Afacerea care a explodat în România și atrage tot mai mulți investitori. Deși suntem în plină criză, acest domeniu are creșteri mari și atrage chiar și companiile gigant ale statului

În 1990, pe micile ecrane apăreau primele episoade din Captain Planet, singurul supererou preocupat de problemele mediului, creat prin unirea forțelor a cinci tineri. Coincidență sau nu, din estul Europei, venea Linka, adolescenta blondă cu ochi verzi care controla vântul. Linka avea accent rusesc și păr auriu, dar putea foarte bine să fie Elena din România, aceasta fiind țara din regiune cu cel mai mare potențial eolian. Și, deși, Captain Planet nu a beneficiat de un remake, energia verde din România este acum la începutul unui nou boom, după cel din 2009-2014, forțele investitorilor în verde fiind mai unite ca niciodată.

Chiar și cele mai optimiste estimări privind noile proiecte încep să pară pesimiste raportate la investițiile de circa 6 miliarde de euro anunțate doar de la începutul anului. Dar față de primul val de eoliene și solare, de data aceasta ceva este schimbat fundamental pentru că, datorită avasului tehnologic, regenerabilele sunt profitabile fără niciun ajutor financiar din partea statului.

Astfel, al doilea val verde are nevoie doar de vânt, soare și o rețea mai bună. „Abia acum are sens din punct de vedere economic abordarea și contribuția noastră la piața de energie verde”, spune Robert Neale, Managing Director al Portland Trust, unul dintre cei mai puternici investitori din domeniul imobiliar local, care va pune în funcțiune anul viitor un proiect solar de peste 100 de milioane de euro. Proiectul deja a atras atenția mai multor investitori, pe lista scurtă fiind și Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România.

„Energia regenerabilă în România abia acum a trecut pragul de rentabilitate, adică acum avem costuri de generare competitive în raport cu prețul energiei din piață. Astfel, nu mai sunt necesare subvenții, mai ales pentru proiectele mari.” Reprezentantul Portland Trust mai spune că asupra industriei verzi locale a planat mulți ani un stigmat din cauza semnalului de preț irelevant din piață și a inconsistenței politicilor de sprijin din partea guvernului. „Acum aceste situații nu mai sunt relevante. Proiectele de mari dimensiuni pot fi dezvoltate, ele fiind sustenabile din punct de vedere economic fără niciun fel de intervenție”, mai spune Neale. Calculelele Business Magazin pe baza datelor publicate de Transelectrica, operatorul sistemului național de transport al energiei, și OPCOM, bursa de energie, arată că din 2009, de când a început practic primul val de investiții verde, și până anul trecut valoarea subvențiilor acordate acestei industrii a fost de circa 4,5-5 miliarde de euro, bani plătiți de toți consumatorii de energie prin facturi. Generoasa schemă de sprijin pentru regenerabile a transformat România în a zecea țară la nivel global, în 2012, în ceea ce privește potențialul pentru proiecte eoliene, dar aceiași schemă a dus și la prăbușirea pieței după modificările peste noapte. Acum, însă, lucrurile s-au schimbat, investiția în verde fiind un mod de a face bani, nu doar de a salva planeta.

„În 2020 ne-am depășit ținta stabilită pentru întreg anul și am produs mai multă energie verde la nivel de grup decât toată cantitatea pe care o consumăm pentru a ne alimenta operațiunile. Am achiziționat 9 proiecte eoliene în România cu 64 de turbine care reprezintă o capacitate de 171 MW sau o producție care ar putea alimenta 65 de magazine IKEA sau 150.000 de locuințe din România“, se arată în raportul pe anul trecut al grupului Ingka, cel care deține retailerul IKEA. Tranzacția menționată a avut loc în 2019. „Investițiile în sustenabilitate reprezintă un domeniu de creștere care are sens din punct de vedere financiar, dar care sunt și o prioritate la nivelul grupului Ingka. Ținta noastră este de a face investițiile necesare pentru a ne atinge obiectivele de sustenabilitate și pentru a sprijini tranziția grupului Ingka către un model de business circular“, se arată în raportul pe 2020 al grupului. Acesta fiind contextul, antreprenori și giganți internaționali sunt deja aliniați la linia de start pentru cel de-al doilea val de energie verde al României. Potrivit datelor centralizate de Business Magazin, care iau în calcul anunțurile oficiale făcute de investitori, dar și datele publicate pe site-ul Transelectrica, în acest moment sunt în diferite etape de avizare proiecte eoliene și solare cu o capacitate de peste 4.800 GW în valoare de peste 5,7 mld. euro. Capacitatea este semnificativă dacă ținem cont de faptul că acum, în total, funcționează 3.000 MW de proiecte eoliene și 1.350 MW de proiecte solare, la nivelul întregului sistem energetic fiind instalați circa 20 GW din care funcționează jumătate.Datele centralizate de Business Magazin arată că efervescența pieței aproape depășește calculele oficiale făcute pentru următoarea decadă. Potrivit Planului Național Integrat Energie și Schimbări Climatice (PNIESC) pe partea de energie eoliană este așteptată o creștere de la de la 3.000 MW, cât este în prezent, la peste 5.250 MW în 2030.

Pe plan solar, în acest moment, sunt montați circa 1.350 MW în proiecte solare, dar estimările oficiale arată că această capacitate ar putea ajunge la circa 3.400 MW în 2025 și 5.000 MW în 2030. Specialiștii de la BloombergNEF, de exemplu, cred că față de cei 6 GW estimați la nivel oficial, potențialul real ar fi de 10 GW în eoliene și solare pentru următoarea decadă, concomitent cu scăderea ponderii cărbunilor în capacitatea instalată de la 26% la doar 3%. Astfel, datele din piață, tranzacțiile anunțate sau intențiile de investiții oficiale dovedesc că România este în zorii unui nou boom al proiectelor de energie verde, după cel din 2009-2014. Diferit față de prima dată, antreprenorii locali par mai bine pregătiți în a-și securiza o felie din această piață.

