Acțiunile băncilor italiene, în cădere liberă după ce guvernul de la Roma anunță noi impozite excepționale pe profiturile excedentare ale creditorilor. Scăderi și pe principalele bănci germane

Acțiunile băncilor din Italia înregistrau scăderi semnificative în dimineața de după anunțul guvernului de la Roma prin care s-a aplicat un impozit excepțional de 40% pe profiturile „în exces” ale creditorilor, obținute ca urmare a campaniei de înăsprire a politicii monetare.

La începutul ședinței de tranzacționare de marți, 8 august, acțiunile BPER Banca coborau cu 8%, în vreme ce Intesa Sanpaolo scădea cu 7%, iar Banco BPM, UniCredit și Finecobank se depreciau cu 6%. Indicele de referință FTSE-MIB era pe minus cu 1,6%, conform CNBC.

Efectele erau văzute și în afara Italiei, Deutsche Bank și Commerzbank – cele mai mari bănci din Germania – pierzând 2,5-3,5% pe Bursa de la Frankfurt.

Vicepremierul italian Matteo Salvini declarat luni, în cadrul unei conferințe de presă, că taxa de 40% pe profiturile suplimentare ale băncilor (windfall tax) obținute din creșterea ratelor dobânzilor va fi folosită pentru a reduce taxele și pentru a oferi sprijin financiar deținătorilor de credite ipotecare, gospodăriilor și întreprinderilor.

„Este suficient să ne uităm la profiturile băncilor din prima jumătate a anului 2023 pentru a ne da seama că nu vorbim de câteva milioane, ci chiar de miliarde”, spune Salvini.

Taxa unică va fi egală cu aproximativ 19% din profitul net al băncilor pentru anul în curs, estimează analiștii grupului bancar american Citi pe baza datelor disponibile în prezent.

„Considerăm că această taxă este negativă pentru bănci, având în vedere atât impactul asupra capitalului și profitului, cât și asupra acțiunilor băncilor. Noul impact simulat este mai mare decât simularea pe care am efectuat-o în aprilie”, adaugă Azzura Guelfi, analist la Citi.

Impozitul se va aplica veniturilor “excedentare” nete din dobânzi atât în 2022, cât și în 2023, ca urmare a majorării ratelor dobânzilor, și se va aplica asupra veniturilor nete din dobânzi care depășesc o creștere anuală de 3% în 2022 față de nivelurile din 2021 și o creștere anuală de 6% în 2023 față de 2022. Băncile sunt obligate să plătească impozitul în termen de șase luni de la încheierea exercițiului financiar.

„Introducerea acestei taxe (care a fost discutată, apoi lăsată în așteptare) ar putea determina băncile italiene să își majoreze costul depozitelor, iar acest lucru vine după o rundă de rezultate în care fiecare bancă și-a majorat previziunile pentru 2023 privind veniturile nete din dobânzi, asumându-și o încetinire a creșterii în S2”, continuă Citi.