Ambasador pentru vinul românesc

Ca orice pasionat de job, Mircea Niculescu vorbește mai puțin despre el, dar poate să vorbească ore în șir despre meseria lui. E norocos că asta face, de altfel, parte din „fișa postului” de Senior Wine Buyer în cadrul Carrefour România, rol din care una dintre responsabilitățile sale prinicipale este să răspândească povestea vinului românesc.

Din rolul de Senior Wine Buyer în cadrul Carrefour România, principalele responsabilități ale lui Mircea Niculescu țin  de negocierile cu furnizorii, precum și de implementarea strategiei de gamă din cadrul Carrefour România. Din 2019 însă, odată cu lansarea programului „Deschidem vinul românesc” al retailerului, pe agenda sa de obiective intră, mai ales, familiarizarea consumatorului cu diferitele branduri locale de vin, aducerea cât mai multor producători români pe rafturile Carrefour și, nu de foarte mult timp, găsirea și celor mai potrivite etichete pentru rafturile magazinelor Carrefour din restul Europei.  Când vine vorba de cariera sa, Mircea Niculescu își trasează principalele repere în câteva vorbe: în anul 2000 a intrat în vânzări, în 2003 a intrat în vânzările de vin și de atunci, din diferite motive, a trebuit să învețe despre vin. „În primă fază a trebuit să  învăț pentru că făceam vânzări în restaurant − a trebuit să discut cu agenții distribuitorilor care vindeau vinurile, cu ospătarii, să fac traininguri, după care am trecut la formarea echipelor producătorilor de vin și a trebuit să învăț și despre partea de promovare.”

În prezent, este responsabil de dezvoltarea uneia dintre cele mai vaste sortimentații de vinuri disponibile în cadrul hipermarketurilor din România și nici nu se imaginează făcând altceva. „Am ajuns să pot să fac această selecție de vinuri, să aleg vinurile la standarde care se pare că sunt cele corecte, dar fără efortul de a învăța și de a înțelege toate etapele vinului e extrem de greu să faci acest job”, spune Niculescu.

Concret, una dintre misiunile lui principale, este ca, alături de Marinela Ardelean, ambasadorul per se al programului, să încadreze vinurile în diferite categorii – pilonul regional, exclusiv sau selecția de vinuri premium. „Pentru pilonul regional luăm în calcul ca vinurile să aibă un nivel de calitate care să permită obținerea a peste 82 de puncte la evaluări tipice concursurilor. Cramele care se pot încadra în acest proiect au suprafețe viticole cuprinse între 150-200 de hectare, se află cumva la început de drum, au nevoie de sprijinul nostru pentru performa și pentru a ajunge mai aproape de clienți.” Pentru categoria „exclusiv”, iau în calcul un nivel de calitate de peste 85 de puncte, cumva corespondentul nivelului de medalie de aur în concursurile de vin. „Aici vorbim de producători care au deja notorietate în lumea vinului, nu se află la început, au deja performanțe care pot fi evaluate, iar în segmentul premium, este vorba de o încadrare a vinurilor existente deja  în rețea, dar pe care le încadrăm în acest segment în funcție de nivelul de notorietate din HoReCa. Aici, vorbim în general de vinuri care se pot preta asocierilor gastronomice; este vorba despre vinuri cu o notorietate mai mare în rândul cunoscătorilor din lumea vinului.” Prin aceste trei categorii, adresează trei categorii diferite de consumatori – oamenii care acum își încep călătoria în lumea vinului și care, prin intermediul programului regional, iau contact cu un vin aflat aproape de regiunea în care ei trăiesc, apoi, se adresează clientului familiarizat cu mai multe niveluri de calitate pentru vinuri, cât și experților, pasionaților, prin gama premium.

Ca să ne facem o idee referitoare la consumul de vin în România, Mircea oferă un exemplu relevant: un producător de bere din portofoliul lor, care nu este nici cel mai mare, depășește toată cifra de vânzări pe care o face vinul. „Din punct de vedere al cifrelor, vinul nu reprezintă foarte mult. Dacă ne raportăm la băuturi, mai mic decât familia de vin este categoria de suc nectar, toate celelalte sunt semnificativ mai mari. Alcoolul este comparabil cu toate categoriile de vin – a existat un singur an în care am egalat alcoolul.”

