Accelerator de carieră pentru manageri

În ultimii ani, în contextul noilor provocări prin care trece mediul de business de la nivel global, cererea pentru programele de executive MBA este în creștere, pentru că vin nu doar cu o viziune de ansamblu asupra întregului ecosistem de business și pot învăța un tânăr manager aspectele necesare conducerii unei afaceri, ci le oferă absolvenților și posibilitatea de a avansa în carieră, cu creșteri salariale sau cu oferte de a schimba compania. Cât interes acordă românii programelor de acest tip?

Suntem într-o situație pe care nu am fi putut să o punem în planurile noastre anterioare pe trei sau cinci ani, această perioadă este o mare provocare. Cum pot liderii pot face față acestei situații? Cred că au nevoie de curaj și reziliență, acestea sunt cele două caracteristici principale necesare. Nu există superbărbați sau superfemei, chiar și liderii sunt oameni până la urmă. Cred că fiecare dintre ei are nevoie de aceste abilități personale pe care trebuie să le dezvolte și pe care oamenii lor să se poată baza.

Asta este ceea ce încercăm în programele noastre – să echipăm cu aceste cunoștințe lideri care sunt deja destul de experimentați, lideri care vin din această parte a lumii care a trecut prin atât de multe tranziții”, a spus Barbara Stöttinger, decan al WU Executive Academy, în cadrul unui eveniment organizat de școala de business la Viena.

Investiție cu randament garantat

Conform unui studiu realizat de WU Executive Academy, în medie, salariile absolvenților de MBA și EMBA au crescut cu 30% după ce au urmat un astfel de program. „Avem o viteză de avansare foarte bună în cohorte, într-un interval de timp de un an, doi sau trei ani ei fac upgrade-uri. Ceea ce văd deja în această clasă, de exemplu, este că erau trei persoane care se mută cu munca în străinătate, astfel că sunt mult multe mișcări și sunt mișcări foarte bune”, a spus Phillip Nell, directorul academic al programului WU Executive MBA Bucharest, în cadrul aceluiași eveniment.

În România, WU Executive Academy organizează programul Executive MBA Bucharest din anul 2006, iar până în prezent are 444 de absolvenți. programul se desfășoară pe parcursul a 16 luni, în regim part-time, și cuprinde 14 module care încorporează noțiuni de management general și leadership global, dar și noi domenii de interes, cum ar fi transformarea digitală, business analytics și change management.

Studenții de EMBA provin din industrii precum IT, finanțe, comerț, la FMCG, domeniul medical, energie, servicii, transporturi, agricultură, construcții/inginerie, educație sau avocatură.

„Avem o viteză de avansare foarte bună în cohorte, într-un interval de timp de un an, doi sau trei ani ei fac upgradeuri. Ceea ce văd deja în această clasă, de exemplu, este că erau trei persoane care se mută cu munca în străinătate, astfel că sunt mult multe mișcări și sunt mișcări foarte bune.”

Phillip Nell, profesor, director academic al programului WU Executive MBA Bucharest

De altfel, domeniul financiar, IT&C și industria sunt în topul clasamentului industriilor care trimit cei mai mulți manageri români să urmeze un program de executive MBA. Astfel, pe primul loc este sectorul de finanțe – asigurări, cu o pondere de 23% în rândul studenților din ultimele trei cohorte, urmat de IT&C, cu 21% dintre ei, și de industrie/producție, cu 9% dintre studenți, după cum arată datele de la WU Executive Academy. „Sunt apropiate una de alta primele două industrii. Industria financiară este o parte importantă în program, există o mulțime de firme bune acolo, au și bani și își susțin angajații să urmeze astfel de programe. Cred că sectorul financiar este încă relativ puternic, IT-ul este întotdeauna puternic. Următoarele sectoare din top sunt variate, ceea ce înseamnă că vin studenți din diferite domenii, ceea ce este exact ce ne dorim”, a spus Phillip Nell.

În medie, studenții din ultimele trei promoții ale Executive MBA Bucharest aveau 15 ani de experiență de muncă și șapte ani de experiență în poziții de management, dar condiția pentru a fi admiși în cadrul programului de EMBA este de a avea minimum cinci ani de experiență într-o poziție de management și să aibă o diplomă de licență. În total, 58% dintre studenții din perioada menționată ocupau poziții de middle management, 22% dintre ei erau în poziții de top management, 12% erau în funcții de entry-level management, 5% erau antreprenori, iar 3% nu aveau angajați în responsabilitate.

„În București avem un program cu senioritate, în care oamenii sunt foarte experimentați. Avem 14 module, dintre care două sunt la Viena, primul și ultimul, iar cel din mijloc este în SUA. Asta înseamnă că avem 11 module în București și trei în alte orașe. Cred că ceea ce este foarte special la program este că este internațional și global în ceea ce privește profesorii, iar în ceea ce privește conținutul, este foarte adaptat la vremurile actuale. Dar, în același timp, este local pentru că grupul țintă, studenții sunt preponderent români sau locuiesc în România. Aceasta este o combinație unică”, a mai spus Phillip Nell.

