Adrian Vasilescu, BNR: Am pierdut un pariu...

Plecând de la rezultatele din octombrie, când inflația  înregistrase un ușor recul,  scrisesem că vom avea parte de astfel de  încetiniri ale  creșterii prețurilor timp de mai bine de patru trimestre. Până  în primul trimestru al anului 2027,  când   rata anualizată a mișcării prețurilor va ateriza pe linia strategică de țintire. Adică, mai jos de 3,50 de procente. Și că, atât în noiembrie și decembrie 2025, cât și de-a lungul întregului an 2026, vom trece printr-un lung proces de dezinflație. Desigur, unul lent, chiar foarte lent.

Așteptam  ziua de vineri, 12 decembrie,  când urma să avem  mai multe informații, de la  INS, care urma să publice întregul set al cifrelor inflației din România. Ce așteptam să  aflăm? Că prognoza potrivit căreia anul în curs se va încheia cu o rată anualizata a inflației de 9,6 la sută – sub pragul psihologic de 10 procente – va avea în rezultatul din luna noiembrie o penultimă confirmare. Și că, luând în calcul datele de ultimă oră, nu exista niciun  motiv ca această dezinflație lentă să nu înceapă… încă din noiembrie…   Și să nu continue în decembrie.

Cifrele comunicate vineri  de Statistică însă arată că… am pierdut pariul! Pe jumătate! Nu a ieșit, cum am calculat, o rată anualizată mai mica  decât cea din octombrie, de 9,76 la sută. Dar nici o rată mai mare nu a ieșit. A fost repetată în noiembrie, până la a doua zecimală, rata din octombrie, de 9,76 la sută. Dacă în ianuarie, anul viitor, când se vor publica datele pe decembrie, inflația va scădea cu doar 0,16 puncte procentuale… va însemna că BNR a făcut un calcul exact. Și că, în același timp, dezinflația continuă.

Ce s-a întâmplat însă în noiembrie anul acesta? Din comunicatul Statisticii reiese clar că, în noiembrie față octombrie, numai mărfurile nealimentare au fost la egalitate: 0,41 la sută în octombrie, 0,41 în noiembrie. În rest, în timp ce prețurile mărfurilor  alimentare au crescut în octombrie cu 0,48 la sută, în noiembrie au crescut cu numai 0,25 la sută. La fel și serviciile: dacă în octombrie tarifele lor au crescut cu 0,74 la sută, creșterea din noiembrie a fost de numai 0,71 la sută. O dezinflație lentă, cum am menționat, dar e dezinflație! De ce atunci ratele anualizate, cele calculate pe 12 luni, sunt egale? Pentru simplul motiv că aceste rate reprezintă o medie a tuturor întâmplărilor din ultimile 12 luni, inclusiv din noiembrie. Pe 12 luni, mediile din noiembrie compară 7,57 la sută din octombrie, la mărfuri alimentare, cu 7,64 la sută din noiembrie; 10,96  la mărfuri  nealimentare din octombrie  cu 10,73 din noiembrie; și 10,52  în octombrie, la servicii, cu 10,96 din noiembrie.

Dacă desfacem însă aceste trei mari categorii, pe clasele de bunuri și servicii, vom vedea că diferențele intre ratele anualizate sunt nesemnificative. Dar nu și la produsele și serviciile energetice. Electricitatea, bunăoară – o marfă importantă care primește 395 de puncte din totalul de 10.000  – a înregistrat scăderi de prețuri și în octombrie, și în noiembrie. Dar când au fost calculate ratele anualizate au ieșit creșteri în jur  de 70 la sută în ambele luni. Repet: creșteri! Deși în noiembrie avem  de-a face cu scăderi. Aceasta e regula. Scăderea din noiembrie, de minus 2,56 la sută, se vede numai în statistici, nu și în facturi. Pentru că statistica scade din creșterea de 70 la sută.

Gazele, în schimb, s-au scumpit! Și în octombrie, și în noiembrie. Iar această scumpire se vede și în statistici, și în facturi. Pentru că electricitatea, care  își potrivește pașii cu noul regim de după ridicarea plafoanelor, a urcat rata la 70 la sută… de unde își permite acum să mai scadă. Pe când gazele abia urmează să-și dea jos plafoanele. Aici prețurile cresc încet, între 3 și 5 la sută, dar cresc.