Afacere rezistentă la crize. Ce afaceri din România sunt acum la a doua criză și încă rezistă

Industria de prelucrare a laptelui crud este dominată de jucători cu capital românesc, care nu sunt neapărat mai puternici decât multinaționalele, însă sunt mai numeroși, 133 de fabrici din cele 158 aflate pe teritoriul României fiind ale unor antreprenori locali, conform datelor centralizate de la Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și de la Ministerul Finanțelor Publice.

În 2009, la nivel național erau 267 de astfel de fabrici, însă mulți antreprenori români au pus lacătul pe ușă în situații de criză pe care nu au știut să le gestioneze, iar investitorii străini au plecat când businessul nu a mai fost profitabil. Spre exemplu, gigantul francez Lactalis a închis două unități din județul Suceava în acest an. Ce va urma după criza coronavirusului?

„Anul 2009 a fost an de tranziție. Atunci erau multe fabrici mici, deoarece colectorii pentru companii mari au început să-și facă afaceri independente. De exemplu, Dorna avea în 2007 circa 1.000 de colectori de lapte, care și-au făcut firme specializate pe producție sau distribuție. Apoi au urmat fuziuni, achiziții, concentrarea producției și optimizarea costurilor. (…) După criza financiară, unele dintre ele au intrat în faliment pentru că aveau credite pe care nu le puteau plăti, iar 20-30% din angajați au rămas fără loc de muncă”, spune un reprezentant al pieței, interogat de Business MAGAZIN.

Grupul francez Lactalis, unul dintre cei mai mari producători de lactate la nivel mondial, a cumpărat în 2008 grupul LaDorna de la Jean Valvis, grup cu șase fabrici în România, iar în 2013 a închis trei dintre ele și a început să aducă o parte din produse din Polonia. De asemenea, după criza economică și  FrieslandCampina a renunțat la patru din cele șapte unități de producție pe care le deținea, conform informațiilor publicate de ZF la acea vreme.

Apoi, în 2018, Lactalis a închis fabrica din localitatea Kogălniceanu, operată de firma Dorna SA, care avea 96 de salariați și activitatea a fost mutată în unitatea de producție a Albalact, companie ce face parte la rândul ei din grupul Lactalis. În luna august a acestui an, a închis și ultimele două fabrici luate de la Valvis, aflate în județul Suceava, iar 158 de locuri de muncă au fost desființate.

În prezent, în cele peste 150 de fabrici de prelucrare a laptelui crud rămase, cu 100 mai puține decât acum un deceniu, mai mici sau mai mari, lucrează circa 15.500 de persoane, 10% din forța de muncă din sector aflându-se în județul Suceava, acolo unde sunt crescute și cele mai multe vaci, peste 130.000 anual, potrivit datelor centralizate de la ANSVSA și de la Ministerul Finanțelor Publice.

Primele zece companii din acest sector, în frunte cu Albalact, au avut afaceri cumulate de 3,45 miliarde de lei anul trecut potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Finanțelor Publice. Piața lactatelor este una foarte fragmentată, cei mai mulți producători având afaceri de câteva milioane de euro. Cea mai mare creștere a cifrei de afaceri în 2019 a avut-o Carmo Lact Prod, companie controlată de familiile Neagoș și Creosteanu din Bistrița Năsăud, de 16,6%, până la 105 milioane de lei.

Printre cele mai mari afaceri din industria laptelui se află și Danone, liderul pieței de iaurturi, care a intrat în România în 1996, atunci când a cumpărat fabrica de lactate Miorița Fundeni din București, pe care a retehnologizat-o. Miorița mai avea o unitate de producție în Militari, care a fost demolată, iar în locul său a fost ridicat complexul comercial din Militari. Astfel, platformele industriale, mândria comunismului, au dispărut treptat.

În prezent, Danone România, deținut de grupul francez cu același nume, cu o cifră de afaceri de 612 milioane de lei anul trecut, colectează 60 de milioane de litri de lapte anual și produce 1 milion de iaurturi zilnic, potrivit reprezentanților companiei. O capacitate însemnată de producție are și grupul elen Olympus, prezent pe piața națională din 1999. Compania cu 404 angajați produce iaurt, lapte proaspăt și UHT, brânză și smântână într-o fabrică de 150.000 de metri pătrați din localitatea Hălchiu, situată la circa 15 kilometri distanță de Brașov, iar capacitatea maximă de procesare a acesteia poate să ajungă până la 750 tone/zi, cu o medie anuală maximă de 550 tone/zi, potrivit informațiilor furnizate anterior de reprezentanții companiei.

„Capacitatea de producție a fabricilor de prelucrare a laptelui din România este dublă față cât se lucrează. Anual se procesează 1,5-1,7 miliarde de litri de lapte, dar capacitatea totală este de 2,5-2,8 miliarde”, spun surse din piață, experte în domeniul lactatelor.

În județele Caraș-Severin, Călărași, Dolj, Olt, Sălaj și Tulcea nu există nicio unitate de procesare a laptelui crud, potrivit ANSVSA. În Tulcea, frații Ion și Nicolae Herțea, care controlează grupul de firme Fraher, au accesat fonduri europene de 18 milioane de lei pentru a ridica o fabrică de procesare a laptelui lângă ferma de vaci pe care o au în localitatea Traian din județul Tulcea, potrivit datelor publicate pe site-ul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). „Fabrica va fi gata peste un an”, au spus reprezentanții businessului.

Anul trecut, la nivel național au fost produse 330.000 de tone de lapte de consum, mai mult cu 7,7%, comparativ cu anul 2018, arată datele de la Institul Național de Statistică. Totuși, pentru a satisface consumul, România importă o cantitate mare de lapte de la vecinii din Ungaria. Tot anul trecut, la nivelul țării au fost produse 68.000 de tone de smântână, 225.000 de tone de lapte acidulat și peste 96.000 tone de brânzeturi, conform sursei citate anterior.