De asemenea, 65% dintre studenții din ultimele trei promoții ale programului de EMBA sunt bărbați și 45% sunt femei, însă această pondere este una care se îmbunătățește în ultimul an, după cum afirmă directorul academic al programului WU Executive MBA Bucharest. „În ultimele clase, ponderea bărbaților față de cea a femeilor a fost de 60% cu 40% sau 50% cu 50%. În ultimii trei ani, a fost de  cam 65% cu 35%, doar că această ultimă cohortă a fost foarte bună. Cea mai nouă clasă are și câteva femei foarte puternice. De asemenea, președintele clasei este femeie anul acesta”, spune profesorul.

Taxa pe care o plătesc studenții acestui program este de 42.000 de euro. În general, dintr-o clasă a programului, 30% dintre studenți își plătesc singuri cursurile, o treime își plătesc parte în parte cu firma, iar pe o treime firma îi sponsorizează total. „Prețul a fost de 39.000 de euro, dar tocmai l-am schimbat la 42.000 de euro din cauza inflației și a altor factori. Dar prețul de 42.000 de euro este prețul oficial pentru că avem burse pe care le oferim și astfel prețul este mai mic. Un număr de oameni primesc burse și un număr dintre studenții noștri sunt finanțați, cel puțin într-o oarecare măsură, de către angajatori. Acest lucru se schimbă puțin de-a lungul anilor, uneori sunt mai mulți, alteori sunt mai puțini”, a detaliat Phillip Nell.

„Cred că liderii au nevoie de curaj și reziliență, acestea sunt cele două caracteristici principale necesare. Nu există superbărbați sau
superfemei, chiar și liderii sunt oameni până la urmă. Cred că fiecare dintre ei are nevoie de aceste abilități personale pe care trebuie să le dezvolte și pe care oamenii lor să se poată baza. Asta este ceea ce încercăm în programele noastre, să echipăm cu aceste cunoștințe liderii.”

Barbara Stöttinger, decan, WU Executive Academy

În plus, el notează că programa cursurilor este adaptată în fiecare an la evenimentele majore care au loc în economia globală și că sunt și studii de caz din România incluse în aceste cursuri. „În fiecare clasă, în fiecare an, apar anumite subiecte noi de discuție în timpul cursurilor. Deci, dacă există un curs despre strategie, dacă prețul acțiunilor Tesla scade, de exemplu, am putea discuta despre asta, dacă apare inflația, discutăm și despre asta. Fiecare cohortă are un subiect fierbinte pentru că încercăm să facem legătura cu ceea ce se întâmplă în prezent”,  a concluzionat el.

În mijlocul implementării AI-ului

În această perioadă guvernată de evoluția tehnologiilor, liderii companiilor nu vor fi înlocuiți de inteligența artificială, de tehnologie. Unele joburi se vor modifica, dar nu vor dispărea cu totul, iar liderii companiilor trebuie să vadă inteligența artificială ca pe un instrument în modul lor de a conduce organizația, cred profesorii de la școala de business WU Executive Academy. „Nu cred că inteligența artificială va înlocui liderii, dar ei trebuie să cunoască tehnologia, trebuie să aibă cunoștințe despre aplicații, despre limitările tehnologiei, despre dezvoltarea ei, trebuie să-și folosească abilitățile de conducere în aceste situații. Și cred că inteligența artificială este un exemplu bun despre cum liderii pot face parte din planificarea lumii, având în vedere că nu știm în ce direcție va merge. Aceasta este situația în care liderii au nevoie de capacitățile lor de a vedea lucrurile într-un mod pozitiv și de a privi înainte, aici intră în joc curajul și reziliența”, a declarat Barbara Stöttinger.

În plus, decanul WU crede că inteligența artificială le poate fi de folos liderilor de companie să ia anumite decizii de business sau să-și desfășoare activitatea de zi cu zi. Mai mult, inteligența artificială este în mijlocul procesului de implementare în companii, astfel că mai urmează procese la care liderii și companiile trebuie să se adapteze și pe care trebuie să le folosească în favoarea lor.

„Având în vedere ceea ce spun experții, eu cred că suntem în mijlocul implementării inteligenței artificiale, nu suntem la final. Vedem anumite aplicații, este din ce în ce mai bine în fiecare an, avem bazele tehnologice și de infrastructură pe care acum le poate porni. Cred că inteligența artificială poate servi foarte bine liderilor în luarea deciziilor. De exemplu, în medicină, chiar dacă ești excelent în domeniul tău, nu poți să analizezi foarte multe cercetări științifice, iar inteligența artificială poate fi de ajutor în această privință, poate să-ți dea un rezumat, îți poate arăta niște direcții”, a adăugat Barbara Stöttinger.

