A șaptea generație de tineri pe care o oferim României

“Când Dragoș Dinu apăruse în prima ediție a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP din primăvara lui 2006, era deja CEO. Sperăm ca povestea de succes să se repete și cu tânărul manager din 2012.” Discuția avută cu directorul de comunicare al A&D Pharma, compania cu cele mai mari afaceri din industrie, viza parcursul pe care cei mai mulți tineri manageri propuși în demersul jurnalistic l-au avut în carieră. Asta pentru că, dincolo de rolul pe care îl au în prezent, cei 100 de manageri selectați an de an sunt de urmărit pe termen mediu și lung. “Prima lună după ce am fost numit CEO a fost cea mai grea. Nu știam cine sunt, ce caut aici”, spunea Dragoș Dinu în urmă cu șapte ani. Și vorbea nu doar pentru sine, ci și pentru întreaga generație pe care am urmărit-o cu atenție. Cei mai mulți au evoluat conform așteptărilor. Anii au arătat deja că poveștile pe care le-am prezentat în cele șase ediții anterioare ale catalogului au fost completate de capitole în care managerii și-au dovedit abilitățile. Lista exemplelor este – cum altfel? – lungă, de vreme ce am prezentat deja 600 de povești, cărora li se adaugă, în acest an, încă 100. Îi amintim pe Iulian Dascălu (care a clădit rețeaua de malluri Iulius Mall), Mihai Ghyka (acum CFO la Vodafone), Ovidiu Ghiman (director de strategie la Romtelecom), Raul Ciurtin (artizanul Albalact) sau Călin Drăgan, fost CEO al Coca-Cola HBC România care acum conduce operațiunile îmbuteliatorului de pe piața japoneză.

Tânăr manager, conduc companie de succes

“Accesul tinerilor în poziții de top management este atât de facil pe cât sunt de bine pregătiți să facă față provocărilor din mediul de afaceri actual și de potriviți cultural cu businessul”, spune Radu Manolescu, managing partner al firmei de executive search K.M. Trust & Partners, care admite că tinerii în roluri executive în multinaționale cu vârsta până în 35 ani sunt excepții. Fără să existe statistici oficiale, Manolescu sesizează că procentul celor de până în 45 ani este mai mare în roluri executive față de piețele mature din vestul Europei. O explicație ar putea fi și cea legată de faptul că multinaționalele din România sunt entități destul de tinere comparativ cu companiile-mamă din alte țări unde managementul este destul de rodat. “Există foarte mulți manageri tineri, aș spune chiar prea tineri, în managementul companiilor românești”, explică și Iuliana Stan, OD & leadership consultant și director general al Human Synergistics România. Ea crede că accesul managerilor tineri e ceva mai greoi astăzi decât era în urmă cu 10-15 ani, întrucât mediul de afaceri este din ce în ce mai stabil și mai asumat în ciuda contextului economic. Vârsta este doar un reper, mai spune Stan, cu trimitere la ideea că expertiza unei persoane e dată de felul în care își folosește vârsta și ce a acumulat de-a lungul ei și nicidecum de numărul de ani acumulați în buletin.

Bogdan Mitrofan, HR Business Partner în cadrul Orange România, lucrează în companie de cinci ani și mărturisește că a văzut cu ochii lui manageri crescând și ajungând să ocupe poziții de conducere în companie, chiar și la nivel de top management. Tot el remarcă faptul că trendul ocupării pozițiilor de conducere de către tineri este unul crescător.

Sergiu Neguț, proprietar al buticului de consultanță SVP Consult și fost director în cadrul rețelei de clinici private Regina Maria, nuanțează și introduce compromisul în ecuația unui mandat de executiv de top: “Vedem companii și headhunteri deopotrivă alegând sub semnul compromisului: nici prea tânăr, nici prea bătrân, nici prea corporatist, nici prea antreprenorial”. În zona de peste 35 de ani se regăsesc deja mulți tineri manageri români de succes, cu o poziție și o influență comparativ mai mare decât în alte economii mai dezvoltate. Iar istoria le-a fost de ajutor, dat fiind că multinaționalele din Carpați au o istorie de cel mult două decenii, iar experiența relevantă a oricărui manager, indiferent de vârstă, se limitează la această perioadă. Spre deosebire de Occident, profesioniștii angajați în domeniu în urmă cu 30 de ani și atât de buni încât să poată bloca accesul celor mai tineri către poziții de conducere lipsesc, iar avantajul e de partea noii generații de manageri. Cu toate acestea, nu este o regulă universală; sunt expați ce nu au împlinit încă 40 de ani și au primit în mâini frâiele filialelor locale ale unor multinaționale. Cum e cazul lui Saulo Spaolanse, președinte al Schneider Electric România, în vârstă de 37 de ani.