Am o idee și un plan de business. Mai găsesc finanțare?

Pandemia de COVID-19 a început cu o criză a sistemului medical și a degenerat într-o criză economică, ceea ce înseamnă și o deteriorare a mediului de investiții. Acum este mult mai greu pentru companii să se capitalizeze decât era în urmă cu trei luni. Indiferent ce declară unii investitori pentru a-și crea imagine, criteriile pentru a face o investiție s-au înăsprit, evaluarea companiilor a scăzut, dimensiunea rundelor de investiții s-a redus, iar întregul proces durează mai mult. Acesta este adevărul, iar cosmetizarea adevărului nu face bine nimănui, mai ales antreprenorilor care încearcă să obțină investiții în perioada de criză”, este de părere Cristian Munteanu, managing partner al fondului de investiții cu capital de risc Early Game Ventures. O dată în plus, adaugă el, este nevoie ca antreprenorii să vină bine pregătiți la discuții. „Nu este momentul pentru abordări în glumă, superficiale sau ezitante; nu pentru cei care vor cu adevărat să obțină investiția.”
Oferind drept reper decembrie 2008, când a lovit criză precedentă, Munteanu spune că din cele 128 de investiții făcute în start-up-uri de tehnologie în Silicon Valley, 45% au fost investiții făcute la un evaluare mai scăzută decât valoarea de piață anterioară a start-up-urilor (down round), 48% au fost up rounds (mai ridicat decât valoarea de piață anterioară a start-up-urilor)  și 7% au fost flat rounds (aceeași valoare de piață ca și înainte de criză). „Cred că aceasta este ilustrarea perfectă a ce se întâmplă cu investițiile de venture capital în criză.”
În primul an de activitate, Early Game Ventures a investit circa
5,5 milioane de euro în zece start-up-uri: SymphoPay, Underline, Watto, RoboSelf, Bunnyshell, Adiem, Neobility, Druid, Tokinomo și Milluu. Deși fondatorii pot avea orice naționalitate, fondul de venture capital investește doar în companii românești aflate la început de drum, care pot activa însă pe orice piață globală. „Investim în primul rând în tehnologie, dar putem investi și în alte tipuri de companii care au în centrul modelului de business proprietatea intelectuală și care pot produce ceea ce se numește «venture returns». Mai pe românește, companii care, dacă au success, se pot vinde pe sute de milioane de euro.” Criza cauzată de COVID-19 a prins EGV în plin proces de finalizare a patru tranzacții. Două dintre acestea au fost semnate deja, celelalte urmând să fie finalizate în curând.
Potrivit lui Munteanu, în ciuda schimbărilor aduse de pandemie, EGV nu și-a modificat în niciun fel termenii și condițiile pentru investițiile făcute, cele patru investiții în care fondul era implicat la momentul începerii crizei mergând mai departe fără nicio modificare a termenilor. „Dar cazul nostru este unul foarte special, pentru că încă din luna martie 2019 am anunțat public că așteptăm o criză economică și că nu investim în modele de business care sunt sensibile la o astfel de criză. COVID-19 ne-a prins pregătiți din această perspectivă.”

Bugetele de investiții, ajustate
În ceea ce privește bugetul de investiții, comparativ cu 2019, când companiile din portofoliul EGV au primit finanțări de 5,5 milioane de euro, în 2020, din cauza crizei, Cristian Munteanu spune că această sumă va fi, probabil, mai mică, luând în considerare și faptul că vor exista mai puțini coinvestitori în tranzacțiile de anul acesta. „Deja vedem cum mulți investitori preferă să fie prudenți și să aștepte vremuri mai bune. Altminteri, fondul nostru are capital suficient și noi suntem gata să discutăm cu oricâte echipe care se ridică la standardul pe care l-am impus pe piață până azi. EGV are o abordare elitistă și caută doar crème de la crème în termeni de idei și de oameni în care investește. Portofoliul nostru o dovedește.”
