Home Actualitate Pe aici nu se trece: NATO a intrat într-...
Actualitate

Pe aici nu se trece: NATO a intrat într-o cursă contra cronometru pentru consolidarea frontului estic în fața amenințării rusești. Ce înseamnă România pe harta celei mai puternice alianțe militare din istorie

Imediat după  invazia lansată de Vladimir Putin în Ucraina, colonelul francez Clement Torrent a primit un ordin care reflectă întrijorarea și pericolul care plutește deasupra regiunii Mării Negre. Colonelul are o singură misiune: să ridice o bază militară pentru 1.000…

Pe aici nu se trece: NATO a intrat într-o cursă contra cronometru pentru consolidarea frontului estic în fața amenințării rusești. Ce înseamnă România pe harta celei mai puternice alianțe militare din istorie
Pe aici nu se trece: NATO a intrat într-o cursă contra cronometru pentru consolidarea frontului estic în fața amenințării rusești. Ce înseamnă România pe harta celei mai puternice alianțe militare din istorie · Foto: Business Magazin

Imediat după  invazia lansată de Vladimir Putin în Ucraina, colonelul francez Clement Torrent a primit un ordin care reflectă întrijorarea și pericolul care plutește deasupra regiunii Mării Negre. Colonelul are o singură misiune: să ridice o bază militară pentru 1.000 de soldați în una dintre secțiunile flancului estic al NATO, scrie Bloomberg.

Lucrând alături de alți 200 de soldați din Franța, Belgia și Olanda, colonelul are termen ca până la până la iarnă să finalizeze ridicarea bazei militare din Transilvania.

„Este vorba de solidaritate. O alianță și beneficiile sale trebuie să fie tangibile”, a declarat colonelul.

În timp ce puterile occidentale caută să răspundă amenințării reprezentate de Vladimir Putin, războiul dirijat de dictatorul de la Kremlin a ridicat o întrebare fundamentală printre cei vechi membri ai alianței: Vor lupta state precum SUA, Franța și Germania pentru a apăra statele ex-comuniste mai puțin dezvoltate?

La șase luni de la invazia lui Putin, NATO se concentrează cu fermitate pe contracararea influenței și actiunilor Rusiei în sud-estul Europei, pentru a împiedica regiunea să devină punctul slab al alianței.

Marea Neagră desparte Europa de Asia, fiind înconjurată de Rusia, Ucraina, România, Bulgaria, Turcia și Georgia. Este totodată o rută comercială esențială pentru produsele agricole care pleacă din Ucraina și Rusia, făcând legătura cu Marea Mediterană prin strâmtoarea Bosfor din Turcia.

Liderii est-europeni au avertizat privind intensificarea amenințării rusești încă din 2008, atunci când Moscova a atacat Georgia, provocare ce a fost urmată de anexarea ilegală a Crimeei în 2014, si de conflictul care se desfășoară în prezent pe teritoriul Ucrainei.

Încă din 2008, Kremlinul și-a consolidat capacitățile militare în Marea Neagră, mutând forțele terestre, consolidând apărarea aeriană și modernizându-și flota maritimă, în timp ce și-a intensificat activitatea în zonele de război, inclusiv în Libia și Siria, unde are o bază navală.

„Marea Neagră este poarta Rusiei către Orientul Mijlociu, Africa, dar și dincolo de acestea„ a spus Iulia Joja, directorul Middle East Institute din Washington.

La doar câteva săptămâni după invazia din 24 februarie, alianța a convenit, în cadrul unui summit de la Bruxelles, să creeze patru noi grupuri de luptă pentru România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia, care să completeze cele patru grupuri pe care le desfășurase în Polonia și în statele baltice, ca parte a așa-numitei abordări “tripwire”.

România, o țară de aproape 19 milioane de locuitori care împarte o graniță de aproape 640 de kilometri cu Ucraina, găzduia deja aproximativ 1.000 de soldați NATO, majoritatea americani, înainte de război, la baza militară de la Mihail Kogălniceanu.

În urma atacului Rusiei asupra Ucrainei, membrii NATO și-au sporit semnificativ prezența la granițele estice ale alianței, desfășurând mai multe trupe, avioane și nave. Planul este de a crea garnizoane în restul statelor NATO aflate la graniță, unde prin rotație vor ajunge în mod regulat noi trupe, care cuprind aproximativ 1.000 de soldați.

„Suntem gata să luptăm cot la cot cu românii și vom lupta împreuna dacă situația o va cere”, a declarat Colonelul Flavien Garrigou, înaltul reprezentant al Franței în România.

România a reușit să aloce 2% din PIB pentru apărare încă din 2015 și urmărește să aloce 2,5% începând cu 2023. În total, factura pentru apărare și achiziții militare totalizează cel puțin 12 miliarde de euro, cea mai mare achiziție din până acum fiind un sistem de rachete antiaeriene Patriot, în valoare de patru miliarde de euro. El va deveni complet operațional până la finalul acestui an.

Baza militară de la Cincu (Transilvania) va fi finalizată și complet operațională tot către finalul lui 2022. Desfășurarea de forțe și consolidarea flancului estic subliniază vigilența și seriozitatea NATO pentru a fi gata de conflict, dacă Rusia va trece de la amenințări la fapte.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună