Adrian Sârbu: Ziarul Financiar a crescut, s-a bătut, a câștigat în fiecare zi. România de azi stă pe ceea ce am făcut noi, antreprenorii de business, pe milioane de oameni cărora le-am creat un viitor

Cine ar fi crezut că acum 25 de ani, vineri, 13, o să se nască un produs care o să supraviețuiască 25 de ani? Pun pariu că nimeni.

Sincer, am crezut eu. La fel de mult am crezut că următorii 25 de ani vor fi cât 100. Nu au fost, au fost 25. Chiar și pentru guvernatorul Mugur Isărescu și pentru Banca Națională, entități eterne, pe care ne bazăm.

Mi-ar mai trebui vreo 100 să termin sau să cred că voi termina proiectele pe care le aveam în cap în 1998, ce să mai vorbesc de cele pe care le am în cap azi.

Poate că Banca Națională ne dă și nouă din rezervă încă 100 de ani, celor de la Ziarul Financiar. Poate chiar și mie.

“Ceea ce noi am încercat și încercăm în fiecare zi să transmitem este imaginea autorității”

Deocamdată, ne reglementează Banca Națională emoțional și ne ”ocrotează”, ca să zicem așa. Mă simt extraordinar de bine când intru în această instituție veche, care nu e deloc obosită, e tânără, e fresh. Pentru că am sentimentul autorității.

Ceea ce noi am încercat și încercăm în fiecare zi să transmitem în universul nostru, al informației de business, al opiniei de business, al dialogului de business, al proiecțiilor de business, al trecutului, prezentului și viitorului României ca economie și României ca stat, este imaginea autorității.

Imaginea autorității nu poate să existe fără oglinda care sunteți dumneavoastră, voi. Vă mulțumesc că sunteți de față, vă mulțumesc că sunteți în viață, e mare lucru că am reușit.

Vreau să vă spun că probabil acest proiect este proiectul în care am investit cel mai puțin din punct de vedere al timpului. Așa cum noi, din nefericire, investim cel mai puțin timp în copiii noștri și în țara noastră. Am investit timp mai puțin, evident knowledge, evident resurse, dar ceea ce am reușit ca investiție a fost investiția în oameni.

Acest produs a crescut, s-a bătut, a câștigat în fiecare zi. În primul rând, v-a câștigat interesul, v-a câștigat atenția, v-a câștigat simpatia și fundamental loialitatea, până când și-a câștigat ceea ce era esențial în ceea ce vă privește: autoritatea de a spune ceva. Că transmiteam un mesaj al Băncii Naționale, că criticam Banca Națională – am mai făcut asta.

Am făcut asta cu continua și adânca credință că avem și noi dreptul să avem instituții, mai mari, mai mici.

“În ultimii 25 de ani, noi am creat România de azi. Puteam face mai mult”

Suntem aici într-o instituție pe care au creat-o oamenii de business din România, nu au creat-o ceilalți. Au creat-o oamenii de business care au condus România, ceea ce dumneavoastră, voi, nu vreți să faceți. Oamenii de business care, în ipostazierea lor în funcțiile politice, au recompus România acum 100 de ani, i-au dat o Constituție acum 100 de ani, în 1923, care au supraviețuit, și care astăzi, sunt cu noi în sală, la televizor.

Suntem baza existenței României. O Românie  care a crescut în ultimii 25 de ani cu o medie de peste 3%. Eu cred că puteam să facem mult mai mult. Eu cred că 5% în ultimii 25 de ani era ceva totalmente achievable. Eu cred că, dacă nu tratam România așa cum ne-am tratat copiii, “lasă că au de toate, e bine, o să crească singuri”, ar fi crescut crescut bine. Alții nu au crescut. România a crescut bine, dar nu suficient de bine.

Eu vă văd pe fiecare dintre voi, pe cei care sunteți în sală și care nu sunteți în sală. Vă văd în fiecare dimineață când citesc și eu Ziarul Financiar. Printul îl citesc la 2 noaptea. Dimineața citesc online-ul, care e foarte bun, și sper să evolueze și mai mult.

Sper să ne vedem pe 23 noiembrie când vă vom premia pe voi, cei care ați creat România care e azi.

„BNR a mentorat Ziarul Financiar. Ne-a dat o ancoră de autoritate și de aia suntem aici”

Unde era România în 1998, ne spune domnul guvernator. Nu avea nicio cultură a business-ului sau avea o altă cultură a business-ului.

