Afacerea de familie 3 Generații din satul Râncaș, județul Sălaj, a produs în 2024 circa 7.000 de sticle de sirop și borcane de zacuscă și dulceață. În câțiva ani, vrea să trimită produsele din atelierul artizanal în băcăniile de peste hotare
Când îți alegi nașii potriviți, e posibil să faci chiar o „afacere“ bună. Sau, cel puțin, acesta a fost cazul familiei Gânja. Pentru ea, să-și facă provizii pe iarnă în cămară era o rutină firească, transmisă din generație în generație.
♦ „De departe, cea mai căutată este zacusca. În primii doi ani, s-au terminat toate sortimentele puțin după sărbătorile de iarnă, deci n-am mai avut nici pentru postul Paștelui“.
Când îți alegi nașii potriviți, e posibil să faci chiar o „afacere“ bună. Sau, cel puțin, acesta a fost cazul familiei Gânja. Pentru ea, să-și facă provizii pe iarnă în cămară era o rutină firească, transmisă din generație în generație. Chiar și la oraș, la bloc, borcanele cu zacuscă și dulceață nu au lipsit niciodată. Era normal să continue tradiția, mai ales după ce au devenit părinți, doar că soții Gânja nu se gândeau la un business. Nașii însă au văzut potențialul, iar clienții au apărut chiar înainte să prindă contur brandul 3 Generații.
„S-a întâmplat odată să ne vină nașii în vizită pe neașteptate, flămânzi după o zi de muncă. Tot ce-am avut de pus pe masă, la repezeală, a fost un borcan de zacuscă făcută de soțul meu. Borcanul s-a golit rapid. Dar n-a fost doar foamea la mijloc. În seara următoare, nașa noastră ne-a adus o primă comandă de zacuscă după ce împărțise cu colegele de birou dintr-un borcan pe care i-l dădusem la pachet. Așa am început să facem mai multe borcane de gemuri ori de zacuscă“, își amintește Dana Gânja, care împreună cu soțul său a fondat în 2022 businessul 3 Generații.
Numele 3 Generații provine de la cele trei generații implicate în afacere. Seniorii, părinții lor, au fost cei care le-au transmis rețetele și tainele preparării, dar s-au implicat și fizic în activitățile din atelier, precum curățatul ardeilor sau scosul sâmburilor fructelor. Dana Gânja și soțui ei sunt generația de mijloc: el se ocupă de aprovizionare și producție, iar ea de partea administrativă și promovare. Fiica lor de 11 ani este a treia generație, care uneori participă la munca din atelier, etichetatul ori aranjatul borcanelor pe raft.

„Atelierul nostru este în satul Racâș din județul Sălaj. Este amenajat într-o șură renovată din gospodăria ce a aparținut bunicilor mei. Noi locuim în Florești (jud. Cluj – n. red.), unde și merge la școală fiica noastră. Producția o facem în Sălaj. În atelierul nostru facem gemuri – cu sau fără zahăr, siropuri, zacuști, murături, muștar. Facem și preparate pe bază de legume, de exemplu, mâncarea de dovlecel în sos de roșii“, a spus Dana Gânja.
Satul din Sălaj, cu circa 600 de locuitori, este mai cunoscut pentru Rezervația naturală Poiana cu narcise de la Racâș-Hida decât pentru agricultură, dar, familia Gânja se dedică grădinăritului de weekend acolo. Iar vecini practică o agricultură mai intensă și de la ei se aprovizionează cu roșii, coacăze negre, mentă de grădină și castraveți în acest an. De asemenea, aduc flori din flora spontană – soc, salcâm, măceșe. Fructe cumpără tot de la producători locali, dar o parte dintre legume și fructe le iau și de la piața angro din Dezmir.
Familia Gânja a început cu zacuscă și dulceață, dar acum produce și gogoșari murați în sos de muștar, mâncare de dovlecel cu sos de roșii, ardei capia, usturoi și busuioc, dar și muștaruri speciale – unul iute, din muștar galben, și altul cu bere neagră, din muștar brun și galben. Toate produsele sunt fără conservanți, coloranți sau aditivi artificiali, făcute din ingredientele simple și naturale.

Sezonul de producție începe la final de mai, odată cu apariția căpșunelor, florilor de soc și de salcâm, și se încheie în jurul mijlocului lui octombrie, când dispar din piețe și ultimii gogoșari buni de murat. În atelier, zilele încep devreme, la ora 6 dimineața, și se încheie târziu, în jurul orei 23:00. Vârful producției e între mijlocul lui august și mijlocul lui octombrie – perioada în care legumele ating maturitatea deplină. Atunci pregătesc zacuscă, bulion, harissa, gogoșari murați în sos de muștar și murături în saramură.
„În cei trei ani de când avem atelierul, am crescut treptat, ajungând la peste 7.000 de unități îmbuteliate – sticle și borcane – în 2024. De departe, zacusca e cea mai căutată. Toate sortimentele s-au terminat puțin după sărbătorile de iarnă, așa că n-am mai avut nici pentru postul Paștelui. În primii doi ani de producție, am făcut trei variante – cu vinete, cu fasole și cu hribi. În fiecare an, s-au epuizat rapid, tot după iarnă. În 2024 am pregătit doar zacuscă cu vinete și, pentru prima dată, am reușit să facem destule borcane cât să mai avem și acum, la început de mai“, a explicat Dana Gânja.
Zacusca și mâncarea de dovlecel, de exemplu, sunt preparatele care le permit clienților să servească rapid o masă cu produse gătite lent de noi. „Un fel de fast food sănătos cu preparate slow food.“
Dana Gânja estimează că peste 95% din producție ajunge la vânzare. Cea mai mare parte este vândută direct către consumatorii finali, prin comenzi online preluate pe rețelele sociale. Livrările în Cluj-Napoca și în zona metropolitană sunt făcute personal, în fiecare zi de luni. Din noiembrie până în mai, sunt prezenți săptămânal la piața volantă de lângă Cluj Arena, în fiecare sâmbătă.
„Avem o colaborare foarte bună cu o brutărie artizanală cu maia din Florești – Brutăria Claudia – care are și produse de băcănie atât în Florești, cât și în magazinul lor din centrul Clujului. De asemenea, lucrăm și cu Prăvălia Danei, o băcănie mică și inimoasă din Arad.
Am participat la câteva târguri, deocamdată doar în Cluj-Napoca. Sperăm să ajungem la marile târguri din București“, a menționat ea.
Aceasta speră să se extindă cu producția și să mai angajeze încă unul sau doi oameni în atelier, astfel încât să aibă continuitate la stocuri la mult cerutele preparate din legume. „Mi-ar plăcea să participăm la câteva târguri cu tradiție din orașele mari din România și să găsim colaborări cu câteva băcănii din afara țării. Cel mai mult ne dorim ca 3 Generații să facă parte din amintirile culinare pe care le creează acum părinții ce-și cresc copiii și cu produsele noastre“, a mai spus ea.