Față de perioada similară a anului trecut, în primele luni din 2019 el remarcă o scădere a numărului de start-up-uri care au venit să ceară finanțare. „Pot exista multe explicații pentru acest lucru. Poate antreprenorii au avut alte priorități, de pildă, să își adapteze compania la efectele crizei, sau poate nu sunt optimiști și încrezători în a aborda investitorii în aceste vremuri grele.” În primele trei luni de la debutul pandemiei, EGV a primit câteva zeci de cereri de finanțare, o bună parte dintre acestea fiind din sectorul medical. „EGV nu investește în acest domeniu, dar cu toate acestea, am primit cereri de finanțare, încă o dovadă că unii antreprenorii nu fac efortul minim de documentare și habar nu au la cine se duc să ceară finanțare. Acești antreprenori nu sunt finanțabili pentru că nu dețin nici măcar calitățile de bază pentru a primi o investiție.”
Cât timp va dura însă până ce economia locală va reveni la nivelul dinaintea crizei? „Cred că trebuie să învățăm din istoria recentă și să ne uităm la ce s-a întâmplat în criza din 2008. Cu acest exemplu în minte, aș spune că anul 2020 și anul 2021 vor fi ani de cădere economică și că vom începe o revenire abia în 2022. Să sperăm că în 2023 vom reveni la nivelul economic din 2019, dar acesta este totuși un scenariu destul de optimist. Coronacriza este un exemplu atipic de crah economic, fiindcă s-a petrecut extrem de abrupt, iar înghețul a fost aproape total. Șomajul și contractele de colaborare închise vor avea efecte de lungă durată în consum, iar victimele făcute de criza economică vor depăși cu mult numărul de victime ale virusului. S-a întâmplat la fel și înainte: după căderea turnurilor din New York în 9/11, oamenii nu au mai vrut să zboare cu avionul; numărul de victime cauzate de accidentele rutiere după 9/11 a depășit cu mult numărul de victime din turnurile gemene”, subliniază Munteanu.

Nu lăsa pe
mâine investiția pe care o poți cere azi
La întrebarea „Este acum momentul potrivit pentru ca o companie să ceară finanțare?”, răspunsul lui Rudolf Vizental, CEO al ROCA Investments, a fost: „În antreprenoriat cel mai bun moment este «acum». Nu există noțiunea de moment potrivit, există acțiune și asumare. Tot acum, în această perioadă de reașezare a economiei globale, avem oportunitatea de a reconstrui o economie națională robustă, bazată pe piloni solizi, cu direcții strategice.”
ROCA Investments a pornit la drum în 2018, la început cu trei acționari și cu un capital de 4,5 milioane de euro, ajungând, în 2019, la un număr de șapte acționari, un capital de 12,8 milioane și la o valoare de piață a capitalurilor proprii estimată la 22,3 milioane de euro, „conform raportului de evaluare întocmit de către una din cele mai reputate companii evaluatoare din România”, spun reprezentanții ROCA. Investițiile fondului de private equity sunt destinate exclusiv companiilor românești, îmbinând „o formulă combinată de capital și management, care asigură un parteneriat necesar pentru revitalizarea și consolidarea IMM-urilor care traversează momente de dificultate.” Până în prezent, fondul a investit în opt companii.
Ca să echilibreze componenta de incertitudine, care este mai mare în ultima perioadă, Vizental spune că în cazul ROCA au creat niște structuri de tranzacții ajustabile în funcție de evoluția și performanța viitoare. „Dar odată ce suntem parteneri într-o companie, înțelegem să împărțim riscurile, succesul și dificultățile în egală măsură.” La început de an, reprezentanții fondului aveau planificată o majorare de capital și își propuseseră zece investiții până la finele lui 2020. Deși timp de două luni au „jucat mai mult în apărare – cu focus pe protejarea companiilor din portofoliu”, odată cu încetarea stării de urgență Vizental spune că sunt din nou foarte activi în piață și pregătiți să meargă înainte la viteză maximă. „Fiindcă ne adresăm companiilor în dificultate, această criză este o oportunitate pentru misiunea ROCA Investments și avem convingerea că până la sfârșitul anului vom recupera lunile pierdute. Marile companii cresc în momente de criză.”
