Amenințarea unei noi superbacterii fără rival

Tulpini netratabile ale gonoreei se răspândesc tot mai mult, a avertizat Organizația Mondială a Sănătății, alimentând temerile că cele mai noi tipuri de antibiotice vor fi în curând inutile. Gonoreea este a doua cel mai des întâlnită infecție cu transmitere sexuală bacteriană, cea mai frecventă infecție cu transmitere sexuală în Marea Britanie, după Chlamydia, cu aproape 35.000 de cazuri raportate în Anglia în 2014. OMS estimează că 78 milioane de oameni din întreaga lume contractează boala în fiecare an, cei mai mulți fiind tineri sub 25 de ani. Ultimul avertisment se bazează pe constatările din două studii, realizate de cercetătorii OMS, analizând datele din 77 de țări. Aceștia au afirmat că în peste 50% dintre cazuri antibioticele de primă linie au fost ineficiente.

”Pentru a controla gonoreea avem nevoie de noi antibiotice, dar și de teste rapide și precise de diagnosticare care pot indica medicamentele ce funcționează pentru fiecare infecție în parte. Pe termen lung, avem nevoie de vaccin pentru a preveni gonoreea“, a declarat Marc Sprenger, director al secretariatului pentru rezistență la microbi din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății. Iar aceste afirmații sunt susținute și de alte voci din domeniu. ”Suntem foarte preocupați de dezvoltarea tulpinilor de gonoree rezistente la antibiotice. Într-un timp foarte scurt, am văzut schimbări ale bacteriilor într-o rată fără precedent, ceea ce înseamnă că multe antibiotice care au funcționat până acum nu mai sunt eficiente. Nu mai avem opțiuni“, a declarat  prof. Claudia Estcourt, membru al Asociației Britanice pentru Sănătate Sexuală și HIV. Pe lângă rezistența extinsă la antibioticele de primă linie pentru gonoree, mai nou crește rezistența și față de tratamentele din a doua și a treia linie.

Mulți dintre cei care contractează boala nu prezintă niciun simptom, dar fără tratament aceasta poate provoca infertilitate și, în cazul femeilor gravide, intervine riscul de orbire a bebelușilor. De la introducerea antibioticelor în anii 1930, bacteriile responsabile pentru gonoree, Neisseria gonorrhoeae, au demonstrat o abilitate remarcabilă de a fi cu un pas înaintea celor mai eficiente antibiotice. ”Gonoreea este o bacterie foarte inteligentă. De fiecare dată când introducem un nou tip de antibiotic pentru tratarea acesteia, ea dezvoltă rezistență“, a spus Teodora Wi, specialist în reproducere umană la Agenția Națională pentru Sănătate din Geneva. Wi a declarat că unul dintre cele două noi studii despre gonoree publicat în revista Plos Medicine a documentat cazuri rezistente la antibiotice în Japonia, Franța și Spania.

”Aceste cazuri pot fi doar vârful aisbergului deoarece sistemele de diagnosticare și de raportare a infecțiilor netratabile lipsesc în țările cu venituri mici, unde gonoreea este de fapt mai frecventă.“ Așadar, experții adaugă în ecuație și problemele de finanțare. ”Suntem preocupați de faptul că într-o perioadă de dezvoltare a tulpinilor de gonoree rezistente la medicamente, când opțiunile de tratament sunt din ce în ce mai limitate, finanțarea generală a serviciilor de sănătate sexuală este redusă, iar un sfert din autoritățile locale au fost nevoite să reducă cheltuielile pentru servicii de sănătate sexuală“, a spus Estcourt, făcând referire la situația din Marea Britanie. Ea a adăugat că situația este ”foarte gravă“ și există o nevoie stringentă de noi medicamente. Și, din păcate, în acest moment se află în dezvoltare doar trei potențiale noi medicamente pentru gonoree, fără nicio garanție că se vor dovedi eficace în faza finală, a declarat Manica Balasegaram, directorul parteneriatului global pentru cercetare și dezvoltare privind antibioticele.

”Trebuie neapărat să profităm de oportunitățile pe care le avem, de medicamentele existente și de cele în curs de dezvoltare. Orice tratament nou dezvoltat trebuie să fie accesibil tuturor celor care au nevoie, asigurându-se, în același timp, că este utilizat în mod corespunzător, astfel încât rezistența la medicamente să încetinească cât mai mult posibil“, conchide acesta.

De la apariția penicilinei antibioticele au transformat sistemul de sănătate și au salvat milioane de vieți. Astăzi, la circa 90 de ani distanță, ca rezultat al folosirii incorecte și excesive, antibioticele își pierd treptat din eficiență, iar descoperirea altora noi se lasă așteptată. Situația a fost semnalat de însuși Alexander Fleming, descoperitorul penicilinei, care, în 1945, a tras un semnal de alarmă spunând: ”Există un mare pericol ca omul să își administreze doze insuficiente de antibiotic. Prin expunerea microbilor săi la cantități nonletale de antibiotic, va determina apariția rezistenței microbiene“. Ulterior, studiile au demonstrat o relație directă între consumul de antibiotice și apariția sau diseminarea liniilor bacteriene rezistente la ele.

”Până la mijlocul secolului, rezistența bacteriilor în fața antibioticelor va fi un pericol pentru umanitate mai mare decât este cancerul în prezent; asta dacă marii lideri ai lumii nu stabilesc un acord internațional pentru a combate această amenințare“, spunea în 2015 George Osborne, fostul cancelar al Marii Britanii. El a atras atenția, de asemenea, asupra sumelor enorme pe care acest lucru le-ar implica, ajungând la o valoare cumulată estimată la 100.000 de miliarde de dolari până la nivelul anului 2050. ”Nu este doar o problemă ce ține doar de sănătate, ci și de economie, iar costurile suferite dacă nu facem nimic ar fi mult prea mari, atât în ceea privește viețile pierdute, cât din punct de vedere financiar. Statele lumii trebuie să se unească într-o abordare comună“, a completat Osborne în cadrul întâlnirii FMI la Washington.

Conform raportului prezentat de Comisia Europeană, un sondaj Eurobarometru despre utilizarea antibioticelor și despre informațiile consumatorilor cu privire la acestea la nivel european, cunoștințele europenilor rămân reduse. Spre exemplu, 57% nu știu că antibioticele sunt ineficiente împotriva virusurilor. 58% dintre români cred, în mod greșit, că antibioticele distrug virusurile, comparativ cu 46% media europeană; pe de altă parte, numărul românilor care au răspuns corect la această întrebare a crescut semnificativ, de la 15% în 2013, la 29% în prezent. De asemenea, 79% din români, mai mulți cu 21% față de Eurobarometrul din 2013, consideră că antibioticele devin ineficiente dacă sunt luate când nu este necesar (apropiat de media UE, de 84%). Rezultatele sondajului mai demonstrează că există o legătură directă între nivelul mai bun de cunoștințe și un consum rațional de antibiotice.

Criza sănătății publice globale în raport cu rezistența la antibiotice se află astăzi în centrul atenției OMS.