Alte sute de milioane de euro pentru regii asfaltului

NU ESTE DELOC O NOUTATE CĂ ROMÂNIA STĂ ÎN CONTINUARE CU CAPUL PLECAT ATUNCI CÂND VINE VORBA DE INFRASTRUCTURA RUTIERĂ. Cu doar 530 de kilometri de autostrăzi, România se străduie de câteva decenii să intre pe harta europeană a transportului rutier și să atragă astfel mai mulți investitori străini și mai mulți turiști. Nici drumurile naționale sau județene nu stau mai bine, în condițiile în care an de an intră în reparații capitale, iar saga gropilor pare a fi nesfârșită.

Cu toate acestea, statul continuă să plătească sute de milioane de euro pe șosele, fără rezultate imediate însă. Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) are anual un buget de 1,5-2 miliarde de euro, bani care se împart între constructorii români și cei străini care au contracte de șosele.

Și anul trecut cele mai importante 10 companii românești din domeniu au încasat, cumulat, circa 440 de milioane de euro de la CNADNR. Chiar dacă rezultatele financiare obținute în 2012 de companiile locale de construcții nu sunt încă publice, iar acestea evită în general să facă declarații în presă cu privire la businessul lor, sumele încasate de constructori de la compania de drumuri oferă o imagine cu privire la modul în care au evoluat anul trecut afacerile asfaltatorilor.

Dorinel Umbrărescu, care controlează constructorul băcăuan Spedition UMB, a rămas și anul trecut lider la capitolul încasări de la compania de drumuri. Circa 145 de milioane de euro au intrat în conturile firmei sale pentru proiecte precum autostrada Timișoara-Lugoj, autostrada Moara Vlăsiei-București, deszăpeziri sau centura municipiului Rădăuți. De altfel, Umbrărescu a fost în ultimii ani liderul incontestabil al regilor locali ai asfaltului, câștigând an de an contracte de sute de milioane de euro care i-au adus și profituri pe măsură. În 2011, spre exemplu, Spedition UMB a avut un profit net de aproape 40 de milioane de euro la afaceri de aproape 190 de milioane de euro.

O sumă importantă, de aproape 93 de milioane de euro, a încasat de la CNADNR și constructorul giurgiuvean Romstrade, controlat de Nelu Iordache, care în prezent se află în arest, fiind cercetat pentru deturnarea unor fonduri pentru construirea autostrăzii Nădlac-Arad. Totodată, Romstrade a intrat spre finalul anului trecut în insolvență, la scurt timp după ce mai multe contracte de infrastructură ale companiei au fost reziliate de compania de drumuri.

O ascensiune importantă în ultimii ani a avut-o compania Straco Grup, controlată de frații Alexandru și Traian Horpos. Înființată în 2003, când înregistra o cifră de afaceri de mai puțin de un milion de euro, firma a ajuns în 2011 la un rulaj de aproape 90 de milioane de euro, susținut de contractele de peste jumătate de miliard de euro pe care le-a câștigat în ultimii ani pe cont propriu sau în consorțiu cu alte firme. De altfel, Straco Grup își încasează o mare parte din bani din contractele de autostrăzi și drumuri naționale, numai anul trecut primind de la CNADNR circa 54 de milioane de euro pentru lucrări precum autostrada Orăștie-Sibiu.

IN TOPUL FIRMELOR ROMÂNEȘTI CARE AU ÎNCASAT CEI MAI MULȚI BANI ÎN 2012 de la CNADNR nu lipsesc PA&CO International a lui Costel Cășuneanu sau Euro Construct Trading 98 a lui Sorin Vulpescu și Dan Beșciu, care au primit anul trecut circa 40 de milioane de euro. Chiar dacă au continuat să încaseze sume de la CNADNR și anul trecut, unele firme și-au redus practic “dependența” de instituția care coordonează autostrăzile și drumurile naționale din România, nu neapărat pentru că așa și-au dorit, ci pentru că bugetele alocate lucrărilor de infrastructură au fost drastic reduse anul trecut. Delta ACM 93, firmă controlată de omul de afaceri Florea Diaconu, este un exemplu, în condițiile în care anul trecut sub 10% din cifra de afaceri de 110 milioane de euro a fost generată de încasările de la CNADNR, potrivit calculelor Business Magazin pe baza datelor oferite de compania națională de drumuri și de Delta ACM 93. “Noi avem în continuare lucrări de drumuri, dar nu au existat bugete alocate pentru acestea anul trecut, așa cum se întâmplă în cazul centurii Bucureștiului”, spune Florea Diaconu, care are un contract de aproape 50 de milioane de euro și pentru construcția unei autostrăzi în Irak.Anul 2012 nu a adus numai reducerea semnificativă a bugetelor pentru lucrări de infrastructură, ci și mult mai puține licitații decât în perioada 2010-2011, fapt care a iscat îngrijorări în rândul constructorilor. Câțiva companii mari, printre care Romstrade, controlat de Nelu Iordache, sau Confort, deținut de Georgică Cornu, au intrat chiar în insolvență.

În contextul în care nici sectorul construcțiilor private nu stă tocmai roz, piața construcțiilor în ansamblu a stagnat anul trecut la circa 9,3 miliarde de euro, potrivit datelor Asociației Române a Antreprenorilor de Construcții (ARACO). “Începând cu semestrul al doilea al anului trecut, decidenții politici au fost alții. Schimbările de guvern de la jumătatea anului și criza politică s-au resimțit în dinamica sectorului”, spune Laurențiu Plosceanu, președinte al ARACO. El apreciază că semnalele politice din acest început de an în ceea ce privește bugetele pentru lucrări de infrastructură arată că cel puțin primul trimestru va fi unul de sacrificiu pentru piața construcțiilor. Iar dacă situația va continua și în celelalte trimestre ale anului, regii asfaltului se vor vedea nevoiți să-și reducă nu numai rulajele, ci să renunțe și la o parte din profituri.