Pe de altă parte, el observă și progresele înregistrate în ultimii ani în acest domeniu: „Dacă, am fi avut discuția asta acum 12 ani, în 2010 când deja se consuma ceva vin, cred că cifrele erau îngrozitoare, în sensul în care berea a scăzut de niște ani încoace. Adică a scăzut, dar ea totuși este mare ca valoare. Nu se mai bea atât de multă cantitate. Din punct de vedere valoric ea a crescut, dar din punct de vedere al cantității a mai scăzut un pic. Scade obiceiul de consum. Se consumă mai mult în HoReCa, mai puțin de retail, în funcție de ani; în perioada pandemiei a fost mai mult în retail, având în vedere că HoReCa a fost închisă. Sunt multe aspecte care influențează această ierarhie, dar în niciun caz nu cred că vom putea curând vorbi despre încadrarea în top a vinurilor. Totuși, și în total retail, și pe categoria de hipermarketuri, cât și pe categoria de supermarketuri separat, datele indică totuși o creștere în zona de vin.” În ceea ce privește cifrele de export, acestea se referă mai ales la vinurile vrac, care pleacă în general în cadrul grupurilor. „Cunosc un producător la care nu te așteptai. Este unul mititel, dar trimitea cisterne întregi de Fetească neagră în Germania.”

Evenimentul Milano Wine Week a avut loc în perioada 8-16 octombrie și a reunit producători, degustători, oenologi, experți și iubitori de vin din întreaga lume. Paisprezece crame românești, parte a programului Carrefour, au prezentat la Milano selecții clasice premium, dar și soiuri mai puțin cunoscute ale viticulturii românești, precum Crâmpoșia, Negru de Drăgășani, Șarba, Tămâioasa Românească, Feteasca Regală, Cadarca și altele, marcând și o premieră pentru piața italiană, aceste vinuri fiind introduse pentru prima dată în Italia.

 Prin „Deschidem vinul românesc”, una dintre misiunile lor ține de schimbarea acestei situații. Obiectivul nu este în teorie, și-au propus să pună vinurile românești pe rafturile internaționale ale Carrefour, primul pas făcut de ei în acest sens fiind să convingă boardul grupului francez să facă acest lucru. „Ei au spus da, vinurile românești vor fi în țările unde este prezent Carrefour, dar trebuie să luăm în calcul obiceiurile de consum din fiecare țară. În cadrul grupului am început deja exportul și am ajuns deocamdată în Polonia. În mod normal, dacă vrei să vinzi vin într-o țară, trebuie să te asiguri că acei consumatori de acolo nu sunt doar cei din diaspora, cetățenii români care te găsesc acolo.” În Polonia s-a făcut deja a doua livrare căte magazinele Carrefour, iar pe piața din Italia compania este în discuții avansate pentru listare, ținta fiind primul trimestru din 2023.

