Ce alegeți: creșterea taxelor și impozitelor, creșterea inflației, înghețarea sau reducerea salariilor? Pentru că de reducerea cheltuielilor și a aparatului bugetar nimeni nu vrea să se atingă. Mai degrabă cade premierul Bolojan decât să se reducă cheltuielile publice

Premierul Bolojan încearcă să termine anul “în picioare”, în condițiile în care PSD, UDMR, USR și chiar o parte din PNL pariază împotriva lui, având în vedere că toată administrația publică centrală și locală, tot aparatul de stat votează împotriva lui.

Cu un deficit bugetar care nu scade ci chiar crește în ciuda adoptării unor măsuri fiscale nepopulare – creșterea TVA, introducerea CASS la pensii etc. -, premierul Bolojan încearcă să facă restructurarea administrației publice locale și centrale, o restructurare care nu este susținută de niciun partid din coaliție, de niciun lider politic național și local.

În retorică, toată lumea susține reforma și restructurarea statului, dar în realitate nimeni nu susține tăierea reală a numărului de angajați, comasarea instituțiilor sau chiar eliminarea unora care nu-și justifică existența, reducerea posturilor din companiile de stat etc.  

Poate să intre toată țara în criză din cauza derapajului finanțelor publice, dar să nu se atingă cineva de aparatul de stat.

Toate partidele care i-au dat votul lui Bolojan sunt împotriva restructurărilor reale solicitate în administrația de stat. Iar amenințările la adresa premierului din partea aliaților de la guvernare sunt evidente, a se vedea opinia Olguței Vasilescu, primarul PSD al Craiovei.

În privința altui subiect fierbinte, eliminarea plafonării adaosului comercial pentru anumite produse de bază, și aici aproape că nimeni din coaliție nu-l susține pe premierul Bolojan.

PSD susține menținerea plafonării, pentru că altfel ar exploda inflația, iar poporul ar fi afectat. Dar în același timp, din punct de vedere al businessului, cei mai afectați de această plafonare a adaosului comercial nu sunt multinaționalele (la importuri nu cred că se limitează adaosul comercial al producătorului care exportă în România), ci companiile antreprenoriale românești, care sunt fie producători, fie distribuitori, fie au câteva magazine pe tot acest lanț.

Prin limitarea adaosului comercial, companiile antreprenoriale românești, cele pe care PSD le susține din vorbe când anunță programe de guvernare sau de relansare economică pentru capitalul românesc, pierd cel mai mult. Retailerii mari, care în marea lor majoritate sunt străini, se pot descurca cu un adaos comercial de 5% pentru că administrează volume foarte mari și chiar pot acoperi anumite pierderi. În schimb, producătorii români, unde adaosul maxim este de 20%, distribuitorii, unde adaosul este de maxim 10% și retailerii români, unde adaosul maxim este de 5%, nu au volume mari, și prin această măsură susținută de PSD mai degrabă pierd decât câștigă.

Capitalul privat românesc nu poate face față limitării adaosului comercial pentru că nu au suficient capital și nici volume, și la un moment dat toți se vor preda celor mari, în marea lor majoritate companii internaționale.

Dar susținem capitalul românesc. 

La nivelul finanțelor publice, dacă nu se va vedea vreo îmbunătățire la nivelul bugetului, la nivelul deficitului bugetar, coroborată cu retorica PSD-ului împotriva măsurilor lui Bolojan, vom sfârși într-o criză politică, socială și economică.

Să nu uităm că BNR a cheltuit 8 miliarde de euro pentru a administra o creștere a cursului de numai 4%, iar dobânzile la lei nu au scăzut ci chiar au crescut din nou în ultima lună, după ce s-a aflat că deficitul bugetar nu poate fi ținut la 7%, va depăși sigur 8% și chiar s-ar putea duce spre 9%. Asta ca să vedem ce s-ar putea întâmpla.

Dar indiferent de situație, deficitul bugetar tot trebuie redus pentru că nu vor mai fi bani pentru finanțarea lui, iar această reducere fie se va face într-un mod pașnic, ceea ce încearcă acum premierul Bolojan, fie vom intra în criză și ne vom trezi că restructurarea trebuie făcută peste noapte, așa cum a făcut-o Traian Băsescu prin tăierea salariilor la buget cu 25% și creșterea TVA la 24%.

Când vorbim de măsuri, părerile sunt extrem de diferite și fiecare personaj ar vrea să facă această restructurare diferit față de ceilalți.

Spre exemplu:

– partidele ar vrea să se facă restructurarea bugetară prin creșterea taxelor și impozitelor la companii, creșterea inflației, dar nimeni să nu se atingă de cheltuielile bugetare, de aparatul de stat, de salariile sau de pozițiile la stat

– premierul Bolojan vrea reducerea deficitului bugetar prin reducerea cheltuielilor bugetare, restructurare bugetară, reducerea numărului de bugetari, creșterea inflației –  care ajută guvernul, care ajută Ministerul de Finanțe, care ajută statul

– dacă ar fi după Guvern în ansamblul lui, ar merge pe creșterea taxelor pentru companii, creșterea inflației, înghețarea salariior la buget, dar fără reducerile din aministrația centrală și locală

– sectorul bugetar ar vota pentru creșterea taxelor pe companii, creșterea inflației, dar fără înghețarea salariilor sau reducerea lor, reduceri de personal și de instituții ale statului

– companiile private ar vota pentru reducerea cheltuielilor bugetare, reducerea numărului de bugetari, creșterea inflației, pentru că pot majora prețurile, dar fără creșterea taxelor pe companii

– celălalt public ar vrea reducerea cheltuielilor bugetare.

În situația actuală, măsura cea mai la îndemână a premierului pentru a reduce deficitul bugetar este creșterea infației, care înseamnă încasări mai mari la buget

În ansamblu, având în vedere situația bugetară actuală, creșterea inflației, înghețarea salariilor sunt primele “măsuri” pe listă pentru că sunt indirecte.

Între economiști există o vorbă: Este mai bine să ai o inflație de 15%, de exemplu, și o creștere salarială nominală de 5%, ceea ce înseamnă o scădere în termeni reali de 10%, decât să ai o inflație de 5%, de exemplu, și o scădere salarială nominală de 5%, care înseamnă tot o scădere reală a salariului de 10%.

Nu știu cum se vor derula lucrurile în continuare, dar în acest moment, din cauza termenului lung de discuții și implementare a restructurării bugetare, problema deficitului bugetar infectează și mai mult economia. Săptămâna aceasta, Curtea Constituțională trebuie să-și dea cu părerea asupra pensiilor speciale și a pachetelor fiscale.

S-ar putea să ajungem în situația în care niciun medicament să nu mai funcționeze. Și atunci se va ajunge la bisturiu, cu toate consecințele de rigoare.