Alfa CEO

La nici 20 de ani devenea manager al propriei companii de aplicatii software, Akela, chiar daca locuia inca in caminul Politehnicii. Aproape patru ani si 100 000 de euro mai tarziu, prelua actiunile partenerului sau din Akela si, dupa inca trei ani de dezvoltare, vindea compania pentru mai bine de 3 milioane de euro. Dar ramanea la conducerea ei.

Astazi, la 28 de ani, Lucian Butnaru este CEO in cadrul TechTeam Akela, divizia din Romania a americanilor de la TechTeam, si senior manager pentru divizia de Software Development a grupului.
Informatician pasionat si talentat, Lucian Butnaru si-a inceput studiile la Liceul de Informatica din Brasov, dupa care a venit in Bucuresti, la Politehnica. Neavand banii necesari pentru a-si sustine existenta in Capitala, s-a hotarat sa se angajeze cat mai repede cu putinta. “Mi-am spus: prima firma pe care o gasesc in drum, acolo ma angajez.” A gasit o companie de stat care se privatizase recent si avea nevoie de oameni buni, “doar ca nu stia inca acest lucru”, glumeste Butnaru. Dupa ce s-a plimbat prin mai multe birouri si i s-a spus ca nu exista un post liber, i s-a sugerat ca, daca are o idee pe care ar putea sa o puna in practica, s-ar putea gasi ceva si pentru el. A avut, intr-adevar, o propunere – sa dezvolte un soft pentru testele de obtinere a permisului auto, astfel incat cei interesati sa poata completa chestionarele pe Internet. O propunere cel putin indrazneata, deoarece nu stia sa utilizeze limbajul de programare necesar. Dar a reusit, intr-o saptamana, sa invete Visual Basic.
A lucrat acolo mai bine de un an, cu un program part-time de 20 de ore pe saptamana, dupa care si-a mai luat un job, full-time de data aceasta, ca programator la o firma franceza. “La primul job puteam sa ajung doar o data pe saptamana, vineri, si atunci munceam cele 20 de ore, pana imi terminam treaba.”

Omul care a crezut in el
In vacanta de la sfarsitul celui de-al doilea an de studii, a primit o bursa de cinci saptamani in Franta si, pentru a pleca, si-a luat concediu fara plata. “Cand m-am intors, spre surprinderea mea, cele trei proiecte pe care le conduceam inainte de plecare erau in deriva.”
A repus lucrurile pe fagasul normal, iar angajatorul a inceput sa-i acorde mai multa incredere. L-a trimis sa dezvolte o aplicatie soft pentru un client din Paris si tanarul programator a definitivat proiectul intr-un timp record. “Am terminat un program de trei luni intr-o singura luna si, pentru ca nu am mai avut timp sa verific bug-urile, am dat drumul la program si corectam greselile pe masura ce le observam impreuna cu angajatii din call center”, spune Butnaru.
In acelasi an, 1998, clientul francez i-a devenit partener de afaceri. Michel Diaz, seful firmei de software pentru care a lucrat in Franta, a investit 15.000 de dolari intr-o companie de aplicatii software a carei conducere i-a incredintat-o lui Butnaru. Compania nou-infiintata a fost denumita Akela, dupa lupul din Cartea Junglei. Investitorul francez aducea principalii clienti, iar Butnaru se ocupa indeosebi cu partea de tehnica, trecand simultan prin toate functiile de conducere din Akela: project manager, director financiar si de resurse umane, manager general.

Management de criza
“In 2000, eram una dintre cele mai mari firme de soft din Romania, cu 70 de angajati. Majoritatea firmelor aveau cel mult 40 de salariati.” Lucrau cu doua tipuri de clienti – cei pentru care faceau soft de business si startup-urile, foarte numeroase atunci – si lucrurile mergeau bine.
Insa anul urmator a adus schimbari majore pe piata. Din cauza crash-ului dotcom-urilor, partenerul francez nu a mai putut trimite clienti catre Akela. “A fost cea mai dificila perioada din cariera mea de manager”, spune Butnaru. “Am fost obligat sa reduc cheltuielile firmei pana aproape de zero, si a trebuit sa-mi las oamenii sa plece. Nu i-am dat afara, dar n-am mai putut majora salariile si, practic, au fost fortati sa plece.”
Era mai simplu sa fie reduse costurile din Romania decat cele din strainatate, unde angajatii aveau o perioada de preaviz de sase luni. “Atunci am mai ramas 30 de oameni, din 70, si eu indeplineam toate atributiile conducerii”, spune Butnaru. Desi a redus la minimum cheltuielile, si-a dat seama ca orice ar face nu putea sa extinda afacerea. Cand Diaz si-a vandut compania din Franta, Butnaru i-a facut o oferta pentru actiunile Akela. “In jur de 100.000 de euro am platit pentru actiuni, dar am avut avantajul unei plati esalonate”, isi aminteste Butnaru.