În continuare, cel mai mare dezvoltator de proiecte eoliene este grupul Monsson, controlat de omul de afaceri suedez Emanuel Muntmark, care a anunțat că are 2.500 MW, solar și eolian, în dezvoltare în următoarea decadă. Din acest portofoliu, italienii de la Enel Green Power deja au preluat o capacitate de 1.000 MW împărțită în mod egal în proiecte eoliene și solare. Restart Energy, companie controlată de Armand Domuța, a anunțat la rândul său că are în dezvoltare proiecte regenerabile cu o capacitate de 500 MW. Restart Energy a încheiat 2020 cu afaceri de 120 milioane de lei și profit net de 13 milioane de lei, firma fiind axată pe furnizarea de energie. „În următorii cinci ani, am vrea să integrăm aproximativ 500 MW de energie regenerabilă și să devenim primul furnizor de energie 100% verde din România“, a declarat Domuța, CEO și fondator al Restart Energy. Compania deja a achiziționat un proiect solar de 45 MW, în localitatea Sărmășag, din județul Sălaj. Proiectul a fost preluat la stadiul de «brownfield» de la o echipă de dezvoltatori, iar parcul ar urma să fie pus în funcțiune în primul trimestru din 2022. Teofil Mureșan, de exemplu, proprietarul grupului E-INFRA, a anunțat la rândul său planuri pentru proiecte de energie solară, iar frații Pavăl, fondatorii Dedeman, analizează piața și ei. „În prezent, 38 dintre magazinele Dedeman din țară dispun de centrale electrice fotovoltaice funcționale. Curentul electric produs prin intermediul acestora este destinat exclusiv autoconsumului, iar perioada de utilizare va fi de minimum 25 de ani. Investiția totală a depășit suma de 6 milioane de euro. Pe viitor, nu excludem nici investițiile în proiecte de sine stătătoare“, au declarat reprezentanții Dedeman, cea mai mare afacere antreprenorială din România.

Scăderea costurilor pentru tehnologia solară i-a determinat de altfel pe mulți retaileri să folosească acoperișurile magazinelor pentru o nouă specie de investiție, cea în producția de energie verde. „Am făcut această investiție cu gândul la viitor. Pe lângă aspectele de ordin financiar, am luat în calcul și efectele benefice pe care generarea de energie verde le are asupra mediului înconjurător“, a spus Dragoș Pavăl, președintele Dedeman. Alături de antreprenori, greii din energie își fac simțită prezența. Astfel, Verbund (Austria), EDPR sau ENGIE sunt câteva dintre numele care au anunțat intenția de a reveni în piața de energie verde cu proiecte mari. Dacă la primul val, banii erau problema, acum sistemul pare a fi provocarea.

„Ca urmare a constrângerilor ridicate de situația actuală a infrastructurii, dezvoltările noastre vor fi direcționate în zone mai puțin aglomerate ale rețelei naționale. Chiar și așa ne așteptăm la o accelerare a investițiilor din partea Transelectrica, lucru care va aduce un plus de flexibilitate în sistem. Mai departe, tarifele mari de conectare la rețea și costul mare al dezechilibreleor reprezintă alte probleme“, spune Eduardo Nieto, director general al EDP Renewables România. Chiar dacă Nieto se referă la rețeua de înaltă tensiune, gestionată de Transelectrica, zona de distribuție se confruntă cu probleme similare. În plus, interesul investitorilor este vizibil atât pentru proiectele mari, cât și pentru cele gândite chiar de utilizatorul final de energie, consumatorul casnic. Astfel, datele de la Banca Mondială arată că anul trecut consumatorii din România au avut de suportat peste 3 ore de întreruperi în alimentarea cu energie, „performanță“ depășită doar de Bulgaria, Serbia și Croația pe plan european. Continuitatea alimentării cu energie este cel mai important indicator atunci când se măsoară performanța rețelelor de distribuție, România fiind în zorii tranziției energetice la ani-lumină față de rezultatele altor state.

De exemplu, anul trecut italienii au stat doar o oră în beznă, germanii, mai puțin de jumătate de oră. La nivel global, Japonia este imbatabilă atunci când vine vorba de calitatea alimentării cu energie, durata întreruperilor din 2020 fiind de numai 2,5 minute. Mai departe, digitalizarea sistemului prin montarea de contoare smart este un alt capitol la care infrastructura locală este depășită. Datele din cel mai recent raport al Eurelectric, asociație care reprezintă interesele industriei de energie la nivel european, plasează România pe unul dintre locurile codașe în ceea ce privește penetrarea soluțiilor smart de monitorizare a consumului de energie. Procentul este de numai 11%, față de țări precum Danemarca, Estonia, Spania sau Italia, unde aproape toți consumatorii de energie sunt contorizați de la distanță. Chiar și Bulgaria stă mai bine decât România, cu aproape 30% din consumatori contorizați inteligent. Astfel, vestea bună este că, dacă în primul val verde investitorii au depins de schema de sprijin pusă la dispoziție de stat, în al doilea val această așteptare nu mai este necesară. Vestea proastă acum este, însă, că noile proiecte depind de infrastructură mai mult ca niciodată, iar de aceasta, din păcate, tot statul este responsabil.

Direct sau indirect.