Alte două prevederi din Codul de procedură penală, declarate neconstituționale

CC a luat în dezbatere joi excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.341 alin.(6) lit.c) și, prin extindere, ale art.341 alin.(7) pct.2 lit.d) din Codul de procedură penală.

Dispozițiile respective se referă la plângerea împotriva soluției de clasare sau renunțare la urmărirea penală.

Potrivit art. 341 alin.(6) lit.c), “în cauzele în care nu s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, judecătorul de cameră preliminară poate dispune una dintre următoarele soluții: […] c) admite plângerea și schimbă temeiul de drept al soluției de clasare atacate, dacă prin aceasta nu se creează o situație mai grea pentru persoana care a făcut plângerea”.

Potrivit art. 341 alin.(7) pct.2 lit.d), “în cauzele în care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, judecătorul de cameră preliminară: […] 2. verifică legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale, exclude probele nelegal administrate ori, după caz, sancționează potrivit art.280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii și: […] d) admite plângerea și schimbă temeiul de drept al soluției de clasare atacate, dacă prin aceasta nu se creează o situație mai grea pentru persoana care a făcut plângerea”.

În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.341 alin.(6) lit.c) și, prin extindere, ale art.341 alin.(7) pct.2 lit.d) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale prin împiedicarea accesului la justiție în cazul soluțiilor de renunțare la urmărirea penală.

Referitor la prevederile invocate în sesizarea cu excepția de neconstituționalitate, Ministerul Public a emis un punct de vedere atunci când Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a fost sesizată să pronunțe o hotărâre prealabilă pentru dezlegarea unei chestiuni de drept.

Potrivit Ministerului Public, faptul că legiuitorul nu a inclus expressis verbis în cuprinsul art.341 alin.6 din Codul de procedură penală și soluția de renunțare la urmărirea penală, ci numai pe cea de clasare, ar leza principiul accesului liber la justiție în cazul unui suspect/inculpat pentru care urmărirea penală s-a finalizat prin adoptarea unei soluții de renunțare la urmărirea penală, întrucât acesta nu ar avea posibilitatea să obțină o soluție de clasare chiar dacă solicitarea sa ar fi justificată prin datele concrete ale cauzei.

Decizia Curții Constituționale de joi este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și instanței care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Curtea de Apel Oradea – Secția penală și pentru cauze cu minori.

Argumentațiile reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.