Ajunge salariul din România pentru a duce o viață relaxată?
Kruk România a realizat un studiu numit "optimismul românilor cu privire la viitorul lor financiar" din care reiese că jumătate dintre respondenții sondajului spun că nu au reușit să pună bani deoparte (51,8%), de asemenea tot jumătate dintre ei (51,3%) spun că nu au făcut tot ce era de făcut pentru a avea o situație financiară echilibrată.
Cercetarea online de tip sondaj a cuprins un eșantion de 2.160 de respondenți, cu vârste între 25-45 ani, dintre care cei mai mulți au început să lucreze după vârsta de 20 de ani, în mediul privat.
52% dintre respondenți au spus că s-au angajat în perioada de 20-25 ani, iar cei mai “grăbiți”, cu un procent de 37%, au recunoscut că aveau 18-20 ani.
Dacă vorbim despre optimismul adus de studiile făcute, 49% dintre respondeți simt că au primit un ajutor din partea studiilor realizate, iar 51% consideră că facultatea nu i-a ajutat în carieră. Indiferent de relația facultate-optimism, majoritatea respondenților afirmă că intrarea pe piața muncii a dus la o creștere a responsabilităților (91%), iar această “maturizare” în raport cu viața, îi face să fie mulțumiți de carierele lor profesionale actuale (66%).
Pe viitor, 45% dintre respondeți ar dori să-și îmbunătățească venitul lunar, aproape 20% vor să scape de datorii, în timp ce 17% vor să nu mai aibă grija zilei de mâine, iar 3,5% nu ar vrea să-și îmbunătățească veniturile.
Salariul ajunge sau nu ajunge pentru a avea o viață relaxată și o situație financiar echilibrată? Această întrebare se referă la relația psihologică extrem de dinamică și complexă între bani și muncă, bani și viitor, bani și confort psihologic sau frustrări și stres.
Salariul ajunge în cea mai mare parte a anului (33%) sau lunar (13%), ceea ce ar duce la o stare relativ echilibrată și stabilă financiar pentru un procent semnificativ de respondenți. Doar un procent mic sunt nemulțumiți (15%), fiind mereu într-o situație financiară dezechilibrată. Aceștia sunt probabil și cei care au probleme financiare (35%), restul respondenților, cei echilibrați, neavând probleme financiare (65%).
Există însă și aspirații ”îndrăznețe”, visuri care ies din perimetrul aspirațiilor realiste, posibile, față de care renunțarea duce la frustrări și tristețe. Aceste visuri neîmplinite se cer realizate. Soluția este curajul de a împrumuta bani (64%). Alții, rămân prudenți, evită împrumuturile și își construiesc scenarii în care acceptă nerealizări (36%).
Respondenții afirmă că uneori nu au încredere în viitorul lor financiar (28%), iar alteori, da (33%). În general, adunând procentul celor din urmă cu cel al celor care au încredere în forțele proprii de a-și construi un viitor financiar (39%), rezultă că respondenții sunt încrezători într-un viitor financiar satisfăcător (72%).
“Explorarea atitudinilor tinerilor față de felul în care își administrează câștigurile financiare și situația lor financiară în viitor arată că percepția viitorului lor financiar depinde de aceste atitudini. Ele se structurează datorită influenței intrării timpurii pe piața muncii care furnizează tinerilor o experiență socială necesară percepției mature a contextului social al muncii. Tinerii nu mai dau dovadă de naivitate față de acest context realizând importanța flexibilității lor, a înțelegerii pieței muncii ca o realitate dinamică și complexă. În acest fel, ei consideră că față de viitorul lor financiar și obținerea unei situații financiare echilibrate ei trebuie să adopte o atitudine de optimism strategic exprimat prin punerea în relație a realității schimbătoare a pieței muncii cu propriile lor aspirații privind viitorul lor financiar”, a declarat Aurora Liiceanu, doctor în psihologie și cercetător.