America, o țară, două națiuni din ce în ce mai îndepărtate. Polarizarea radicalizează politica, iar politica acutizează polarizarea

În America există un stat prosper cu un PIB dublu față de, spre exemplu, Rusia și care-l va depăși în curând pe cel al Germaniei, și un stat supersărac, cu o economie de trei ori mai mică decât, spre exemplu, cea a României. Primul stat în mod istoric aparține democraților, iar al doilea republicanilor.

Despre America se spune încă de la înce­putul acestui secol că este o țară cu două nați­uni, dar anul 2022, cu campania electorală pentru alegerile interimare din noiembrie, a adus o divizare socială, economică, politică și chiar religioasă mai mare ca niciodată în ultimele decenii. Totul are legătură cu politica deoarece nimic nu pare să-i mai apropie pe democrați de republicani. Economia, armele de foc, avortul, protecția mediului, toate au devenit falii seismice care-i divizează pe americani, chiar și în interiorul familiilor, după cum a observat The New York Times.

Statul American California atrage de mult timp critici pentru că a încetat să mai fie atractiv pentru afaceri și forța de muncă din cauza taxelor crescute și legislației mai aspre, scrie Bloomberg. Printre numele mari care au plecat de acolo se numără patronul de la Tesla și SpaceX, Elon Musk. În timpul pan­demiei, acesta s-a mutat în Texas și și-a luat și o parte din cartierele generale cu el.

Cu toate acestea, un număr din ce în ce mai mare de prog­noze arată că „statul de aur“ ar putea înlocui în curând Germania pen­tru a deveni a patra economie ca mărime din lume. Urcarea în clasament, de pe lo­cul cinci pe patru, ar însemna că doar SUA ca întreg, China și Japo­nia ar fi în fața Californiei. „În ultimul deceniu, SUA au crescut un pic mai rapid decât Germania, iar California mai rapid decât SUA“, spune David Zeke, profesor de economie.

The Nation notează acum că: „Niciodată de la Războiul de Secesiune încoace nu au mai fost atât de mulți candidați la poziții înalte care neagă legitimitatea sistemului electoral american“. Aceștia sunt cunoscuți ca „deniers“ sau „negaționiști“. Și religia polarizează America, ajutată de politică. Americanii își pierd religia de ani de zile, tendință asociată peste tot în lume cu creșterea nivelului de trai. Cu toate acestea, 53% dintre americani încă mai spun că religia joacă un rol foarte important în viețile lor, a constatat un studiu al Pew Research Center.

Progresul nu s-ar datora unui miracol e­conomic californian ci mai degrabă deprecie­rii cu 15% a euro și anemiei economice a Germaniei. Totuși, este o evoluție, una care se datorează faptului că economia Californiei este una rezistentă. A demonstrat acest lucru în timpul pandemiei și o face și acum, în fața inflației record. În 2021, PIB-ul californian s-a situat la 3.400 miliarde de dolari. Cel al Germaniei a fost de 4.200 miliarde de dolari.

Analiza Bloomberg presupune că anul acesta și în cel următor economia statului american va continua să crească, iar cea germană se va micșora, permițând Californiei să depășească Germania. Cel mai bogat stat american, din punctul de vedere al venitului median al unei gospodării, este Virgina. În acest clasament, California ocupă locul șase, după Hawaii, dar are cea mai mare economie și este cel mai populat stat.

La polul opus, cel al sărăciei, este Mississippi, cu un PIB de 100 de miliarde de dolari. Acesta ocupă ultimul loc în SUA la venitul me­dian al gos­podăriei, cu o valoare care abia trece de ju­mă­­tate din cea a sta­telor din vârf. „Ne-am blocat în să­răcie“, spune un locui­tor din Mississippi. „Nu avem locuri de mun­că aici. Iar când gă­sești, cum să ajungi la el dacă nu ai mașină? Și cum să-ți per­miți o mașină dacă nu ai de muncă?“

Cu venituri mici, cu salarii mici și cu rate ale șomajului care pot ajunge și la 40%, lo­cuitorii din Mississippi fac cu greu față crizei actuale. Benzina, chiria și mâncarea costă în statele sudice mai mult decât în restul țării. Re­publicanii dau vina pe democrați, iar de­mo­crații pe republicani.

Încă din vară, NYT a observat că un număr tot mai mare de candidați republicani pentru interimare au ales să se popularizeze prin clipuri în care promovează armele, pe care le leagă de libertatea garantată de America. Între timp, uciderile, mai ales în școli, au continuat, iar democrații țipă că republicanii urmează o agendă extremă. Aceasta cuprinde și restricții dure la avort, drepturile de vot și beneficii medicale și sociale.

Între timp, republi­canii au făcut paradă electorală cu puști și pistoale. În vară, ca reacție la un val de violențe ucigașe, cele mai tragice fiind în școli, președintele democrat Joe Biden a promulgat o lege care permite reglementarea mai strictă a armelor de foc. Unii consideră că această măsură este cea mai importantă din ultimii 30 de ani. Un răspuns a venit de la Curtea Supremă, foarte conservatoare, care două zile mai târziu a invalidat o lege a statului New York ce impune un permis special pentru portul armei în afara locuinței.

Încă din vară, NYT a observat că un număr tot mai mare de candidați republicani pentru interimare au ales să se popularizeze prin clipuri în care promovează armele, pe care le leagă de libertatea garantată de America. Între timp, uciderile, mai ales în școli, au continuat, iar democrații țipă că republicanii urmează o agendă extremă. Aceasta cuprinde și restricții dure la avort, drepturile de vot și beneficii medicale și sociale.

The Nation notează acum că „Niciodată de la Războiul de Secesiune încoace nu au mai fost atât de mulți candidați la poziții înalte care neagă legitimitatea sistemului electoral american“. Aceștia sunt cunoscuți ca „deniers“, sau „negaționiști“.

Și religia polarizează America, ajutată de politică. Americanii își pierd religia de ani de zile, tendință asociată peste tot în lume cu creșterea nivelului de trai.

Cu toate acestea, 53% dintre americani încă mai spun că religia joacă un rol foarte important în viețile lor, a constatat un studiu al Pew Research Center. Ponderea este de doar 21% în Germania și de 18% în Australia. Explicația ar putea consta în faptul că în America și-au găsit refugiu multe grupuri religioase, începând cu puritanii. Însă prăpastia dintre America religioasă și cea fără religie crește, aplificând polarizarea. America este divizată și fragmentată de multe „războaie interne“ – pentru politică, cultură, limbă, religie, scrie NYT. Este astfel posibil ca toată această divizare internă să culmineze cu un război civil? se întreabă publicația americană.