Alexandru Petrescu, președinte, ASF: Mă aștept ca în acest an să avem trei companii de stat listate la BVB. Ele cel mai probabil vor fi din zona energiei și din zona transporturilor

România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență ca până în 2026 să mai aducă la Bursă încă trei companii de stat.  Alexandru Petrescu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), susține că vom avea aceste trei companii de stat listate la BVB anul acesta, iar ele vor fi cel mai probabil din zona de energie și din transporturi. 

„Suntem parte a unui grup de lucru care evaluează diferiți operatori economici din zona acționariatului de stat. În același grup de lucru sunt și Ministerul Energiei și Ministerul Transporturilor. Din păcate, nu sunt în poziția să vă comunic ce entități sunt eligibile sau măcar planificate de a fi listate de către statul român. Agenda electorală nu va influența programul de listare, fiindcă PNR este un parcurs cu niște repere de condiționalitate și obligativitate extrem de riguros aplicate, fapt pentru care eu mă aștept ca în acest an să avem aceste minim trei companii de stat listate. Ele cel mai probabil vor fi din zona energiei și din zona transporturilor. Evident că unele sunt mai pregătite decât altele din perspectiva unui parcurs de prelistare și listare”, a spus Alexandru Petrescu în cadrul evenimentului ZF Capital Markets Summit 2025. 

Ce a mai declarat Alexandru Petrescu în cadrul evenimentului ZF: 

• Fără doar și poate, cel puțin un boost în perioada imediat următoare din aceste listări se va resimți la Bursă, deci nu cred că va exista niciun fel de impietate a acestei obligativități din perspectivă electorală și lucrurile se vor întâmpla conform calendarului asumat.

• În general, eu navighez pe nuanțe de optimism. Aici vorbesc din perspectiva rolului meu de președinte al ASF. Puseurile de exuberanță generate de Hidroelectrica și alte listări provenite din spectrul guvernamental sunt foarte bune. Din păcate, nu ne putem baza doar pe ele, dar când se mai estompează acest tip de exuberanță, cred că navigăm la o cotă de croazieră, de optimism, ceea ce este foarte bine. 

• Grecia e dată ca un exemplu pozitiv de recuperare economică, un model prin care reformele s-au regăsit în impactul economic. Grecia a avut 2,4% creștere anul trecut. Grecia este un model de creștere robustă, este noul cuvânt care se poartă acum în piețele economice. Putem replica foarte mult din modelul Greciei. 

• Nu avem la ASF un vicepreședinte pe piața de capital, dar după terminarea alegerilor prezidențiale probabil că vom avea. Eu îmi doresc să avem o nominalizare pentru funcția de vicepreședinte pentru piața de capital.

• ASF și, în general, reglementatorul nu trebuie să fie o vedetă a piețelor. Reglementatorul trebuie să stea undeva într-o zonă de discreție, să asigure parametrii de reziliență și sustenabilitate, de echitate pentru investitorii individuali și instituționali și, foarte important, să stimuleze economia bursieră.

• Cred cu tărie că piața de capital trebuie să devină o preocupare obsesivă pentru decidenții politic politici, fie că vorbim de premier sau chiar de președinte. Este un scop în sine și pentru decidenții din Parlament, realmente preocupare obsesivă. Nivelul de vizibilitate trebuie să crească, a crescut în ultimii ani și mă uit și eu în reperele de volum ale pieței de capital din România.

• Vizavi de efectele și impactul investițiilor în programe precum Tezaur și Fidelis, pentru deținătorii de titluri de stat, Fidelis este un foarte bun pas spre a se familiariza cu prezența pe piața de capital și ajută la o diversificare a coșului de investiții. În condițiile în care ai o pondere investițională importantă, Fidelis conferă acel tip de confort care îți poate da curajul de a te orienta și pe alte tipuri de investiții în piața de capital.

• Din perspectiva strictă a ASF, cred că o explicație a ritmului mai puțin accelerat de maturizare, de creștere a pieței la cotele la care ar fi trebuit să fie, ține și de amendamente ce țin de modernizarea spectrului de reglementare a pieței de capital. 

• O prioritate pentru mine este dialogul constant cu comisiile relevante din Parlament, cu premierul și vicepremierul și miniștrii relevanți. Aici mă refer în mod special la ministrul de finanțe pentru preluarea și implementarea într-un mod prioritar a tot ce înseamnă ordonanțe, amendamente, modificări, adăugiri la legile în vigoare circumscrise pieței de capital. Aici ar trebui să ne mișcăm mult mai repede.

• Bursa de Valori București trebuie să rămână în mentalul general cel mai sigur spațiu de tranzacționare, acesta este cel mai sigur spațiu de tranzacționare și preocuparea noastră ultimă, finală, primordială, este de a păstra acest spațiu intact ca percepție.

• Din păcate, am găsit ASF oarecum în urmă în ceea ce privește investițiile, în adopția de instrumente digitalizate de supraveghere pe toate cele trei piețe, nu numai pe piața de capital. 

• Evenimentul important al primului trimestru al acestui an este semnarea unei finanțări de 98 de milioane de lei pentru digitalizare primară a ASF și, în baza acestei implementări, putem adopta instrumente digitale de supraveghere pe toate cele trei piețe și putem vorbi de modalități sofisticate care să ne pună în amonte, în poziția timpurie de a identifica orice fel de deviere economică, orice fel de degradare, astfel încât să o putem corija spre ape mai liniștite.