De altfel, l-am întâlnit pe Mircea Niculescu în cadrul Milano Week, în Italia, unde și-au exprimat clar obiectivele: „Vrem să arătăm părții aceleia de lume care se consideră din zona de cunoscători ai vinului, cea mai mare țară viticolă din Europa, că și în România există găsi vinuri care să poată fi comparate cu vinurile lor”. Observă că piața din Italia este una bine structurată, foarte competitivă. „Și noi asta vrem să vedem. Suntem competitivi cu vinurile produse de țările cu tradiție și țările care sunt apreciate din punct de vedere al producției, ne dorim de la partenerii noștri să aibă un pic mai multă încredere, să vadă că se poate. Pe de altă parte, vrem să arătăm și colegilor noștri din Carrefour Italia că nu ne dorim doar să punem niște vinuri pe raft, pentru că asta e una dintre marile greșeli făcute de mulți producători de vin. Au considerat că dacă au ajuns și în situația să pună un vin pe un raft, și-au terminat treaba.” El consideră că munca mai ales de acolo începe: trebuie să convingi acel client din Italia, care este o țară cu orientare vinicolă foarte agresivă, nu găsim rafturi cu mai puțin de, 700-800 de etichete, dintre care măcar 30 % sunt foarte cunoscute pentru consumatorii de acolo. „Tu vii cu niște etichete care vin dintr-o țară de care nu știu dacă au auzit, sau despre care n-au auzit lucruri bune. Posibil că un procent de 0,… să încerce un anumit vin − dar este un procent foarte, foarte mic. Atunci ai nevoie să faci ceea ce ei au făcut în urmă cu zeci de ani și să te duci către client, să-ți creezi acea piață, pentru că într-adevăr este o șansă foarte mare să ajungi în rafturile unui magazin cu exporturile de vinuri, dar nu e tot.  De abia de atunci  începe treaba. Atunci, o altă componentă este să arătăm că ne asumăm și rolul acesta de a promova ulterior vinurile în rețelele respective.” Admite că există limitări legate de numărul de articole pe care le pot include pe rafturi, iar ei nu vor putea, indiferent de cât mult și-ar dori, să crească nivelul de notorietate al vinurilor din România într-un ritm foarte rapid; speră însă să ne mișcăm destul de repede cu programul și anul viitor să se găsească în majoritatea țărilor din grup. „Contează că a fost făcut primul pas, că la nivel de grup s-a luat această decizie. Anterior ne adresam strict diasporei și eventual mergeam acolo cu un sortiment pe care ei îl știu.”    ■

5 întrebări pentru Mircea Niculescu

1. Ce vinuri cumpără românii cel mai mult? Mergem spre o echilibrare a procentelor, dar în continuare sortimentul principal de vin care se vinde este vinul alb. Din punctul de vedere al gustului, aș zice că ne îndreptăm către demisec, adică trecem cumva din zona de dulce, cu mai mult zahăr, către vinurile demiseci și seci. Nu avem însă date concrete care să spună în ce direcție migrează consumatorul. (…) Creșterea se face într-adevăr pe vinuri de  nivel de calitate mai mare decât aveam acum 15-20 ani, dar încerc să nu cataloghez așa lucrurile, pentru că vinul acela demisec, pe care poate eu sau poate voi nu l-ați apreciat, are rolul lui în evoluția către piața de vin. Este extrem de dificil să începi călătoria în lumea vinului cu Etika Fetească Neagră (Aurelia Vișinescu), de exemplu. Dacă iau un tânăr de 20 de ani și îi pun un pahar la prânz, s-ar putea să nu poată să îl bea – este un vin de 90 de puncte, din segmentul premium superior, cu caracteristici foarte bune, dar care, în același timp, are anumite caracteristici ce nu pot fi apreciate de la început. Astfel, este nevoie de această etapă ce ține de migrare și de faptul că intră mai mulți clienți în lumea aceasta începând cu vinul demidulce sau cu demisec, cam așa văd eu lucrurile în momentul acesta.

2. Cum a influențat criza comportamentul de consum?

Criza s-a instalat de câteva luni. Într-adevăr se simt efectele ei, dar nu cred că putem vorbi încă despre o influență în consumul de vin. Suntem convinși de faptul că ne va afecta, din cauza faptului că va trebui să reducem din ce în ce mai mult din bugetul nostru pentru lucruri care sunt mult mai scumpe decât cu ce eram obișnuiți, ne vor rămâne mai puțini bani pentru acele mici plăceri ale vieții. Este clar că vom scădea și în zona de volum. Comportamentul de consum în perioade de criză înseamnă și că se cheltuiește mai puțin. Dacă înainte îmi cumpăram o sticlă de vin de 30 de lei, acum o să cumpăr una de 20-25 de lei, dar va exista și o categorie de clienți care nu își va permite deloc acea sticlă de vin, cei din categoria care consumau vin din categoria 20-25 de lei.

