Se adună nori de furtună la orizont pentru una dintre cele mai mari economii din lume: Cu o datorie de 23 de miliarde de dolari și mii de orașe care caută cu disperare să ramburseze banii, tăind salarii, ajutoare medicale și servicii de bază pentru cetățeni, viitorul economic al Chinei capătă nuanțe dezolante

În 2021, un oraș minier izolat din nord-estul Chinei a fost forțat să treacă printr-o restructurare financiară fără precedent. Problemele de atunci sunt unul dintre cele mai mari motive de stres ale președintelui Xi Jiping, pe măsură ce tot mai multe orașe cu datorii uriașe par să urmeze același traseu, în încercarea de a returna împrumuturile scrie Bloomberg.

Goldman Sachs estimează că datoria guvernamentală a Chinei a ajuns aproximativ 23 de trilioane de dolari sau 23.000 de miliarde de dolari, cifră care include și datoriile miilor societăți de finanțare înființate de orașele și provinciile chineze.

Hegang, un oraș cu aproape un milion de locuitori de lângă granița cu Rusia, avea datorii duble comparativ cu veniturile colectate din taxe și impozite, atunci când a ajuns pe prima pagină a ziarelor din China în urmă cu un an jumate.

A fost pentru prima dată când administrația unui oraș a luat măsuri oficiale de urgență de când Consiliul de Stat a impus în 2016 reguli privind modul în care guvernele locale, de la județe la provincii, ar trebui să facă față riscurilor de îndatorare.

Hegang reprezintă doar vârful aisbergului unei probleme de îndatorare a autorităților locale care îi face pe investitori din ce în ce mai nervoși și care amenință să fie o povară pentru a doua cea mai mare economie a lumii în anii următori.

Locuitorii din Hegang resimt acum efectele represiunii fiscale. Localnicii s-au plâns de lipsa căldurii pe timpul iernii, iar șoferii de taxi au declarat că au primit mai multe amenzi de circulație. Profesorii din școlile publice erau îngrijorați de zvonurile privind reducerea locurilor de muncă, iar cei care se ocupă cu curățenia stradală au suferit întârzieri de două luni la plata salariilor.

În fața celui mai mare spital din oraș, o infirmieră de vârstă mijlocie care purta halate verzi și o mască a declarat că angajatorii săi i-au schimbat unilateral contractul de muncă de la o unitate medicală administrată de guvern la un furnizor terț, reducând beneficiile, cum ar fi orele suplimentare plătite pentru munca în zilele de sărbătoare. Salariul ei lunar de 1.600 de yuani (228 de dolari) a fost întârziat cu mai mult de 10 zile în fiecare lună de la sfârșitul anului trecut.

„Totul a devenit brusc extraordinar de scump. Abia mai pot să îmi permit trei mese pe zi”, a declarat asistenta.

În timp ce șansele ca municipalitățile din China să intre în incapacitate de plată sunt relativ scăzute, având în vedere că Beijingul garanteză pentru datorii, cea mai mare problemă este faptul conducerile locale vor trebui să reducă drastic cheltuielile pentru a putea returna banii.

„Foarte multe orașe vor deveni precum Hegang în câțiva ani. Este posibil ca guvernul central să poată mențină situația stabilă pe termen scurt colaborând cu băncile. Fără prelungirea termenului la care datoriile vor fi rambursate China se va confrunta cu o problemă a datoriilor, pentru că nu vor putea fi rambursate la timp”, a declarat Houze Song, economist la think tank-ul american MacroPolo.

Problemele sunt evidente și în alte orașe. Shangqiu, un oraș de 7,7 milioane de locuitori din provincia Henan, din centrul Chinei, a ajuns recent pe prima pagină a ziarelor după ce aproape că și-a închis singurul serviciu de transport în comun.

 În Wuhan și Guangzhou, reducerile propuse pentru beneficiile medicale ale pensionarilor au provocat proteste la începutul acestui an. Chiar și funcționarii publici din orașele mai bogate precum Shanghai au fost afectați, urmând să li se reducă salariile. În provincia Guizhou, oficialii au implorat Beijingul pentru un plan de salvare.

De ani de zile, Beijingul face presiuni asupra administrațiilor locale pentru a reduce riscurile de îndatorare, în special cele „ascunse” – referindu-se la datoriile obținute de vehiculele de finanțare în numele municipalităților, dar care nu apar în bilanțurile localităților. Ministrul de finanțe, Liu Kun, și alți oficiali au încercat să atenueze îngrijorările spunând că finanțele guvernelor locale sunt în general „stabile”.

Cu o datorie de 23 de trilioane de dolari și mii de orașe și așezări pentru care vine nota de plată, situația Chinei poate fi catalogată oricum, însă nu stabilă.

„Problema datoriilor autorităților locale este răspândită în întreaga țară. În timp ce zonele de coastă bogate vor avea mai multe oportunități de a-și rambursa datoriile și mai multe resurse la care să apeleze, locurile mai puțin dezvoltate, precum Hegang, vor fi mult mai limitate în ceea ce pot face”, a declarat Jean Oi, profesor de politică la Universitatea Stanford, specializat în reformele fiscale din China.