Această instituție, BNR,  a mentorat, a ocrotit discret produsul nostru. Ne-a dat o ancoră de autoritate și de aia suntem aici și nu am niciun fel de neliniște și jenă în a-i mulțumi adânc.

Domnul Dan Șucu, pe care îmi face plăcere să vi-l prezint –  dacă nu îl cunoașteți, dacă nu sunteți iubitori de fotbal – îmi este de 2 ani partener în Ziarul Financiar. Dan mi-a întins o mână de ajutor când aveam nevoie, deși îl durea mâna, că era operat, dar a întins-o, și era o mână, nu un deget. Îi mulțumesc.

„Următorii 25 de ani sunt mult mai challenging pentru România decât cei care au fost”

România de astăzi e România pe care ați creat-o, cei care vă uitați la această conferință. E un moment în care ne reamintim că putem face și noi ceva. Am putut și am făcut. E o Românie creată de antreprenori români, manageri care operează mai mult de jumătate din economie, și mult mai mult, nu știu exact câți manageri sunt în multinaționale.

E o economie susținută, solidă, pe care cine se plimbă arogant, trufaș? Leul. Am auzit că vrea cineva să facă leul mai mic față de euro, să fie mai mic de 5 lei per euro. E bine așa să ne jucăm puțin, dar această economie unde leul trăiește în bunăstare nu exista în 98, nu era nimic.

Eram foarte entuziaști, am rămas. Nu știam nimic din ce se va întâmpla, dar eram convinși că va fi bine. Am făcut foarte multe lucruri bine, România de azi stă pe ceea ce noi am făcut, pe milioane de oameni cărora le-am creat un viitor. României i-am creat un viitor.

Astăzi, dacă ne uităm la următorii 25 de ani, suntem mai puțin pozitivi. Nu văd de ce. Eu sunt foarte pozitiv, chiar dacă nu îmi dă banca 100 de ani împrumut, o să fac tot posibilul să fac rost, cu prieteni, cu colegi. Îi găsesc eu de undeva, pentru că mai avem foarte multe lucruri de făcut și următorii 25 de ani după părerea mea sunt mult mai challenging pentru România decât cei care au fost.

Acum 25 de ani reușisem să îi păcălim pe partenerii din NATO, aproape ne primiseră, mai aveam puțin și ne dădeau și foaia de parcurs de la UE. Le-am primti, am făcut ce am făcut, dar de acum încolo suntem într-o altă lume.

Următorii 25 de ani sunt mai challenging decât au fost. Îmi permit să vă reamintesc asta, că e bine să ne gândim că ceea ce nu am făcut 25 de ani, ar fi cazul să facem pentru țara asta.

România nu mai poate supraviețui în forma în care există azi. Nu mai poate. Va fi fie disoluționată într-o Europă care ea însăși este o Europă a imposturocrației.

Ne bucurăm că suntem în Europa și în NATO. Ne întrebăm azi cine e liderul Europei, ne întrebăm cine e liderul NATO, cine se ridică mâine și spune că ”pe aici nu se trece, Putin” din NATO.

Cine se ridică din Europa și spune ”redevenim liderii lumii”. Am fost originea lumii, am fost originea Americii, poate China să fi fost originea Asiei– redevenim liderii lumii. Cine din Europa, cine din România?

Ce așteptăm? Avem copii care așteaptă de la noi mai mult și care tot ceea ce am făcut consideră că e de-a gata, e gratis, e venit din cer. Dacă credeați că veniți la o aniversare la care o să ne lăudăm unii pe alții pentru ce am făcut – știm ce am făcut, lucruri extraordinare, fiecare dintre noi, întrebați-vă ce avem de făcut în următoarea sută de ani, care nu va dura mai mult de 10-15 ani, cu tot ajutorul Băncii Naționale. Anii aceștia 25 de ani au trecut extraordinar de ușor, am sentimentul că i-am cheltuit cu furie.

„Ce avem de făcut este să răspundem la niște provocări uriașe. România nu e pregătită pentru viitor”-

Vă mulțumesc că sunteți în viață și că sunteți cei care sunteți, fără vorbe goale.

Vreau să vă reamintesc că puteți conta pe Ziarul Financiar.