Profesorul francez, problema romaneasca
In calitate de actionar majoritar, a inceput sa schimbe lucrurile. Daca in 2000 toti clientii erau straini, si mai ales francezi, in 2003 Akela avea in proportie de 70% clienti autohtoni. Butnaru se ocupa si de vanzari, aducand contracte salutare cu firme mari ca Alcatel sau BRD. Odata cu cresterea numarului de clienti si a afacerii, numarul angajatilor s-a majorat si el, iar Butnaru a inceput sa-si formeze echipa si sa-si structureze compania.
“Fiecare euro conta. Daca un client intarzia plata, eu nu puteam plati salariile si intram in incapacitate de a continua munca. A fost foarte dificil”, isi aminteste Butnaru. Tot el spune ca perioada aceea a fost o scoala de management excelenta si ca a avut un profesor adevarat in persoana primului sau partener, Michel Diaz. A angajat un fost coleg de facultate, care pe atunci vindea telefoane mobile, si l-a pregatit sa vanda software. “Usor nu a fost, chiar ne-am chinuit, dar acum este un director de vanzari excelent”, spune CEO-ul TechTeam Akela.
A inceput sa reduca salariile si sa ofere in schimb compensatii in actiuni, pentru a-si motiva echipa de conducere, si se declara foarte multumit de rezultate. “Anul trecut am fost plecat toata luna august si le-am spus sa nu ma sune deloc. Cel mult sa-mi dea un sms daca arde cladirea”, glumeste el. “Insa totul a mers foarte bine, avem o echipa performanta si imi dau seama ca am facut o treaba buna cand am alcatuit-o.”

Judecat dupa rezultate
Daca inainte se ocupa de toate problemele companiei, acum se concentreaza asupra atributiilor de manager, incercand sa anticipeze directia in care se va indrepta piata si sa vina in intampinarea schimbarilor. “Mai sunt implicat si in departamentul de vanzari, pentru ca eu semnez contractele. Oamenii sunt foarte importanti, pentru ca noi convingem clientul, nu numele companiei. CEO-ul trebuie sa incheie deal-urile, pentru ca oamenii aleg companiile in functie de oameni, nu invers.”
Incepand din 2003, compania creste cu 100% in fiecare an si, de la o cifra de afaceri de 550.000 de euro,
s-a ajuns la peste patru milioane de euro. Nivelul preconizat pentru sfarsitul lui 2007 este de opt-noua milioane de euro. Compania are acum 500 de angajati.
In ritmul actual de crestere, Butnaru a devenit interesat de o eventuala achizitie care sa sustina ritmul alert. “O extindere ne-ar ajuta sa mentinem cresterea de 100% chiar daca acum este din ce in ce mai dificil. Ucraina pare cea mai atractiva piata, pentru ca salariile de la noi sunt foarte apropiate de restul Europei”, spune Butnaru. El sustine ca viitoarele achizitii nu vor fi ghidate de valoarea angajatilor sau de potentialul companiei care va face obiectul preluarii, ci vor prima rezultatele, in speta portofoliul de clienti. Ca senior manager responsabil de Software Development in cadrul TechTeam, responsabilitatea eventualei achizitii atarna pe umerii sai, insa Butnaru este increzator. “Oamenii ar trebui sa caute rezultatele. Eu asa fac si tot asa as vrea sa fiu si judecat, dupa rezultate.”