• Din perspectiva emancipării cadrului de reglementare, un foarte bun accelerator a fost parcursul de aderare la OCDE. Am reușit să găsesc o confluență de voință la nivelul Parlamentului, la nivelul decidenților ministeriali, astfel încât să împingem legislații care de prea mulți ani stăteau prin sertarele diferitelor instituții.

• Avem în continuare acte normative ce țin de simplificarea spectrului investițional. 

• Un subiect din ce în ce mai pregnant este transpunerea legislației pe cripto active, unde avem un grup de lucru ce a început de prin trimestrul I al anului trecut. Foarte curând după vom avea și o lege a dării în plată pentru zona fondurilor de pensii administrate privat și acolo stăm pe o legislație temporară care a căpătat caracteristici de permanență. 

• Eu cred că mai avem foarte mulți pași și foarte mult de fructificat și monetizat și explorat de la agenții economici care au preponderență pe piața românească și aspirații în piața regională. Cred că ei ar fi actorii care pot fi prezenți cu caracter imediat pe piața de capital locală. Când vom crește cu acești imediat aspiranți pe piață, putem să ne mutăm și la un pas următor, la această rază de 1.000 de kilometri, unde piața de capital din România ar trebui să atragă tot ceea ce înseamnă piață de capital. 

• Nu cred că ar trebui să ne reproșăm faptul că poate anumiți jucători din zona de tehnologie se duc pe piața de expunere maximă globală.

• Există o exuberanță vizavi de atragerea de fonduri europene și asta este foarte bine, însă într-o perspectivă de ani de-acum încolo poate și fondurile europene se vor reduce ca pondere și accelerator economic și atunci revine din nou piața de capital ca o soluție de finanțare naturală, firească.

• Contrapartea centrală este un accelerator de creare de mai multă lichiditate. Nu întâmplător am ratat momentul unei autorizări sub spectrul EMIR2, Deja de la sfârșitul anului trecut am intrat în EMIR3 cu alte seturi de condiționalități, dar partea bună este că are și termene de evaluare și autorizare mult mai reduse. Cu o mai bună determinare a celor care lucrează la dosarul pentru Contrapartea Centrală, cred că putem întoarce acest inconvenient. Așteptăm cu interes depunerea dosarului și sper să avem cât mai repede operațională această entitate.

• Eu sunt constant un promotor al listărilor. Eu cred cu tărie că marea majoritate a companiilor de stat ar trebui să aibă componente de acționariat listate pe Bursa de Valori București, nu doar pentru atragerea de fonduri, ci pentru creșterea nivelului de transparență, adoptarea, dacă nu creșterea unui nivel de guvernanță corporativă. Deci, din punctul meu de vedere, prezența companiilor de stat eligibile pe Bursa de Valori București este esențială ca parcurs, ca tendință, ca direcție. Sunt un promotor, nu cred că există circumstanță în care să nu propun listări, aș spune și de companii din zona de logistică, de transport. Poate sub acest spectru de obligativitate vom vedea aceste listări pe parcursul anului 2025.

• În parcursul de aderare la OCDE avem o serie de elemente care vor putea accelera acest proces al unui modul de risc oarecum mai deschis decât cel prezent. Fondurile de pensii au ajuns ca pondere la 9% din PIB, au randamente anualizate superioare inflației, se dovedesc un model de succes. Cred că din acest moment, ele fiind într-o foarte robustă zonă de consolidare, ne putem uita cu optimism către o partajare a fondurilor ceva mai curajoasă, dar va fi un proces culisare, un proces foarte atent. 

• Noi avem discuții extrem de dese cu Asociația Administratorilor de Pensii Private și mă bucur că are un factor de economie circulară, cu peste 90% din aceste fonduri care se întorc în economia românească. Nu sunt în mod special în spatele unei extinderi imediate a arealului investițional ca geografie. Ca modul de risc, sunt în spatele unei unui astfel de demers și aș începe pe piața domestică. Pe mine mă interesează să ne aplecăm și asupra modului de risc recomandat de către ASF către pensiile administrate privat.

• Cred că am reușit să căpătăm o reziliență solidă în ultimii ani, fiindcă ne-am aflat constant cu o confluență de riscuri asupra noastră, începând cu perioada COVID, continuând cu conflictul ruso-ucrainean. Pe măsură ce războiul dă semne de finalizare, simt oarecum și un optimism în zona de piețe și speranța mea că la momentul la care va exista un deznodământ acceptat de ambele părți, vom vedea și o creștere a reperelor investiționale ale capitalului străin, ceea ce va duce la o lichiditate mai bună și toate celelalte efecte benefice. 

• Din punctul meu de vedere, cred că ne încadrăm într-un parcurs pe care îl putem clasa într-o zonă de optimism moderat spre robust. Riscurile sunt cele pe care am învățat să le gestionăm și aici mă refer la piața de capital, cele ce țin de poziționarea geopolitică, cele ce țin de volatilitatea indicilor financiari ai României. 

• În ceea ce privește riscurile de supraveghere, aici ține și de capacitatea noastră de adopție a instrumentelor digitale de supraveghere. Este extrem de important ceea ce noi trebuie să facem, filozofia performanței de reglementator este de a ne pune cât mai în amonte de orice fel de eveniment economic nefast. Asta nu o poți face decât printr-un mod de raportare unitar și asta este valabil pentru absolut toate piețele.