Când vine vorba de domeniile cu cel mai mare potențial în momentul de față, executivul spune că „dacă am începe acum toți să facem măști și ventilatoare, curând majoritatea am da faliment”. „Investițiile trebuie gândite întotdeauna pe termen mediu și lung. Trebuie să anticipăm modul în care se vor schimba comportamentele de consum peste 6 luni, un an. Mai mult, e nevoie să înțelegem legăturile între diverse sectoare de activitate și că media aritmetică nu reprezintă pe nimeni, în sensul că nu toate companiile din food vor avea profit și nu toate companiile de aviație vor da faliment. Marii lideri înoată împotriva curentului.”
Pentru a depăși dificultățile acestei perioade, reprezentanții ROCA Investments au alocat un fond de intervenție de 20% din valoarea actuală a participațiilor, cu rolul de a asigura companiilor din portofoliu capitalul suplimentar necesar pentru a depăși cu succes impactul crizei. „Companiile din portofoliul ROCA Investments provin din zone economice diferite, cum ar fi servicii B2B, logistică, producție, agricultură, industria chimică, fiind afectate cu intensități variate de ordonanțele militare care au dus la restricții de activitate și scăderea consumului. Sunt companii care au fost afectate mai mult, altele mai puțin. Mai important pentru noi este că aceleași domenii de activitate pot fi, pe termen mediu și lung, câștigătoare ale acestei crize.”
În opinia sa, recuperarea postcriză depinde de noi, de cât de determinați suntem să acționăm și să ne asumăm oportunitățile care apar în mod inevitabil. „Această perioadă ne dă șansa să revenim la o stare economică mult mai sănătoasă și avantajoasă decât cea anterioară pandemiei.”
Și în opinia Simonei Gemeneanu, partner al fondului de private equity Morphosis Capital, acum este un moment prielnic pentru ca un antreprenor să încheie un parteneriat cu un fond de private equity, motivele fiind multiple: „Vor fi oportunități de M&A (mergers and acquisitions – n. red.) pe piață și ar putea să obțină cotă de piață printr-o strategie de «cumpărare și construire». De asemenea, și-ar putea ajusta modelele de business până când rezultatele sunt văzute în fluxul de numerar. În plus, ar putea beneficia de expertiza operațională a partenerului, care le-ar ajuta să depășească mai ușor criza.” Oferind drept exemplu DocProcess, prima companie cu care Morphosis Capital a efectuat o tranzacție, Simona Gemeneanu spune că aceasta crește în continuare cu două cifre chiar și în regim de criză și are un flux puternic de clienți noi în diferite etape de negociere. „Având în vedere că în criza trecută câștigători au fost cei care și-au ajustat rapid ofertele și modelele de business în concordanță cu provocările aduse de criză, compania lucrează la diferite soluții prin care să se adapteze noii ordini mondiale a mediului de lucru de acasă. De asemenea, DocProcess și-a îmbunătățit relațiile cu partenerii săi, cum ar fi PwC, și ne așteptăm să genereze primele rezultate în următoarele 2-3 luni.”
Morphosis Capital Fund I a fost lansat în decembrie 2018, cu un capital angajat de la investitori de 45 de milioane de euro, iar în 2019 a reușit să atingă pragul de 50 de milioane de euro capital angajat, urmând să facă subscrierea finală anul acesta, la sfârșitul lunii iunie. În această perioadă, fondul și-a concentrat atenția pe aceleași sectoare ca în perioada precriză: tehnologie, sănătate și servicii B2C și B2B. „Căutăm din ce în ce mai multe modele de afaceri durabile care vor rezista bine în lumea postcriză”, spune Gemeneanu.
Matei Dumitrescu, vicepreședinte al asociației de investitori privați TechAngels, este de asemenea de părere că în prezent este momentul potrivit pentru ca un start-up să ceară o finanțare, pentru că „start-up-urile rezolvă nevoi ale oamenilor, ale societății, ale economiei, iar într-o criză sunt și mai multe nevoi, precum și mai multe probleme de rezolvat”, atât timp cât antreprenorii din spatele acestora își ajustează predicțiile la contextul actual și nu se focusează prea mult doar pe oportunitățile create de criză, fără a avea un plan de business solid în spate.
Doar în ultimii trei ani, TechAngels a investit în peste 100 de start-up-uri, în general din România, investițiile ridicându-se, pentru fiecare start-up, în jurul sumei de 50.000 de euro. „Căutăm start-up-uri aflate la început de drum, dar preferăm să aibă cel puțin un prototip gata făcut”, notează Dumitrescu.
