Acordul dintre Trump și Putin pentru încetarea distrugerilor de infrastructură energetică în Rusia și Ucraina n-a impresionat bursele. Doar pe cea a petrolului înțelegerea dă speranță că vor fi ridicate sancțiunile impuse pe țițeiul rusesc

Convorbirea telefonică dintre Trump și Putin, a doua din fe­bruarie încoace, în care cei doi lideri mondiali au convenit ca Rusia și Ucraina să nu-și mai atace infrastructura energetică timp de 30 de zile nu a mai produs entuziasm la nivelul primei conversații, considerată un prim pas important spre negocieri pentru încetarea focului în răz­boiul din Ucraina.

Observatorii spun că președintele rus a obți­nut ce a vrut, oprirea atacurilor asupra infra­structurii energetice rusești. Se spune că dro­nele ucrainene au distrus în ultimele luni circa 10% din capacitatea de rafinare de car­buranți a Rusiei. Trump a propus o încetare generală a focului de 30 de zile și nu a obți­nut-o. Atacurile militare rusești asupra Kievului au continuat și după convorbire, la fel și cele ale armatei ucrainene, ceea ce pune sub semnul îndoielii lauda președintelui american că poate aduce rapid pacea.

Drept urmare, pe piețele financiare și de mărfuri convorbirea Trump-Putin a fost ieri doar unul din factorii care au influențat senti­mentul investitorilor. Mult au contat apropie­rea deciziilor de politică monetară ale Rezervei Federale americane și Băncii Angliei și votul favorabil dat de parlamentul german unui pa­chet de cheltuieli de 1.000 de miliarde euro me­nit să dea Germaniei capacitatea de a se împo­trivi „războiului de agresiune al lui Putin con­tra Europei“, după cum a spus viitorul cancelar Friedrich Merz.

Contraintuitiv, perspectiva acestor cheltu­ieli istorice nu a impulsionat creșterea acțiuni­lor producătorilor germani din industria apără­rii. După cum a explicat un specialist în inves­tiții pentru CNBC, „va mai dura până când vom vedea venind contracte și implicațiile asupra profitabilității companiilor“. Acțiunile Rheinmetall și ale altor companii din industria apărării au scăzut ieri, însă aceste companii sunt de departe cei mai mari performeri pe burse de când UE își face planuri de reînarmare și dezvoltare a industriei războiului.

Până când aceste planuri sunt puse în prac­tică, Uniunea Europeană trebuie să se adapte­ze la o altă mare problemă la care investitorii sunt atenți: dezindustrializarea din cauza costu­rilor mari. Spre exemplu, criza din industria auto îi lovește tot mai puternic pe producătorii de mașini și componente. Audi, din Germania, a anunțat că își va restructura personalul cu 7.500 de angajați.

Gigantul auto, ale cărui vânzări globale s-au redus anul trecut cu 11%, vrea să-și diminueze costurile cu 1,1 miliarde euro pe an, economii care se vor duce în investiții. Managementul și sindicatele au ajuns la un acord în această pri­vință. Producția de mașini a industriei franceze a scăzut anul trecut la nivelul anilor 1960. La Stellantis, constructor auto global cu rădăcini franceze, producția din fabricile din Franța s-a diminuat cu 23%, potrivit Les Echos.

Producția europeană a Stellantis s-a contractat cu 20%, în principal din cauza înjumătățirii producției de mașini electrice. Francezii se așteaptă, însă, pentru anul viitor la creștere. Dificultățile majore sunt în industria germană în general și în cea auto în special.

Zilele trecute și conglomeratul industrial Siemens a anunțat reduceri de personal, 6.000 la nivel mondial, din care 2.850 în Germania. Sunt afectate mai ales diviziile de automatizare și de încărcătoare pentru vehicule electrice. Anunțurile cu disponibilizări din industria germană și cea europeană curg de la începutul anului. Furnizorii din industria auto germană caută salvare la boom-ul din apărare, de unde sunt speranțe să vină sute de miliarde de euro de la guvernele europene pentru reînarmare.

Planul Comisiei Europene numit „ReArm Europe“ ar putea fi baza unor cheltuieli cu apărarea în UE de 800 miliarde euro. Totuși, nu aceasta este soluția. Industria de apărare este mult mai mică decât sectorul auto și nu poate absorbi decât o parte din locurile de muncă desființate. Aproape 13 milioane de oameni muncesc în sectorul auto european, circa 7% din totalul angajaților din UE, în timp ce în sectorul de apărare lucrează doar un milion de persoane, arată Bloomberg.

Analiștii de la Barclays sunt oprimiști. Ei au majorat prețul țintă pentru finalul anului pentru acțiunile din indicelele bursier european STOXX 600, considerând că reforma bugetară din Germania poate îmbunătăți perspectivele de creștere pe termen lung ale regiunii. Și cheltuielile cu apărarea ale UE, și cele ale Germaniei sunt încurajate de deschiderea pe care președintele SUA Donald Trump i-o arată liderului rus Vladimir Putin și de încercările acestuia de a pune capăt războiul pornit de Rusia contra Ucrainei forțând mâna Kievului și împingând pe tușă aliații europeni.

Pe bursele de mărfuri, un efect notabil al ultimei convorbiri dintre cei doi a fost scăderea prețurilor petrolului. Piața speră că un armistițiu temporar între Rusia și Ucraina în privința infrastructurii de energie va deschide calea ridicării sancțiunilor impuse de Occident petrolului rusesc, care s-ar putea adăuga ofertei de pe piețele globale. Rusia este unul dintre cei mai mari producători de petrol ai lumii. Discuțiile dintre Trump și Putin nu au reușit să țină sus rubla. În ultima vreme, moneda rusă s-a apreciat mulțumită investițiilor străine din economia Rusiei, spun autoritățile.