Adevărata criză a lovit puternic: Aproape 900.000 de români au rămas ȘOMERI. Cine au fost cei mai afectați și cine este în pericol în continuare

Mai mult de 875.000 de locuri de muncă au fost șterse din econo­mie în perioada 16 mar­tie – 15 iulie, conform datelor transmise de Inspecția Muncii, la solicitarea Ziarului Financiar.

Economia locală a pierdut mai mult de 7.200 de locuri de muncă zilnic de la debutul stării de urgență și până pe 15 iulie.

Numărul contractelor încetate de pe 15 iulie este aproape dublu față de cel înregistrat pe 1 iunie (467.453 con­trac­te încetate), data de la care statul nu mai acordă ajutorul pentru plata șoma­jului tehnic pentru toate companiile, ci doar pentru cele unde restricțiile im­pu­se din cauza pandemiei de COVID-19 continuă.

„Din păcate, acestea au fost și estimările noastre la începutul crizei, că vom ajunge lunile acestea la circa 1 mi­lion de contracte de muncă înce­ta­te. În ge­neral, firmele au fost afectate de în­chiderea totală sau parțială ca măsură de protecție și prevenție, de lipsa re­surselor financiare pentru situații de criză, de întârzierea înca­sărilor, scăde­rea cererii, lipsa susținerii subsidiarelor de către grup etc“, spune Sorina Faier, managing partner în cadrul companiei de executive search Elite Searchers.

Raluca Pârvu, business manager în cadrul BPI Group, companie de consultanță în management și resurse umane, spune că un contract de muncă poate înceta pentru că era pe durată determinată ori în perioada de probă, era contract de prestări servicii sau contract de leasing de personal.

„Observațiile empirice din piața muncii sunt următoarele: un număr mare de companii private, inclusiv corporații, au încetat anu­mite con­tracte, fără să procedeze to­tuși la conce­dieri: contrac­te pe durată de­terminată ori în perioa­da de probă; con­trac­te de prestări ser­vicii / PFA; con­tracte de lea­sing de personal; alte forme de colaborare în scopul mun­cii. Desigur, se procedează și la des­ființări de post lunare, în ritm mo­derat“, a spus Raluca Pârvu pentru ZF.

Industriile unde cei mai mulți oameni au rămas fără loc de muncă au fost industria prelucrătoare, cu peste 146.000 de contracte de muncă încetate, comerțul cu ridicata și amănuntul – 136.000 de contracte încetate și con­struc­țiile, cu aproape 117.000 de con­tract­e de muncă încetate între 16 martie și 15 iulie.

„Impactul este mare pentru că, în primul rând, sunt domenii în care nu se poate lucra de acasă. Orice suspiciune sau caz confirmat de COVID-19, spre exemplu, într-o fabrică, a însemnat închiderea unei secții sau chiar a întregii fabrici și oprirea producției, adică pierderi financiare imediate. În plus, multe companii au întâmpinat dificul­tăți în procurarea materiei prime, întâr­zi­eri legate de transportul mărfurilor și ma­terialelor necesare desfășurării acti­vității, scăderea capacității de producție sau falimentul unor furnizori, iar efec­tele au fost în lanț, ducând la concedieri în cele din urmă“, explică Sorina Faier.

Specialiștii de pe piața muncii se pun de acord că perioada următoare nu va fi mai bună pentru angajații de pe piața locală a muncii.

„Scenariul nu este unul optimist nici în perioada următoare, mai ales că numărul cazurilor de îmbolnăviri este în creștere. Din datele noastre, concedierile vor continua și estimăm că numărul contractelor de muncă încetate va crește cu peste 30% până la finalul anului, deci vom avea peste 1 milion de locuri de muncă pierdute“, spune Sorina Faier (foto jos).

Raluca Pârvu crede că în perioada următoare vom vedea, cu siguranță, și concedieri de mai mari dimensiuni.

„Acest val de restructurare nu a ajuns poate încă în România, dar țările vestice sunt deja afectate de concedieri în industria prelucrătoare (aeronautică, automotive etc.). La noi, au fost anunțate și închideri în sectoare deja afectate de criză, din cauza  presiunii pe costuri din industriile respective, de exemplu în industria textilă, pielărie etc“, explică ea.

În această perioadă, ofertele de joburi publicate de recrutori au mulți aplicanți, inclusiv pentru pozițiile de management.

„În calitate de re­cru­tori, suntem con­tactați de mulți candidați aflați în această situație. Atunci când publicăm un job, sunt și o sumedenie de apli­canți, inclusiv pe po­ziții de management, ceea ce nu se mai întâmplase de destulă vreme. Și pe LinkedIn de exemplu, un număr mare de persoane își împărtășesc nevoia de a găsi un job, și nu doar dorința discretă de a schimba jobul“, spune re­prezentanta BPI Group. Despre numărul de con­tracte încetate din comerț Raluca Pârvu spune că este mult mai greu de urmărit pe termen scurt evoluția co­mer­țului, dar ținând cont de scăderea consumului, a frecventării mallurilor, există deja o presiune imensă pe acest sector și vom observa curând și optimizări privind spațiul de vânzare, numărul de magazine și implicit și numărul de salariați.

„În România, s-a mers foarte mult pe conceptul de mall, în dauna străzilor comerciale, în centrul orașului și vom plăti pre­țul acestui tip de dezvoltare urbană. Între proprietarii de malluri și magazine se poartă acum o luptă dură pentru cos­turile de funcționare versus procente din vânzări, iar comerțul online nu compensează canalele clasice de vânzare.“

În ceea ce privește sectorul construcțiilor, expertul în resurse umane spune că sunt în continuare proiecte în lucru în centrele urbane, chiar și în domeniul lucrărilor pentru clienți mici, privați.

„Dar aici este și o mare incidență de contracte precare, zilieri sau de muncă la negru. Vom vedea dacă informatizarea registrului zilierilor, foarte recentă, va aduce informații noi și modificări de comportament din partea celor care contractează lucrători. De asemenea, se speră foarte mult de la planul anunțat de guvern, cu multe lucrări de infrastructură și alte forme de finanțare pentru antreprenori și sprijin pentru cei afectați de concedieri, dar aici este mai mult un angajament de termen lung, influențat și de perioada electorală și care depinde inclusiv de fondurile efectiv disponibile din partea UE“, adaugă Pârvu.

Ministerul Muncii nu mai raportează public numărul contractelor de muncă încetate de pe 28 mai. Raluca Pârvu crede că Ministerul Muncii nu mai comunică numărul de contracte de muncă încetate pentru că consideră că informația poate fi interpretată greșit, în absența altor precizări.

„Pe lângă concedieri, contractele mai încetează și din alte motive: au fost pe durată determinată, persoanele au demisionat pentru un alt job, ori poate s-au pensionat, au emigrat sau au alte proiecte personale. Este totuși de datoria autorităților să comunice transparent și complet informația și să-și ajusteze intervenția de protecție a salariaților afectați de criză la realitatea datelor. Mă tem că în context politic și electoral, ne furăm puțin căciula și nu oferim răspunsul corect opiniei publice“, spune ea.