Albă-ca-Zăpada se întoarce: PDL nu moare, PDL se transformă

Evenimentul nu anulează însă posibilitatea ca visul lui Traian Băsescu de a recompune PDL sub pulpana PMP (deja ca să prevină pierderea de primari către alte partide prin ordonanța migrării temporare, PNL a anunțat că va înainta plângeri penale contra traseiștilor) și nici speranța electoratului Monicăi Macovei că un scor onorabil al acesteia în turul I îi va putea asigura fostei europarlamentare PDL baza pentru constituirea unui nou partid de dreapta, mai curat moral și doctrinar decât noul PNL, cu care să poată fi recuperat electoratul “băsist” (sau “justițiar”) la ora actuală divizat și să poată fi câștigate alegerile din 2016.

Visul ca Monica Macovei să prezideze un partid de intelectuali și votanți de dreapta neatinși de corupție și doritori de stat minimal datează din 2010, cam de pe vremea planurilor lui Sebastian Lăzăroiu despre partidul Albă-ca-Zăpada care să preia ce e viabil moral și doctrinar de dreapta din PDL și să câștige alegerile din 2012, după modelul partidului ceh Top 09. Pe atunci, varianta cu Monica Macovei șefă de partid era enunțat de Ștefan Vlaston, ajuns acum fruntaș al PMP, însă între timp, ideea a cedat locul, pe rând, unor inițiative mai iuți de picior (Noua Republică) sau mai tenace (PMP). Acum, Monica Macovei a dat de înțeles că după prezidențiale, susținătorii săi vor forma nucleul unui nou partid în perspectiva alegerilor din 2016, iar mulți dintre votanții ei consideră că scorul candidatei în turul I va reflecta tocmai amploarea bazei electorale de pornire pentru acest partid.

Calul de bătaie al adversarilor de dreapta ai lui Iohannis este, de obicei, faptul că acesta, nedorind să pară “băsist”, a refuzat să condamne inițierea în 2012 de către USL a referendumului de demitere a președintelui. Ofensiva DNA și a ANI, care a continuat să vizeze politicieni și pe parcursul campaniei electorale, a creat însă încă o temă de atac, rezumabilă în formula “PNL e un partid de corupți” și care depășește chestiunea drobului de sare menținut acum de ICCJ deasupra candidaturii lui Klaus Iohannis.

Pe vremea când USL mai trăia, faptul că DNA sau ANI reușiseră să determine condamnarea sau măcar prinseseră în vizor un număr apreciabil de fruntași liberali îi făcea pe diverși lideri PNL să acuze “justiția băsistă” și pasivitatea partenerului de guvernare PSD față de acțiunile acesteia. Acum, susținătorii PNL sau susținătorii personali ai senatorului Sorin Roșca-Stănescu, proaspăt condamnat la închisoare în dosarul Rompetrol, ori Aristotel Căncescu, șeful CJ Brașov, proaspăt cercetat penal pentru corupție, au continuat să susțină că și în cazul acestora e vorba tot de dosare politice, instrumentate fie la ordinul președintelui Băsescu, fie mai nou chiar la ordinul premierului Ponta, pe motiv că procurorii ar fi devenit deja obedienți față de candidatul PSD la președinție.

Acest tip de discurs veșnic ultragiat, total indiferent la faptul că între cei anchetați în ultimele luni se numără și fruntași ai PSD, PDL sau PMP, nu slujește însă decât adversarilor PNL, în primul rând celor care se bat pe același electorat de dreapta vizat de Klaus Iohannis. Monica Macovei a declarat că “dacă Ponta, Iohannis, Tăriceanu sau Udrea vor câștiga prezidențialele, viitorul DNA nu mai există”, în vreme ce Elena Udrea a profitat și ea de ocazie ca să propună un Pact pentru Justiție independentă, prin care toți candidații la președinție să se oblige că nu vor desființa, comasa sau modifica atribuțiile DNA, ANI, DIICOT, CSM și ÎCCJ după alegeri.