La TechAngels, investitorul spune că s-a hotărât să se meargă înainte, deși recunoaște că există o ușoară tendință de a fi precaut, la nivelul fiecărui individ. „La nivel personal, chiar la începutul crizei am fondat un nou micro-VC, Smart Impact Capital. Și am făcut primele patru investiții chiar în carantină. Dar am redus cam la jumătate planurile pe care le aveam la începutul anului, pe de-o parte pentru că unele afaceri nu se mai potriveau cu contextul economic actual, iar, pe de altă parte, ca o simplă măsură economică de precauție. Însă la momentul de față discutăm despre revenirea la nivelul estimat inițial, dacă nu chiar despre o creștere.”
Dacă în urmă cu câțiva ani TechAngels organiza anual două întâlniri mari, iar de un an a început să organizeze mai multe evenimente lunare, de dimensiuni mai mici, în urma pandemiei acestea au fost mutate în online. „Având în vedere că întâlnirile acestea online se organizează din trei clicuri, acum facem întâlniri săptămânale, așa că vedem zeci de start-up-uri în fiecare lună. Câteodată situațiile rele au și părți pozitive”, spune Dumitrescu. Potrivit lui, acum este mare nevoie de afaceri cu impact pozitiv în societate. „Evident că domeniul medical a fost pe val. Numai noi, prin Smart Impact Capital, am finanțat trei startupuri din domeniu: Telios, Sanopass, VoxiKids.”
În opinia lui Dumitrescu, există șanse mari ca anul viitor economia locală să fie bine. „Dar toți jucătorii din economie, fie că vorbim de afaceri la început de drum, investitori, sau sectorul public, trebuie să fim pregătiți pentru toate variantele”, subliniază el.
Pentru că TechAngels investește în principal în faze incipiente de dezvoltare ale start-up-urilor, multe dintre ele încă nici nu sunt pe piață, spune Dumitrescu, așa că această criză „este o perioadă de acalmie în care pot să-și folosească în continuare finanțarea pentru a-și construi produsul.” Celelalte, adaugă el, nu sunt într-o piață afectată de criză. „Dacă ne gândim la educație online, telemedicină, jocuri, online video, e-commerce, lucrurile merg foarte bine!”
Sfatul său pentru companiile care vor să obțină o finanțare în noul context de piață este: „Să fie realiste, să-și facă planuri de rezervă, iar în general să planifice foarte bine lucrurile, și să încerce să își păstreze agilitatea; condițiile se pot schimba, iar businessul trebuie să fie proiectat să se poată adapta”.

Numărul cererilor de finanțare, înjumătățit
Cu toate că piața locală de business a fost puternic afectată de pandemie, pentru GapMinder planurile de viitor nu s-au schimbat în mod fundamental. „În această perioadă este foarte mult vorba despre prioritizări. Este una intensă de lucru cu companiile din portofoliu, și asta implică și pregătirea pentru potențiale runde ulterioare. Suntem încrezători că veți vedea noutăți în acest sens prin trimestrul 3 sau 4. Eforturile din pipeline, adică noi investiții, sunt consecvente și aliniate cu teza noastră de investiții. Probabil că vom avea 4 investiții în zona de seed până la finele anului. În zona de pre-seed lucrăm în continuare cu partenerii de la TechAngels, programul de accelerare Techcelerator este în derulare și vom selecta și de acolo start-up-uri în care vom investi. Probabil 5-8 start-up-uri de accelerare”, spune Dan Mihăescu, partener fondator al GapMinder Venture Partners.
De la înființarea sa, în ianuarie 2018 și până în decembrie 2019, fondul de venture capital GapMinder a investit în 31 de companii și a atins o dimensiune a fondului de 45 de milioane de dolari, iar în perioada următoare reprezentanții businessului spun că numărul investițiilor va crește, probabil, la 40. „În principal, ne uităm la companii high-tech care se nasc în România, dar au ambiția și capabilitățile de a scala global”, notează Mihăescu.
