Aderarea României la spațiul Schengen ar mai putea atenua deficitul comercial de bunuri, cea mai mare slăbiciune a economiei României

♦ Intrarea în zona Schengen crește exporturile României și accelerează avansul economiei ♦ Deficitul comercial la bunuri, cea mai mare slăbiciune a economiei României, ar putea fi atenuat.

Aderarea României la spațiul Schengen, de altfel o obligație în calitate de stat membru al Uniunii Europene, ar însemna creșterea exporturilor și a economiei, sunt de părere actorii din piață și economiștii consultați de ZF. Avansul expor­turilor aduce creștere economică, dar și diminuarea deficitului comercial la bunuri, care va ajunge anul acesta la peste 30 de miliarde de euro în România.

„Aderarea la Spațiul Schengen înseamnă în primul rând un timp mai redus pentru livrarea mărfurilor, deci o diminuare considerabilă a timpului pentru exporturi. Companiile exportatoare își vor reduce cheltuielile de transport și vor deveni mai competitive pe piața externă. Este de așteptat ca exporturile să crească ușor, ceea ce va conduce și la diminuarea deficitului comercial și a celui de cont curent“, spune pentru ZF Florin Andrei, analist financiar și fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor.

Cancelarul german Olaf Scholz a spus săptămâna aceasta că susține aderarea României, Croației și Bulgariei la Spațiul Schengen. Este pentru prima dată când Berlinul își afirmă susținerea pentru includerea României în zona Schengen, care ar însemna practic eliminarea controalelor vamale de rutină la granița cu Bulgaria și Ungaria și implicit eliminarea cozilor de la frontierele amintite. Pe termen mediu și lung, este de părere Dumitru Miron, profesor la Academia de Studii Economice (ASE) București, intrarea în Schengen va atrage mai multe investiții străine în România.

„O țară care a fost acceptată în spațiul Schengen se consideră că a îndeplinit un număr considerabil de cerințe. Poate avea efecte indirecte asupra investițiilor străine, dar ele sunt efecte de antrenare care nu se văd imediat, se văd pe termen mediu și lung“, spune Dumitru Miron.

Jucătorii din piața de transporturi internaționale spun că intrarea României în zona Schengen ar însemna o tăiere importantă de costuri pentru companiile de transporturi rutiere și, implicit, creșterea competitivității pe piața vestică. „Timpul în care camioanele așteaptă la frontiere produce efecte în cascadă asupra întregii economii românești. Depășirea timpilor de conducere zilnici ai șoferilor profesioniști, consumul mai mare de carburant pe timpul așteptării și întârzierile la livrarea mărfurilor către clienți pot determina atât penalizarea transportatorilor, cât și probleme în aprovizionarea orașelor sau în derularea unor procese de producție, precum și creșterea costurilor pentru clienții finali“, transmit reprezentanții Uniunii Naționale a Trans­port­atorilor Rutieri din România (UNTRR).

Timpul de așteptare la granița cu Ungaria este și de peste 10 ore, în zilele foarte aglomerate, pentru

TIR-uri. Este o excepție când nu este coadă, explică pentru ZF un șofer de TIR din România care tranzitează ruta România-Ungaria-Austria-Germania-Belgia. Controalele amă­nunțite, în special pentru a detecta imigranții ilegal, sunt doar la trecerea din România în Ungaria.

În sens invers, se controlează doar buletinul șoferilor la intrarea în România dinspre Ungaria.

„Șoferii de camioane au stat chiar și 72 de ore la punctele Calafat-Vidin și Giurgiu „Ruse (puncte de trecere cu Bulgaria) iar la granița cu Ungaria stau între 12 și 24 de ore. Șoferii sunt plătiți pentru orele astea, problema este că li se termină timpul de lucru și trebuie să găsească o parcare în care să se oprească. Logistic este foarte greu de gestionat această situație. Fiecare zi în care avem un camion blocat în vamă ne costă între 800 și 1.000 de euro. Așteptăm de multă vreme aderarea la Schengen, blocajele la vamă s-au accentuat, mai ales vara aceasta“, a spus pentru ZF Mircea Vlah, directorul general al Dumagas, unul din cei mai mari transportatori de marfă de pe piață, controlat de fondul de investiții Bancroft. 

Aderarea la spațiul Schengen, chiar dacă aduce beneficii, este practic o obligație a României, asumată prin aderarea la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, nu toate țările membre ale Uniunii Europene fac parte din această zonă, iar spațiul Schengen include și țări acre nu sunt în Uniunea Europeană, precum Elveția și Norvegia. România a îndeplinit criteriile tehnice, care în mare parte se referă la capacitatea de control la granițele externe ale spațiului Schengen, dar, pentru a putea intra în acest club, are nevoie de acordul unanim al statelor membre UE. În trecut, s-au opus Germania, Franța și Olanda, însă primele două și-au exprimat recent susținerea aderării României la acest spațiu.

Dumitru Miron, profesor la Academia de Studii Economice (ASE) București: O țară care a fost acceptată în spațiul Schengen se consideră că a îndeplinit un număr considerabil de cerințe. Poate avea efecte indirecte asupra investițiilor străine, dar ele sunt efecte de antrenare care nu se văd imediat, se văd pe termen mediu și lung.