ALEGERI PREZIDENȚIALE. Testul cel mare al votului din diaspora

Rezultatele reflectă parțial situația de ansamblu, întrucât la cele 294 de secții din diaspora, același număr ca la alegerile din 2009, au reușit să voteze în total doar 161.262 de alegători – peste recordul de 153.677 înregistrat la prezidențialele din 2009, dar cu câteva mii mai puțin decât ar fi putut vota dacă procedurile birocratice ar fi fost simplificate și dacă secțiile de votare ar fi fost repartizate mai rațional.

Președintele Traian Băsescu a cerut demisia ministrului de externe, Titus Corlățean, și a ministrului pentru diaspora, Bogdan Stanoevici, pentru organizarea defectuoasă a alegerilor, în timp ce Monica Macovei, fost candidat independent, a depus plângere penală atât contra celor doi miniștri, cât și a premierului Ponta pentru împiedicarea dreptului de vot, abuz și neglijență în serviciu. Corlățean a propus Biroului Electoral Central simplificarea procedurii de vot și mărirea numărului de cabine de vot, dar nu și de secții de votare, rămânând ca premierul Ponta să demită echipa de la MAE dacă vreun cetățean din diaspora nu va putea vota la 16 noiembrie.

Demisia ministrului de externe Titus Corlățean, înlocuit cu fostul șef al SIE și candidat la președinție Teodor Meleșcanu, n-a rezolvat însă problema cererii suplimentare de secții de votare în diaspora. Noul ministru a dispus suplimentarea personalului din secții, a ștampilelor și a numărului de buletine de vot (800.000, față de un necesar estimat inițial la 600.000), însă a rămas reticent față de solicitările PDL de a suplimenta prin ordonanță de urgență numărul de secții.

Explicația, oferită de vicepremierul Liviu Dragnea, a fost că modificarea prin ordonanță de urgență, între cele două tururi de scrutin, a numărului de secții de votare din diaspora, încalcă legislația electorală existentă și recomandările Comisiei de la Veneția referitoare la nemodificarea legislației electorale înainte de alegeri și expune astfel guvernul la contestări ulterioare la CCR ale valabilității alegerilor. Guvernul și-a păstrat poziția inclusiv după ce Biroul Electoral Central a precizat că nu există niciun impediment legal referitor la suplimentarea numărului de secții de votare.

ACL a solicitat BEC și prelungirea timpului de votare după ora 21 la secțiile din străinătate unde vor fi cetățeni care nu-și pot exercita dreptul de vot, însă aceeași temere de o contestare ulterioară a validității alegerilor pe motivul încălcării programului de vot specificat în lege face improbabil un răspuns favorabil față de această solicitare.

Singura cale legală prin care poate fi prelungit ad-hoc programul de votare este ca înainte de ora 21 să le fie permis accesul în secțiile de votare mai multor cetățeni, în așa fel încât ei să poată vota și după ora 21. Legea 370/2004 pentru alegerea președintelui României prevede la art. 46: “(1) La ora 21,00 președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea încheiată și dispune închiderea sălii unde se votează. (2) Alegătorii care la ora 21,00 se află în sala unde se votează pot să își exercite dreptul de vot”.