ANAF numără videochatistele, dar nimeni din statul român nu are vreo reacție cu privire la dezvoltarea agresivă a acestei activități. Unde este Ministerul Familiei? ANAF spune că ar fi 5.000 de societăți și 400.000 de persoane fizice implicate în activități de videochat

♦ Cifrele vehiculate, atât ca număr de persoane implicate în industrie – 400.000, cât și ca număr de societăți – 5.000, ridică semne de întrebare, cu atât mai mult cu cât instituția admite public într-un răspuns trimis către ZF că nu există CAEN pentru aceste activități și chiar „grupa CAEN din care face parte și activitatea de videochat cuprinde o gamă mai largă de activități, care însă nu corespund sferei de interes a solicitării“. ♦ Și dacă lucrurile ar sta cum spune șeful Fiscului (cifrele îi aparțin) ar însemna că statul chiar este în derivă pentu că tolerează o activitate vecină cu prostituția.

Șeful ANAF, Lucian Heiuș, aruncă pe piață cifre care arată o industrie de videochat în plină expansiune, una în care există 5.000 de firme și în care lucrează 400.000 de persoane, cifre care însă nu se văd în datele oficiale.

Ziarul Financiar a încercat să afle codurile CAEN în care s-ar încadra aceste companii și clasificarea ocupațiilor în care acești lucrători ar putea fi încadrați, însă răspunsul ANAF nu a venit cu date care să facă lumină.

„În anul 2022, inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul ANAF au efectuat controale la cinci firme specializate în domeniul activității comerciale de videochat. (…)

De asemenea, vă informăm că în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR) și Clasificarea Activităților din Economia Națională (CAEN) nu sunt evidențiați distinct contribuabilii care desfășoară activitate în domeniul precizat de dumneavoastră. Grupa CAEN din care face parte și activitatea de videochat cuprinde o gamă mai largă de activități, care însă nu corespund sferei de interes a solicitării“, au transmis reprezentanții ANAF.

Astfel, apar două mari scenarii despre activitatea acestei industrii în România. În primul scenariu, dacă în industria de videochat ar lucra 400.000 de persoane, așa cum a spus Lucian Heiuș într-o discuție la Digi24, ar însemna un nivel de 10% din numărul total de angajați din companiile din România.

În total, datele de la Registrul Comerțului arată un număr 4,1 milioane de angajați în companiile din România, astfel că cele 400.000 de persoane din industria de videochat ar reprezenta 10% din numărul total de angajați din companiile private din România, o industrie mai numeroasă și mai puternică decât industria prelucrătoare și chiar decât industria de IT.

Mai mult, top 1.000 cele mai mari companii lo­cale, care generează 50% din cifra de afaceri din eco­nomie (200 mld. euro anual) au în jur de 950.000 de oameni cărora le plătesc salarii lună de lună.

În scenariul al doilea, Heiuș nu se referă la cei 400.000 de oameni care lucrează în industria de videochat ca fiind angajați, ci îi numește persoane fizice. Astfel, dacă cei 400.000 de oameni din cele 5.0000 de companii numărate de șeful ANAF ar fi PFA-uri, numărul lor ar depăși cifra totală la nivel de economie recunoscută de datele oficiale.

Astfel, Registrul Comerțului a numărat 283.589 de PFA-uri înregistrate în economia locală la finalul lunii martie a acestui an, astfel că cei 400.000 din videochat ar fi cu mult peste cifrele oficale.

„Există cinci platforme mari, unde orice firmă care funcționează în România pe acest domeniu de activitate are un contract cu ei și de acolo primesc bani. Acești bani intră prin bancă, îi putem urmări. Cred că avem peste 5.000 de societăți, sunt discuții că ar lucra ca persoane fizice peste 400.000 în această industrie, pentru că veniturile sunt mari“, este declarația exactă dată de Heiuș la Digi24.

În acest context, declarația șefului ANAF nu poate trece consemnată și doar atât. Cifrele vehiculate, atât ca număr de persoane implicate în industrie – 400.000, cât și ca număr de societăți – 5.000, ridică semne de întrebare, cu atât mai mult cu cât instituția admite public în răspunsul trimis către ZF că nu exista CAEN pentru aceste activități și chiar „grupa CAEN din care face parte și activitatea de videochat cuprinde o gamă mai largă de activități, care însă nu corespund sferei de interes a solicitării“.

Un exemplu de companie de astfel de companie este compania LTV Network SRL, care administra un studio de videochat cu modele feminine în zona Piața Iancului din București sub brandul „Luxury Studio“.

Firma pentru care există date publice numai până la nivelul anului 2016 a declarat la Registrul Comerțului drept activitate principală consultanța în tehnologia informației – la fel ca subsidiarele giganților hi-tech IBM și Microsoft.

Un alt exemplu este BSmart Studio București, o companie din industria de videochat care este înregistrată cu numele de BSmart Online și care are drept obiect de activitate înregistrat la Ministerul Finanțelor comerțul cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin Internet.