește și din cauza încălzirii centralelor de apartament ♦ În ceea ce privește poluarea fonică, datele arată că 50.800 de persoane sunt expuse la un nivel de zgomot peste limita de 70 dB(A) ziua și 25.900 de persoane sunt expuse la un nivel de peste 60 dB(A) noaptea, din cauza traficului rutier. Li se adaugă 16 școli și spitale afectate de zgomote pe timpul zilei.

În aerul din București, noxele nu doar se simt, ci se și văd. Măsurată cu senzorii special creați pentru a determina calitatea aerului, poluarea ajunge uneori la cote alarmante, cauzată de arderile de gunoaie, traficul intens, praful de pe șantiere și multe altele. Nici cu zgomotul Bucureștiul nu stă mai bine, datele arătând că există peste 200 de zone unde acest indicator depășește limita stabilită de legislație, de 70 de decibeli pe timpul zilei și 60 de decibeli pe timpul nopții, fiind afectate astfel peste 50.000 de persoane. În condiții ca acestea, ce mai înseamnă calitatea vieții în capitala României?

„Aerul sufocant, din cauza poluării, generează un cost îngrijorător pentru sănătatea oamenilor și calitatea vieții. Traficul rutier, producerea de energie electrică și termică, activitățile industriale, activitățile ilegale, șantierele și salubrizarea deficitară a orașului sunt sursele cele mai importante de poluare generate de activitatea umană“, se arată în Raportul de cercetare privind starea mediului din București, primul document care identifică în mod clar, organizat, problemele de mediu ale capitalei României și soluțiile posibile.

Cel mai rău este toamna, iarna și primăvara, când oamenii circulă intens cu mașinile și când au loc arderile de gunoaie. Pe timpul iernii, poluarea crește și din cauza încălzirii centralelor de apartament. Vara, în schimb, mulți oameni sunt plecați în concedii, iar traficul este mai redus, ceea ce duce și la o diminuare a gradului de poluare.

Aerlive, o platformă lansată de organizația nonguvernamentală Ecopolis, a descoperit fenomenul de ardere a deșeurilor din jurul Bucureștiului, de care nimeni nu vorbea anterior, demonstrând astfel că cetățenii sunt expuși aproape zilnic poluării agresive sub diferite forme.

Viața urbană este, în sine, generatoare de noxe și de poluare, însă combaterea lor cu măsuri care să atenueze aceste fenomene este obligatorie. O perdea verde forestieră ar fi de ajutor, dar despre ea doar se vorbește de ani întregi, fără ca ceva să se întâmple. Primăria Bucureștiului spunea în 2021 că vrea să amenajeze 185 de hectare de spațiu verde nou, prin realizarea unor parcuri noi, scuaruri, grădini publice, păduri urbane, refacerea aliniamentelor stradale pe arterele majore. Până acum însă, totul este în continuare în stadiul de plan.

România se află pe locul 57 în lume din aproape 200 de state în funcție de poluarea aerului, stând mai bine decât toate țările din regiune, dar mult mai slab decât cele din vestul și nordul Europei, potrivit unei statistici din 2020 a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Poluarea este un factor major care poate influența sănătatea populației, bolile respiratorii fiind unul dintre efectele calității slabe a aerului.

Nici în ceea ce privește zgomotul Bucureștiul nu stă mai bine. Din realizarea hărților strategice de zgomot s-au obținut informații privind estimarea numărului de locuitori, a numărului de locuințe și a numărului de școli și spitale expuse la diferite intervale ale indicatorilor de zgomot pe timpul zilei și al nopții.

„Din analiza hărților strategice de zgomot pentru traficul feroviar-tip tramvai nu se observă depășiri ale valo­rilor maxime permise (…) și nu sunt persoane și locuințe expuse la valori peste limita admisă. Pentru sursa de zgomot industrie, nu se observă depășiri ale valorilor maxime permise (…) și nu sunt persoane și locuințe expuse la valori peste limita admisă. Singura sursă de zgomot, pentru care s-au constatat depășiri ale valorilor limită este traficul rutier, respectiv pentru 57 de artere de circu­lație din municipiul București“, au spus reprezentanții Direcției de Mediu a Primăriei Municipiului București.

Astfel, 50.800 de persoane sunt expuse la un nivel de zgomot peste limita de 70 dB(A) ziua și 25.900 de persoane sunt expuse la un nivel de peste 60 dB(A) noaptea, din cauza traficului rutier. Li se adaugă 16 școli și spitale afectate de zgomote pe timpul zilei. Problema zgomotului generat de trafic este însă una globală, nu doar locală, după cum constată și instituțiile europene.

„Traficul rutier este principala sursă de zgomot ambiental în Europa. Se estimează că 125 de milioane de persoane sunt afectate de nivelurile de zgomot generate de traficul rutier, niveluri care depășesc 55 de decibeli, iar peste 37 de milioane de persoane sunt expuse la niveluri de zgomot de peste 65 de decibeli“, notează Comisia Europeană.

Pe lângă traficul rutier, alte surse de zgomot din orașe sunt traficul feroviar, cel aerian și cel din zonele industriale amplasate în orașe. Organizația Mondială a Sănătății a clasificat aceste surse de zgomot din orașe drept a doua cea mai frecventă cauză ambientală a problemelor de sănătate pe care le dobândesc oamenii, pe primul loc menținându-se poluarea aerului.

Circa 20% din populația europeană este expusă la niveluri de zgomot nocive pentru sănătate, arată studiile europene, iar pe măsură ce dezvoltarea urbană ia amploare, efectele sunt din ce în ce mai pregnante și mai rele.

Raportul Environmental Noise in Europe, realizat de Agenția Europeană de Mediu (AEM) și lansat în 2020, arată că 13,3% din populația totală a României care locuiește în orașe sunt expuse la niveluri de zgomot de peste 55 de decibeli generate de traficul rutier.

Spre comparație, aceeași sursă de zgomot afectează 49,2% dintre orășenii din Cipru, 30,6% dintre cei din Elveția, 28,8% dintre cei din Bulgaria, 27% dintre letoni, 26,3% dintre lituanieni, 24,8% dintre spanioli, 24,5% dintre luxemburghezi, 24,2% dintre austrieci. Mai bine decât România stau croații (7,7%), finlandezii (8,8%), germanii (6,9%), grecii (7,9%), polonezii (11,6%), portughezii (5,2%), slovacii (6,7%), slovenii (9,8%) și suedezii (13,2%).

Schimbare într-un deceniu

Datele Agenției Europene de Mediu arată că dacă în 2007 aproape 2,8 milioane de persoane erau afectate de zgomotele generate de traficul rutier, zece ani mai târziu numărul acestora scăzuse ușor, până la 2,75 de milioane. Astfel, tot în 2017 circa 97.000 de persoane erau expuse zgomotelor generate de traficul feroviar, 3.500 celor care țin de circulația aeronavelor, iar aproape 16.000 celor care implică funcționarea industriei.

Ponderea din populația totală a României din orașe expusă la niveluri de zgomot de peste 55 de decibeli (date la sfârșitul lui 2017)

Sursa: raportul Environmental Noise in Europe – 2020, realizat de Agenția Europeană de Mediu