Despre „câștigătorii crizei”, el spune că businessurile din zona MedTech au avut ocazia, chiar dacă nu în cel mai fericit context, să își demonstreze relevanța pe piață. „Pe lângă acestea, urmărim îndeaproape zone precum fintech, securitate cibernetică și sisteme de autentificare, machine learning și alte servicii orizontale, de bază ale retailului online. În general, companii care susțin la un nivel de platformă transformarea unor verticale care prioritizează digitalizarea proceselor.” Nu toate start-up-urile însă trebuie sau pot să ridice bani după o rețetă de tip venture vapital, notează el. „Sunt multe oportunități acum la trecerea forțată din offline în online, de exemplu  în online retail, dar care se pot finanța din alte surse, de tip angel investor.”
În primele luni ale anului, pe fondul răspândirii pandemiei de COVID-19, numărul companiilor care au venit să ceară finanțare (inbound pipeline) din partea GapMinder a scăzut cu 50%. În schimb, „numărul de companii către care am mers sau mergem noi (outbound pipeline) este relativ constant”, menționează investitorul. La nivelul bugetelor, la final de martie GapMinder a anunțat că a rezervat până la 1 milion de euro pentru investiții în cele nouă companii din batch-ul 4 al Techcelerator. „Companiile selectate au ocazia de a accesa și fonduri din partea TechAngels. În baza parteneriatului dintre cele două entități, GapMinder va participa în orice rundă de investiții cuprinsă între 40.000 și 200.000 de euro realizată de membrii TechAngels cu o sumă similară. Adițional, sume mai mari vor merge spre pipeline-ul de companii din zona seed și serie A pe care le urmărim.”
În ceea ce privește „termenii și condițiile” impuse pentru acordarea unei finanțări, Mihăescu spune că, la GapMinder, acestea nu au fost ajustate. „Dacă ne place o companie, ne alăturăm ei în termenii obișnuiți din lumea Venture Capital.” Pe de altă parte, remarcă el, pentru rundele de tip seed studiile arată că numărul de runde, valoarea lor precum și evaluările au scăzut puternic în ultimele săptămâni față de vârful din T4/2019. „Interesant este că a crescut ușor numărul de runde de serie A și serie B, precum și dimensiunea acestora. Un lucru pe care punem mai mult accentul acum este acela de a înțelege dacă runda de seed respectivă poate asigura un runway de 18 luni.”
Nevoia de finanțare va fi și mai mare pentru companiile care vor fi supraviețuit acestei perioade, notează Mihăescu, însă există și o parte bună: faptul că aceste luni le-au maturizat. „Așa că atunci când vin să ceară finanțare, multe companii ne așteptăm să aibă o abordare mai pragmatică, responsabilă. La rândul nostru, le ajutăm să își extindă perioada de sustenabilitate bazându-se pe cash-ul din finanțări, plus cel generat.”
În opinia sa, este foarte greu să estimăm cât timp va dura până ce economia locală va reveni la nivelul dinaintea crizei, „mai ales că cele mai multe companii din România nu au început încă să simtă cu adevărat brutalitatea acestei crize macro.” „Sunt diferite scenarii avansate de McKinsey & Co, de Roland Berger, JP Morgan, DB, Goldman Sachs, precum și alte organizații conform cărora perioada de revenire la nivelul precedent poate varia oriunde între 2 ani și 5 ani. Pentru EU se pare că scenariul cu probabilitatea cea mai mare arată o revenire prin trimestrul 3 din 2023. Evident că astfel de estimări sunt doar orientative și bazate pe informații care se pot modifica în următorul trimestru.”
Pe de altă parte, adaugă Mihăescu, este de așteptat ca zona de hightech să se revigoreze mult mai devreme. „Sunt semnale destul de puternice că se vor accelera proiectele de transformare digitală care să creeze noi eficiențe operaționale și căi de a interacționa cu clienții, angajații, partenerii proprii. Acest val va fi favorabil și start-up-urilor din tehnologie.”

