Alpha Bank: România a realizat cea mai mare reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră fată de 1990 dintre toate tările din regiune și este unul dintre putinele state în care agricultura poluează în prezent mai mult decât procesele industriale

România a realizat cea mai mare reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră fată de anul 1990 dintre toate tările din regiune, de 56%, peste tinta de 55% stabilită de Comisia Europeană pentru 2030, fiind și unul dintre putinele state în care agricultura poluează în prezent mai mult decât procesele industriale, arată o analiză realizată de Alpha Bank.

Astfel, România a redus emisiile de la 257 m tone echivalent CO2 în 1990 la 113 m tone echivalent CO2 în 2022. Raportat la populație, emisiile gazelor cu efect de seră au scăzut de la 11,1 tone per capita, la 5,9 tone per capita. Majoritatea acestor emisii au constat în emisii de oxizi de carbon (66%) și metan (23%).

În același timp, România se evidențiază între țările din regiune prin ponderea dublă în emisiile de gaze cu efect de seră a metanului, gaz ce nu rămâne la fel de mult timp în atmosferă precum CO2, însă pentru că absoarbe mult mai multă energie solară are un efect de seră mult mai ridicat. Cele mai poluante activități au rămas activitățile cu ardere de combustibili, care generau 3,9 tone per capita de gaze cu efect de seră în 2022. Restul emisiilor de gaze cu efect de seră s-a datorat proceselor industriale (0,7 tone per capita) și agriculturii (1 tonă per capita).

În România, agricultura poluează mai mult decât procesele industriale, la fel ca în Polonia, Bulgaria și Grecia.

Analiza Alpha Bank mai arată și că România și Grecia au cea mai mare pondere a capacității instalate de generare a energiei electrice bazată pe resurse regenerabile (de 60% respectiv 59%). În cazul României, cele mai folosite resurse regenerabile sunt apele (35,6%), vântul (16,3%) și soarele (7,7%), pe când în Grecia pe primul loc este soarele, urmat vânt și ape.

În anul 2022, România a avut a treia cea mai ridicată eficiență energetică în regiune, după Italia și Grecia – de 6 euro pe fiecare kg de echivalent petrol utilizat, și cea mai mare creștere în regiune a eficienței energetice comparativ cu anul 2000 (de 2,6 ori față de 1,9 ori în Polonia și Bulgaria, 1,7 ori în Cehia și Ungaria, 1,4 ori în Grecia și de 1,3 ori în Italia).

În schimb, în perioada 2017-2022, cheltuielile publice anuale pentru protecția mediului au fost cele mai reduse, după Polonia (0,7% din PIB).

Taxele de mediu au reprezentat 2,1% din PIB în fiecare an, în 2017-2021, fiind reprezentate aproape în totalitate de taxele pe energie, iar obligațiunile verzi, în valoare de 500 milioane dolari  în 2021 și 200 milioane dolari în 2022 au fost emise de sectorul privat. În premieră, în februarie 2024 au fost emise obligațiuni verzi suverane în valoare de 2 mld euro. 

Cu toate acestea, analiștii atrag atentia că eforturile de reducere a poluării trebuie menținute pentru realizarea neutralității climatice până în 2050. România emite gaze cu efect de seră de 133 tone echivalent CO2 în continuare, ceea ce inseamnă nevoia reducerii emisiilor în paralel cu creșterea capacității de absorbție CO2 a terenurilor și pădurilor. În 2022, acestă capacitate s-a ridicat la 49,3 tone echivalent CO2, peste ținta de 26,5 tone echivalent CO2 stabilită pentru 2030 de Comisia Europeană, România fiind singura țară din regiune cu o astfel de performanță în condițiile în care suprafața împădurită a crescut ușor până la 30% din suprafața țării.