VUCA vs. BANI

În ceea ce privește leadershipul, ea face o comparație între un concept care a fost valabil pentru companii pentru o perioadă lungă – VUCA – și unul care a apărut recent pentru a caracteriza mediul în care activează liderii și companiile lor.  „Am avut lumea VUCA, adică acronimul pentru volatil, incert, complex, ambiguu, ceea ce a fost un termen cheie pentru mulți ani. Ceea ce vedem acum la un nivel chiar ridicat este ceea ce experții numesc BANI, acronimul pentru fragil, anxios, neliniar și de neînțeles. Această abreviere care a apărut unul sau doi ani pentru a descrie ceea ce vedem în mediul unei companii chiar acum, arată o situație și mai complexă. Deci, liderii trebuie să navigheze într-un context care este cu adevărat extrem de greu de citit și se care se poate schimba de la un minut la altul, nu există evoluții liniare. Așadar situația este extrem de volatilă acum și apar întrebări despre cum conduci o companie”,  a explicat decanul WU.

Din punctul său de vedere, în acest context, liderii companiilor trebuie, în primul rând, să-și cunoască instrumentele cu care lucrează, ce are de făcut, să-și cunoască situația financiară, piața pe care activează, cum să se adreseze clienților.

„Dar, în același timp, leadershipul devine mult mai complex în ceea ce privește modul în care iei deciziile de viitor pentru compania ta. Atunci când vorbim despre planificarea strategică, cum poți să faci un plan dacă nu știi ce se va întâmpla peste trei luni de acum înainte? Și cred că suntem în această situație acum, am văzut asta în ultimele două luni și vedem asta tot mai mult. Și, în același timp, atunci când te uiți la companie, la cum să o conduci, ai responsabilitatea oamenilor, a echipelor, și cred că ceea ce așteaptă oamenii de la un lider este un anumit grad de siguranță și de direcție”, a concluzionat Barbara Stöttinger.

O lecție învățată în corporație și aplicată în mediul academic & antreprenorial

La rândul său, Martin Giesswein, expert în transformare digitală și profesor în cadrul WU Executive Academy, a vorbit despre transformarea digitală pe care trebuie să o coordoneze liderii companiilor și despre cum oamenii trebuie să fie în centrul acestui proces.

„Una dintre cele mai mari cereri din partea mea pentru liderii de afaceri este una foarte simplă: să includeți angajații în proiectele de transformare digitală. (…) Așa construim sisteme digitale într-un mod etic, corect, prin incluziunea tuturor părților interesate. Și primul lucru este să identificăm părțile interesate, clienții, angajații, partenerii, societatea, legislatorii, oricare ar fi ei, companiile trebuie să-i reunească pentru a construi un sistem. În plus, ei trebuie să se asigure că niciuna dintre valorile utilizatorilor nu este afectată negativ de această transformare digitală a organizației”,  a spus Giesswein în cadrul aceluiași eveniment.

Martin Giesswein a lucrat timp de nouă ani în compania Nokia, până în anul 2013, și a vorbit despre cauzele eșecului companiei în care a lucrat, printre care a fost și refuzul de a se adapta la nevoia de transformare digitală. „În timp ce am avansat în carieră, compania a scăzut pentru că nu înțelegeam cum funcționează digitalizarea, nu înțelegeam care sunt principiile de bază ale economiei digitale. Eram atât de orbi și, când îmi amintesc despre această perioadă, îmi dau seama că m-am încăpățânat degeaba uneori: am crezut că iPhone-ul va dispărea, că app store nu este important, că nu trebuie să facem platforme, ecosisteme, modele de abonament la Nokia”, a explicat el.

În activitatea sa de după plecarea de la Nokia, profesorul a ajuns să folosească tehnologia în activitatea sa de predare, precum și în activitatea sa de antreprenor. Acum, el lucrează cu liderii companiilor pentru a-i învăța cum să includă tehnologia în evoluția companiilor lor. „Între timp am ajuns la partea pozitivă a digitalizării și o folosesc pentru mine ca lector, ca proprietar de afacere, misiunea mea este ca acele greșeli pe care le-am făcut în Nokia, acele cinci greșeli de management să nu le mai facă cineva vreodată. Dar, din păcate, când lucrez cu companii din asigurări, cu bănci, cu furnizori de mobilitate, mai văd că unele dintre acele greșeli se repetă. Inteligența artificială este unul dintre subiectele principale în acest moment pentru că este o cristalizare a digitalizării. Când vine vorba de asta, văd o mulțime de lideri care fac greșeli profunde în această privință”, a mai spus Martin Giesswein.  

„Una dintre cele mai mari cereri din partea mea pentru liderii de afaceri este una foarte simplă, să includă angajații în proiectele de transformare digitală. (…) Așa construim sisteme digitale într-un mod etic, corect, prin incluziunea tuturor părților interesate. Și primul lucru este să identificăm părțile interesate, clienții, angajații, partenerii, societatea, legislatorii, oricare ar fi ei, companiile trebuie să-i reunească pentru a construi un sistem.”

Martin Giesswein, expert în transformare digitală, profesor, WU Executive Academy