Investiție
„cu de toate”
Alexandru Bogdan, CEO al Roca X, spune că în paralel cu dezvoltarea sectorului de tehnologie, care înregistrează o creștere în rată și grad de adopție, fiind sectorul care promite să devină un pilon de dezvoltare pentru economia românească, subsectoarele tech și-au luat la rândul lor avânt în ultima perioadă, așa că pentru start-up-uri „este o perioadă înfloritoare, iar digitalizarea se propagă accelerat în toate afacerile și își dovedește potențialul atât ca bază solidă pentru viitorul dezvoltării businessului românesc cât și în viitorul investițiilor.” Așadar, „din punctul de vedere al deciziilor de investment, actualmente, un coș investițional variat, care include și sectorul tech, promite să fie cel mai sigur pariu.” Iar dacă privim din perspectiva companiilor, executivul spune că „acest moment de oportunitate de piață necesită o susținere adecvată din punct de vedere financiar, pentru a putea scala și atinge cât mai rapid potențialul de adopție al tehnologiei propuse.”
Lansat anul trecut, portofoliul ROCA X cuprinde în momentul de față 14 afaceri în valoare de 2,5 milioane de euro, din Portugalia, Italia, România și Israel. ROCA X activează în principal în etapele inițiale de dezvoltare (pre-seed și seed funding), acestea fiind, potrivit lui Bogdan, zonele cel mai puțin acoperite de sursele financiare existente pe piață și care contribuie semnificativ la dezvoltarea ecosistemului de inovație. „De aceea, pe lângă etapa inițială de dezvoltare, ROCA X își păstrează receptivitatea pentru runde ulterioare de susținere financiară a companiilor din proiect, care să le asigure creșterea accelerată dorită”, subliniază el.
În noul context de piață, „în care tehnologia se confirmă ca element cheie pentru depășirea crizei economice actuale”, executivul spune că ROCA X aplică în continuare aceleași măsuri „pe care le recomandăm și afacerilor pe care le susținem: teste de stres periodice și o calibrare permanentă la dinamica din piață.”
În primul trimestru al acestui an fondul s-a implicat în cinci noi start-up-uri, care activează pe nișe diferite din tech. Printre afacerile românești se numără xVision, tool pentru interpretarea radiografiilor care a dezvoltat și un feature pentru depistarea coronavirsului, Code of Talent, platformă de micro-learning, Humans, un API pentru conținut digital, și Milluu, aplicație mobilă dedicată închirierii rezidențiale, cărora li se alătură FAB, start-up de tech din Israel care oferă o soluție de monitorizare și optimizare dedicată parcurilor eoliene bazată pe drone autonome și rezidente. Tot în T1 din 2020, fondul a făcut și primul follow on într-un start-up, adică plasarea de capital adițional în Beez, platforma de cashback care și-a validat viabilitatea în piață și primul proiect finanțat de ROCA X. „Misiunea noastră nu este afectată de pandemie sau de efectele ei financiare. Dimpotrivă, considerăm că în situația curentă, atât din punct de vedere economic cât și referitor la piețele de capital, investiția în start-up-uri inovatoare, agile, cu modele de business flexibile este una dintre cele mai importante opțiuni de plasament smart pe termen scurt și mediu”, susține Alexandru Bogdan, adăugând că în ecuația alegerii start-up-urilor viabile intră, desigur, și efectele evenimentelor actuale, alături de evoluția piețelor pe care acestea activează. „Dar mizăm pe paleta de modele de business și creativitatea antreprenorilor cu care suntem în contact în identificarea de noi oportunități, în toate domeniile pe care le aveam în focus. Privind imaginea de ansamblu, tehnologia este unul dintre sectoarele cu șanse la dezvoltare accelerată și o rezistență ridicată la criză. Vom continua să sprijinim dezvoltarea acestei industrii pe măsura potențialului uriaș pe care îl are, obiectivul fiind ca până la finalul anului să susținem 25 de companii la început de drum.”
Potrivit lui Bogdan, start-up-urile se confruntă momentan cu două provocări, puțin diferite de restul businessurilor în această perioadă: accesul la informație de încredere și reticența la nou a mediului de business din România, despre care spune că poate fi toxică. „Dar asta mai înseamnă și că ecosistemul de start-up-uri este avantajat. Din centrul inovației, antreprenorii de tech anticipează tendințe și construiesc infrastructura României digitalizate, și ne referim aici și la companiile ROCA X, a căror agilitate și mobilizare pentru a traversa cu brio situația actuală o aplaudăm. Multe dintre businessurile noastre au explorat soluții la nevoile emergente din piață, transformându-le în oportunități de business și, mai important, oportunități de inovație socială.”
