Alexandru Gozun, AmCham Moldova: Republica Moldova este atractivă pentru investitori datorită locației sale și resursei umane și concurează cu țările din zona balcanică pentru investiții

♦ Cu doar 2-2,5 mil. locuitori și o putere de cumpărare redusă, Republica Moldova nu este atractivă pentru a fi o piață de desfacere, însă poziția sa geografică și disponibilitatea forței de muncă o pot face atractivă pentru investitori și deja concurează cu țări din fosta Iugoslavie.

România este calea prin care mul­te dintre companiile occidentale au intrat pe piața Republicii Moldova și reprezintă un partener strategic când vine vorba de dezvoltare, este de păre­re Alexandru Gozun, head of PwC Moldova Office, director business și public sector advisory services și președinte al Amcham Moldova.

„România este principalul parte­ner al Republicii Molodova, atât din perspectiva partenerelor comerciale, cât și investiționale. Majoritatea com­paniilor internaționale prezente aici sunt prezente prin România. Și biroul de aici este parte a PwC pentru Ro­mâ­nia și Moldova. Ca piață de desfa­cere, cu circa 2-2,5 mil. cetățeni, nu este neapă­rat una atractivă, dar avem o locație strategică și există forță de muncă. Odată cu noul statut, sperăm ca Moldova să poată primi și fonduri structurale și potențial pentru suport financiar. Toate acestea vin alături de faptul că suntem aproape de Româ­nia, suntem apropiați cultural și ling­vis­tic, există o apropiere mult mai mare decât ar fi între România și Polonia“, a spus Alexandru Gozun.

Teraplast a anunțat, la finalul anu­lui 2023, preluarea producătorului de țevi Palplast din Republica Moldova, în schimbul sumei de 1,8 milioane de euro. Achiziția este văzută ca o poartă de acces către piața din Ucraina. Mai mult, Dorel Goia, președintele Con­siliului de Administrație al TeraPlast, spune că anticipează o creștere a cererii de materiale și țevi, dată fiind nevoia de infrastructură a Republicii Moldova.

„Prin România au venit Kaufland, Lafarge, Knauf. Au venit cei mai mulți prin România sau direct de la HQ. Sectorul financiar – cele mai mari bănci, MAIB, listat, în curând la BVB – lucrează la asta și sperăm că noul guvernator al BNM va ajuta ca acest lucru să se întâmple, iar acest lucru ar fi un semnal foarte bun pentru piața de capital din Rep. Moldova, fondul a­me­rican de investiții plus BERD, mai avem Banca Transilvania, care are Victoria Bank, a treia cea mai mare bancă, MoldIncom din Bulgaria, OTP care vine din Ungaria via România, BCR tot prin România“, a subliniat președintele AmCham Moldova.

Fostul ministru al finanțelor din România și fost președinte al Sena­tului de la București Anca Dragu a fost numită la finalul anului 2023 în funcția de guvernator al Băncii Națio­nale din Moldova.

Numirea Ancăi Dragu în funcția de guvernator a Băncii Naționala a Moldovei a fost o surpriză. În România, ea și-a început cariera la mijlocul anilor ’90 la BNR, apoi a lucrat la biroul de la București al FMI, iar ulterior la Comisia Europeană. De asemenea, MAIB, cea mai mare instituție de credit din Republica Moldova, cu active totale de 2,7 mld. euro și o cotă de piață de 34%, este pregătită de listarea la Bursa de Valori București, dar așteaptă schimbarea legislației naționale, care în acest moment împiedică accesul pe o bursă internațională.

„Odată ce România a devenit prea scumpă pentru anumiți producători, aceștia caută noi țări pentru expansiune, iar Moldova sau zona balcanică poate fi următoarea destinație. Moldova poate concura cu Serbia, Muntenegru, Macedonia sau Bosnia. Desigur, și proximitatea față de piața de desfacere este un element important. Dacă aceasta este Germania, atunci Serbia poate fi mai atractivă“, a spus Alexandru Gozun.

În următorii doi ani, pentru prima dată, Moldova – regiunea din România – va beneficia de infrastructură rutieră modernă prin livrarea primelor loturi din autostrada A7, iar la capetele A8 – autostrada Tg. Mureș-Iași-Ungheni va deschide atât Moldova cât și Rep. Moldova către Vest.

În vara anului 2023  au început procedurile pentru construcția primului pod la nivel de autostradă peste râul Prut, la Ungheni, proiect care face parte din autostrada A8. Momentan la Ungheni există doar un pod feroviar. Cele mai multe poduri peste Prut au fost distruse în timpul celui De-al Doilea Război Mondial. Înainte ca Basarabia să fie ocupată de Rusia existau 22 de poduri peste Prut.

„Datorită noilor proiecte de infrastructură din România, Rep. Moldova devine mai atractivă pentru investitori, însă avem destul de multe dificultăți la vamă. Sunt perioade ale anului când durează și 5-6 zile să treci granița cu un camion. Vorbim aici de o problema logistică, nu de capacitatea infrastructurii rutiere, dar se lucrează la asta. Dincolo de infrastructura rutieră, foarte importantă este și cea feroviară. Și în Rep. Moldova trebuie să crească viteza trenurilor, iar ecartamentul acestora trebuie schimbat. Trebuie început cu un coridor spre Iași“, a subliniat președintele AmCham Moldova.

El explică faptul că Republica Moldova este o țară mică, iar asta înseamnă că poate fi și una flexibilă, capabilă de a implementa măsuri bune într-un timp scurt, țările baltice fiind un exemplu, dar în cazul lor multe dintre acestea au început a fi realizate în urmă cu mai bine de 20 de ani.