Alt zid al plangerii

Daca Papa Ioan Paul al II-lea a fost la Zidul Plangerii din Ierusalim, Papa Benedict al XIV-lea a fost la Moscheea Albastra din Istanbul, a rezumat cardinalul francez Roger Etchegaray sensul vizitei in Turcia a Suveranului Pontif.

S-ar zice, deci, ca paradigma s-a schimbat, in sensul in care problema cea mai presanta pentru dialogul intre marile religii nu mai e cea legata de raporturile intre crestini si evrei, ci de conflictul intre crestinism si Islam. Dar de ce ar fi sperat Papa la vreun succes pe acest taram alegand tocmai o vizita in Turcia, tara unde nu acest conflict domina scena publica, ci infruntarea intre secularism si valorile religioase? In realitate, vizita in Turcia (tara candidata la UE) a fost cea mai fireasca alegere pentru Benedict, a carui agenda are in centru tocmai promovarea valorilor religioase intr-o Europa secularizata (si nu raporturile intre crestinism si Islam). In mod ironic, mesajul de amenintare al celor de la Al-Qaida, care denuntau in vizita Papei inceputul unei „cruciade“, se incheia cu reflectia ca ofensiva crestina condusa de Benedict ar urmari ca „fratii musulmani din Turcia“ sa ramana „in mlastina secularismului instituit de Kemal Ataturk“. Exact de aceeasi mlastina a secularismului se teme insa si Papa, si nu doar in privinta vietii religioase din Turcia, ci din toata Europa. Acesta a fost si motivul pentru care Papa a ales sa emita, impreuna cu patriarhul ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului, o declaratie ce propunea ca respectarea libertatii religioase sa fie criteriu pentru intrarea in UE.