Alexandru Dincovici, sociolog: „Suntem la începutul erei birourilor moderne și finalul biroului premodern”

Întrebat de Business MAGAZIN care crede că este viitorul birourilor moderne în context pandemic, sociologul Alexandru Dincovici, general manager al Izibiz Consulting este de părere că nu putem vorbi despre un  sfârșit al acestora: „Poate aceste mișcări marchează începutul erei birourilor moderne și finalul biroului premodern, din spații vechi, care nu au fost destinate inițial pentru o astfel de utilizare”, spune Dincovici.

El observă că „biroul modern se află, la fel ca și spațiile comerciale moderne, în clădiri extrem de versatile. Acestea pot fi configurate și reconfigurate după bunul plac, ceea ce se și întâmplă foarte des, având o adaptabilitate care ar trebui să le garanteze supraviețuirea și după ce va trece actualul pericol epidemiologic”. Pe de o parte pentru că pot fi redimensionate după bunul plac, pe de altă parte pentru că sunt dotate cu tehnologie care poate fi reconfigurată, ajustată, sau căreia îi pot fi adăugate altele benefice pentru această perioadă.De asemenea, observă el, companiile care declară că își lasă în continuare oamenii să lucreze de acasă sunt, asemenea birourilor moderne, destul de versatile, unele cu structuri organizaționale mai flexibile și care experimentează deja, în mare parte, cu modalități de colaborare la distanță. Pentru ele împărțirea aceluiași spațiu fizic în același moment nu este foarte important, mai ales dacă există deja echipe cu membri în mai multe orașe sau țări și care sunt nevoite să colaboreze constant.

În România există și companii care se află la polul opus al flexibilității: „La noi avem însă multe companii cu structuri organizaționale rigide, chiar și dintre cele relativ moderne care ar putea, fără pierderi mari ale productivității, să permită în continuare munca de acasă”. De multe ori aceste companii au și mecanisme excesive de control provenite dintr-o neîncredere sistemică în angajat, și chiar dacă sunt companii mici și chiar antreprenoriale, din domenii dinamice, în multe dintre ele venitul la birou va rămâne în continuare o necesitate, să vadă șeful că lucrezi”, spune sociologul.

Alexandru Dincovici nu crede că în alegerea unui loc de muncă în viitor vor prima unele detalii legate de siguranța și igiena la locul de muncă, în detrimentul unor beneficii precum sălile de relaxare, pentru că, spune el, măsurile luate acum au un alt statut – sunt obligatorii, impuse de autorități și acceptate ca atare de societate.

„Mă aștept ca și din momentul în care vor înceta să mai fie obligatorii, pentru că optimistul din mine speră să vină cât mai repede acel moment, ele să rămână în vigoare și să fie în continuare impuse atât de angajați cât și de angajatori. Vor rămâne astfel măsuri necesare, nu măsuri dezirabile, cum este cazul beneficiilor actuale în anumite industrii”, crede el.

În schimb, este posibil să asistăm la trecerea mai multor măsuri și/sau tehnologii care vor face trecerea din domeniul medical sau din mediul de laborator în domeniul privat și care ar putea deveni implementate la scară largă. El oferă ca exemplu lămpile UV cu care se pot dezinfecta spațiile, folosite mai mult în sălile de operații și care au ajuns deodată o tehnologie prezentă și în casele oamenilor și pe care o vor adopta și anumite companii, fie de nevoie (cele din domeniul medical în care nu erau obligatorii), fie pentru beneficii de imagine și a putea oferi o siguranță mai mare clienților. „Odată făcută o astfel de investiție, din momentul în care vor exista proceduri clare de utilizare și prezența acestor tehnologii va deveni o obișnuință, mă aștept ca ele să rămână și în era post-covid-19 o prezență nelipsită în cel puțin unele spații de birouri”, crede Dincovici.

Pe de altă parte, mai spune el, avem de-a face cu anumite probleme legislative care pot împiedica adopția unor proceduri medicale în zona companiilor, chiar dacă vorbim de proceduri simple care pot, până la urmă, proteja angajații cu riscuri minime. „Cel mai bun exemplu de astfel de procedură îl reprezintă măsurarea temperaturii, care devine obligatorie în multe spații comerciale, și pe care mulți proprietari de clădiri sau patroni o implementează din oficiu. Întâmpinăm în cazul ei atât probleme de legitimitate a procedurii și a celor care o implementează, ceea ce rezultă și într-o problemă de etică, cât și probleme de securitate a individului, care pot duce la conflicte cu o anumită parte din legislația europeană, precum regulamentul de protecție a datelor cu caracter personal”, spune el.