Poate că instituția numită ZF va crește mai mult în autoritate, poate ar fi putut crește mai mult dacă fiecare dintre voi ați fi cumpărat câte 10 abonamente pe zi, chit că nu le citeați, le făceați cadou, sau le dădeați la copii să împacheteze sandwich-ul de dimineață, nu pentru că nu ar fi avut altceva,  dar cu ocazia asta poate ar fi știut să și citească mai bine și ar fi știut mai mult din istoria și business-ul României.

Nu contează ce a fost, am făcut lucruri extraordinare, ce avem de făcut este să răspundem la niște provocări nu extraordinare, uriașe. România nu e pregătită pentru viitor, AI-ul nu există, securitatea României nu există, economia României nu are suficiente rădăcini ca să supraviețuiască fără piețele la care este ancorată.

Avem forță financiară noi, românii? Investim în România? Puțin. Investim în afara României? Puțin.

Am cumpărat Moldova în acești 30 de ani? Deloc. Decât să o cumpere rușii mai bine o cumpărăm noi. Decât să fure infractorii miliarde din bănci, mai bine luam noi băncile. Cinste celor care au business în Moldova. Nu sunt un obsedat al României mari, dar obligația noastră față de Moldova, față de Bucovina, există.

Avem bani, hai să îi investim în România. Avem knowledge. Copiii noștri sunt din proști mai proști, în afară de cei pe care i-am trimis afară, crezând că cineva în America, în Franța, în Anglia îi învață. Ce să-i învețe? Ce să îi învețe în Franța, în America? Știm ce probleme au în universități. Anglia mai stă în picioare.

Noi de ce nu mai avem universități? Am avut una, am închis-o, că nu am fost în stare să o țin. Poate reluăm. De ce nu avem fonduri majore, mari de investiții, care să exprime puterea și creativitatea noastră, a românilor? De ce? Pentru că lăsăm tot timpul pe alții, pentru că suntem prea amabili, pentru că suntem prea îngăduitori?

“Există un discurs politic foarte toxic despre multinaționale. Multinaționalele sunt baza economiei românești și vor fi întotdeauna”

Există un discurs politic foarte toxic vizavi de puterea multinaționalelor în România. Fake. Multinaționalele, ca și comunitatea pe care o reprezentanți aici, sunt baza economiei românești și vor fi întotdeauna. În ziua când multinaționalele românești vor opera în alte țări, vom simți puțin altfel relația cu cei care acum 20-30 de ani au început să structureze business-ul din România.

Nu știam nimic acum 25 de ani. Când am făcut primul business plan și i l-am arătat lui Ronald Lauder, partenerul meu din CME, mi-a fost rușine de el. Nici nu l-a citit, a zis că ”îmi place de tine, te iau partener în ProTV”. Așa s-a născut ProTV-ul.

Nu au venit românii și au zis că ești băiat deștept, drăguț, frumos, ne place de tine, îți dăm bani să faci ProTV-ul să fie al nostru.

Cu toate astea, cu banii americanilor, ai unei companii publice, ProTV-ul a existat și și-a adus contribuția. Ziarul Financiar a existat pentru că a existat ProTV-ul, și și-a adus contribuția.

Și, vă place, nu vă place, ZF vrea să aducă o contribuție și mai mare în următoarea sută de ani. Pe care nu am cum s-o trăiesc singur, trebuie să o trăim împreună, să facem 10-15 ani în care România nu mai crește la întâmplare, ci crește constant peste 5%.

Suntem într-o oportunitate globală fără precedent.

Suntem în partea bună a lumii. Avem knowledge-ul pe care nu îl aveam acum 25 de ani, și cine nu-l are, să-l dobândească. Eu îl am și cred că știu ce vreau să fac.

Îmi mulțumesc și mie că sunt în viață, chiar dacă mi-am mâncat acești 25 de ani altfel decât aș fi vrut.

Vă mulțumesc și dumneavoastră, doamnelor și domnilor, cititori, contributori, finanțatori ai Ziarului Financiar, atâta timp cât citiți, cât cumpărați abonamente, cât faceți advertising.

Traduc mulțumirile acestea prin cuvântul cu care am închis lungul meu articol de două propoziții – să ne respectăm Singularitatea.

O avem, să o continuăm, pentru că este autoritatea cu care ne afirmăm în fața românilor și în fața istoriei. Mulțumesc.