Practica, mama invataturii
Tocmai pentru ca vrea rezultate si o crestere continua, Butnaru incurajeaza dezvoltarea profesionala a persoanelor din conducere. De mai bine de un an, isi trimite directorii la cursuri de coaching si, chiar daca el nu le urmeaza, este convins ca investitia merita. “In cazul meu e altceva. Am avut un coach, pe Michel (fostul partener -n.r.), iar acum cred ca am mai mult de invatat de la un pranz de cateva ore la Bruxelles in compania CEO-ului TechTeam, William Brown sau a lui Bernard Moscheni, CEO-ul Mobistar (Orange Belgia).”
Butnaru considera ca si-a format deja un stil propriu de management, dar nu il poate denumi intr-un fel sau altul. “Depinde de situatie. Intr-o situatie de criza trebuie sa fiu autoritar, eu am invatat-o din proprie experienta. Dar nu sunt autocrat”, spune Butnaru, convins ca cea mai buna invatatura este practica.
El singur a avut de invatat mai ales in perioadele de criza si acum crede ca ar putea conduce orice companie. “Bineinteles, un manager este cu atat mai performant cu cat cunoaste mai bine domeniul de activitate al companiei. Eu am un avantaj imens acum, pentru ca am ocupat toate functiile de conducere ale grupului si stiu ce se intampla in fiecare departament”, afirma el. Intrucat IT-ul este unul dintre cele mai dificile domenii, Butnaru crede ca experienta de pana acum l-ar ajuta sa se acomodeze usor la conducerea altor companii. “Singura conditie este sa am flexibilitatea de care m-am bucurat la Akela si acum la TechTeam”, spune el.

Influenteaza cotatiile Nasdaq
Contractul cu TechTeam ii expira in 2008 si Butnaru este increzator in continuarea colaborarii. “Daca va exista o dorinta de crestere la nivel global, voi ramane si in viitor, pentru ca pe mine ma motiveaza dezvoltarea. De exemplu, TechTeam a inregistrat o crestere de 30% pana la 200 de milioane de euro, ceea ce este bine”, spune Butnaru.
Tot dezvoltarea a fost si motivul pentru care a vandut Akela catre TechTeam si nu altor companii mai importante. “In primul rand, am vandut pentru ca presiunea pentru mine, ca principal finantator, a devenit foarte mare, din cauza cresterii foarte rapide. Am ales TechTeam pentru ca n-am vrut sa devenim o entitate fara perspective dintr-un mare grup. Si, deoarece ei nu aveau o divizie de dezvoltare soft, rolul Akela este si acum important in cadrul TechTeam”, argumenteaza Butnaru.
Divizia din Romania reprezinta aproape 5% din cifra de afaceri de 200 de milioane de euro a TechTeam. Pentru ca dezvoltarea de software merge atat de bine, Butnaru crede ca departamentul pe care il conduce influenteaza pozitiv cotatia companiei americane pe bursa, desi evolutia actiunilor TechTeam pe Nasdaq este mai degraba liniara – actiunile sunt detinute indeosebi de fonduri de pensii care nu urmaresc profitul imediat. Despre vanzarea Akela, tranzactie care i-a adus mai bine de 3,5 milioane de euro, spune ca nu l-a schimbat foarte mult ca om, dar l-a implinit ca manager. “Eu eram si inainte manager si locuiam in caminul studentesc; nu mi-am schimbat locuinta imediat dupa tranzactie, chiar daca imi permit mai multe acum”, recunoaste Butnaru.
Referitor la tranzactia din 2005, isi aminteste ca nu in fiecare zi ai ocazia sa vezi cateva milioane de euro in contul tau, bani pe care i-a incasat cash, si spune ca a semnat un contract de 100 de pagini in ziua vanzarii. Daca lui nu si-a cumparat nimic, primului sau partener, Michel Diaz, mare pasionat de ceasuri, i-a facut cadou un Girard-Perregaux. “Am ramas prieteni, ne mai intalnim de cateva ori pe an si, chiar daca investitia sa a fost rentabila, o sa ii raman mereu recunoscator pentru ca a crezut intr-un pusti de nici 20 de ani”, spune CEO-ul TechTeam Akela, Lucian Butnaru.

Din softist, antreprenor
Lucian Butnaru nu se mai considera de mult timp informatician, ci un manager cu o experienta de aproape noua ani in pozitii de top. Cu o avere ce depaseste 3,5 milioane de euro, dintre care 3 milioane obtinute din tranzactia cu TechTeam, Butnaru s-a orientat catre investitii personale. Nu face un secret din faptul ca a ales inspirat sectorul imobiliar, unde detine o serie de terenuri si o cladire de birouri.

Pariul pe intuitie
Lucian Butnaru a refuzat, in 2000, o oferta de preluare a Akela comparabila cu cea pe care a acceptat-o cinci ani mai tarziu. El si-a motivat decizia prin faptul ca, desi Akela era atunci mai putin dezvoltata decat in 2005, deci oferta din 2000 pare acum mai consistenta, el nu a crezut in grupul respectiv si in cresterea Akela alaturi de acel ofertant. Considera ca a luat decizia corecta, pentru ca startup-ul respectiv nu a mai ajuns sa se listeze la bursa si a disparut, pana la urma, de pe piata.