3. Poți să vinzi vin românesc francezilor? Eu cred că da pentru că în acest moment, cu această selecție de pe care am făcut-o, suntem în situația să ținem capul sus (în ceea ce privește vinurile propuse prin programul Carrefour „Deschidem vinul românesc” – n.red.). Avem în program vinuri care au fost medaliate la concursuri internaționale, vinuri care au fost evaluate de cei mai importanți evaluatori ai lumii și cu aceste vinuri putem să mergem la orice nivel de cont din oricare dintre țările din Europa. Așa cum eu aleg vinurile în România, colegii mei din celelalte țări se ghidează în funcție de tipicul de consum din fiecare țară. Într-o țară cum e Polonia, unde consumul de vin este cumva la început, comparabil cu ce se întâmplă la noi, nu o să avem atât de mult succes cu sortimentele de vin sec, vinuri care sunt gândite spre exemplu să fie asociate cu mâncarea și atunci ei se vor orienta către un sortiment mai aproape de niște vinuri care sunt mai ușor de acceptat și mai ușor de înțeles de către consumatori. În țări precum Franța și Italia, cu siguranță vom vedea că se vor orienta către sortimente de vinuri medii și poate superioare. Iar cele câteva sortimente de Fetească Neagră pe care le avem în program eu cred că vor fi „cele care vor duce  greul”, acestea  vor fi cele care îi vor convinge pe cât mai mulți dintre colegii mei să le pună pe rafturile magazinului.

4. Este prețul cea mai bună armă a vinurilor românești?  Tot timpul prețul este o armă, însă, din punctul meu de vedere, în lumea vinului, trebuie să ne orientăm către raportul preț-calitate. Dacă am oferi numai vinuri de un euro nu vom putea niciodată să concurăm cu Spania. Prin condițiile de acolo – și nu mă refer neapărat doar la sprijinul guvernamental, ci și la condițiile climatice –, ei au posibilitatea să ofere prețuri foarte, foarte mici pentru vinurile lor, dar nu vor reuși niciodată să ofere vinul care se dezvoltă în terroirul de la noi. Atunci cu siguranță vom fi diferiți, iar acesta este lucrul frumos din vin – fiecare vin este diferit. Sunt crame care vă pot arăta același soi de vin din două parcele diferite, din același an, care sunt total diferite. Acest lucru ne face să credem că putem concura cu spaniolii – dacă am concura doar la preț nu am mai ieși din țară. Sunt țări în care mâna de lucru este mult mai ieftină decât la noi. Sunt țări în care legislația este mult mai permisivă și tot ce înseamnă taxare este mai redus decât la noi. Însă, prin raportul calitate-preț este posibil ca noi să ne diferențiem.

5. Care sunt vinurile tale preferate? Am mai multe vinuri preferate pentru că acesta este un alt lucru frumos la vin: în funcție de moment, de starea pe care o ai și de locul în care te găsești – preferatul tău este altul. De exemplu, vara și în zilele calde, preferi un rosé – vă pot aminti de Mysterium rosé (Jidvei), Geneza (Caii de la Letea), Signum  (Aurelia Vișinescu). Asta nu înseamnă că vinul Ecou (Domeniul Bogdan) nu este un rosé bun, dar e foarte puțin – adică aleg cumva ținând cont și de aceste lucruri. În momentul în care ne raportăm la un vin alb pe care să nu îl bei neapărat asociat cu mâncare, ar fi Sauvignon Blanc Mysterium ediție limitată, Chardonnay de la Geneza și Etika Fumé (Aurelia Vișinescu). Iar dintre vinurile roșii, Cuvée Matei (Domeniile Prince Matei) este unul dintre ele, Davino Augustin (Crama Ceptura), Magna Luna  Fetească neagră. Totuși, vinurile nu ar trebui clasificate într-o ordine – gusturile mele nu sunt universale – dacă m-ai întreba ce să bei tu, probabil ți-aș recomanda altceva. Recomandarea trebuie făcută personal.

„I love my job” este o nouă rubrică lansată de Business MAGAZIN în care îi scoatem în față pe oamenii ce nu sunt neapărat parte din top managementul unei companii, dar sunt pasionați de ceea ce fac. Poveștile oamenilor îndrăgostiți de joburile lor sunt fabuloase, de aceea le vom acorda o rubrică specială în revista noastră.