În opinia sa, transparența, agilitatea, identificarea oportunităților de business și sharingul acestora cu potențialii investitori vor consolida încrederea în echipa de fondatorii start-up-urilor și vor facilita accesul la finanțare în viitorul apropiat. „Pe cât posibil, fondatorii ar trebui să amâne acțiunile efective de finanțare cu 2-3 luni, în primul rând ca să câștige în acest răstimp o mai mare încredere în planurile pe care le expun”, este sfatul său.
Executivul fondului ROCA X este de părere că lipsa tehnologizării e resursa a cărei absență din multe companii și industrii românești le face necompetitive. „Șansele economiei la o revenire lină pe un trend ascendent sunt direct proporționale cu digitalizarea”, spune el. În ceea ce privește investițiile în sectoarele cu cel mai mare potențial de finanțare în momentul de față, Alexandru Bogdan crede că, deși tentantă, o redirecționare a energiei către domeniile favorizate de perioada recentă ar fi nesăbuită pe termen mediu și lung, „așa că noi ne concentrăm să navigăm prin această incertitudine alături de companiile noastre și ne conservăm capacitatea de previzionare pentru ideile și companiile care vor fi în focus după ce această furtună va trece.” Ca trenduri emergente în care se observă o durată lungă de viață, remarcă el, eHealth, edutech și remote work sunt cele trei domenii unde rata de adopție și folosire a tehnologiilor a urcat exponențial în ultima perioadă, „iar proptech, zona de tooluri din real estate, vine din urmă.”

Investiția, direct proporțională cu rezultatul
Consecințele economice create de situația sanitară nu inhibă în nici un fel planurile de investiții ale Black Sea Fund, spune Adrian Vasile, founding partner al fondului de private equity înființat în 2019, cu activitate în diferite sectoare printre care se numără servicii medicale, tehnologia informației și producție. „Fondul nostru de investiții are un capital de 43 de milioane euro din care putem investi anul acesta până la 25 milioane euro.” În schimb, adaugă el, toate cazurile de investiție luate în considerare în februarie 2020 sunt astăzi revizuite în lumina șocului extern indus. „E evident că vânzările următoarelor 12-18 luni vor fi afectate semnificativ de decizia clienților de a face investiții, de sentimentul consumatorilor care își văd veniturile și sănătatea ca fiind în pericol. Soluția noastră e de a adresa incertitudinea structurând investițiile în așa fel încât capitalul investit să fie alocat gradual de-a lungul următoarelor 24 luni în funcție de rezultatele companiilor în care investim.”
Vasile este de părere că o deteriorare semnificativă și bruscă a economiei afectează în primul rând firmele cu un bilanț fragil (puțin numerar în bancă, datorii către furnizori mai mari decât creanțele, credite la bancă scadente). „Așadar, o contracție a economiei accentuează diferențele dintre firmele care concurează într-un anumit sector de piață favorizându-le pe cele cu un bilanț mai solid. Prin urmare, apar firme care au o poziție competitivă solidă, dar care vor să traverseze turbulențele economice în siguranță, asigurându-și o bază solidă de capital. Un fond de investiții precum Black Sea Fund poate fi furnizorul unui asemenea capital inteligent, mai ales că o contracție a pieței oferă oportunități de consolidare a pieței respective prin preluarea unor competitori.”
Incertitudinea evoluției economiei în următoarele 12 luni, remarcă el, este un fapt clasificat la capitolul factorilor care nu pot fi controlați. „Nimeni nu poate anticipa cât de rapidă va fi revenirea la parametrii prepandemie. Cine pretinde că știe își face iluzii. Investiția tipică a fondului nostru are o perioadă de deținere de 4-7 ani în funcție de sector (mai scurtă, de pildă, în industria tehnologiei informației). Evident, valoarea unei companii la un moment dat se determină în funcție de performanța viitoare, performanța trecută permițându-ne doar să înlăturăm o parte din incertitudinea despre viitor.”
În opinia sa, domeniile care au cel mai mare potențial de finanțare în momentul de față sunt: tehnologia informației, serviciile de sănătate și industria de piese de mecanică fină.