A învățat meserie de la o româncă, iar acum are pe mână zece miliarde de dolari

Directorul de cercetare al Novartis, companie care are pe mână anual un buget de 10 miliarde de dolari, povestește cum a învățat să facă studiile clinice de la o cercetătoare româncă și explică de ce ultimii ani au adus atât de puține medicamente noi pe piață.

În Basel, un mic oraș elvețian aflat la granița cu Franța și Germania, se află inima industriei farmaceutice mondiale, locul unde se cheltuiesc miliarde de dolari pentru descoperirea de noi pastile și unde un american este de doi ani și jumătate creierul din spatele unora dintre cele mai bine vândute medicamente.

Medicul Tim Wright a fost numit în 2011 în poziția de global head of development în cadrul Novartis, cel mai mare producător de medicamente din lume, care realizează vânzări de 60 de miliarde de dolari și investește în cercetare și dezvoltare 10 mld. dolari anual.

Este unul dintre oamenii cheie în dezvoltarea mondială de noi medicamente, iar povestea sa este legată de o româncă, de la care a învățat să facă studiile clinice (testele finale care validează acțiunea unui medicament înainte de a fi pus pe piață). Preferă să nu divulge numele româncei, însă este de părere că cercetătorii români au la fel de multe șanse ca și alții să descopere noi medicamente și să colaboreze cu producătorii farmaceutici pentru a descoperi noi pastile.

„Cred că mediul academic poată să aibă idei care să fie transpuse în noi produse prin colaborarea cu industria de medicamente (…) Cu siguranță există speranțe pentru ca cercetătorii din România sau din alte state să vină cu idei care să fie puse în aplicare. Avem colaborări cu multe state din întreaga lume, atât colaborări clinice, cât și colaborări de cercetare de bază. (…) Nu avem motive să excludem pe nimeni. Dacă cineva are o idee bună și ne poate furniza cunoștințe despre biologia umană sau deschide noi căi, atunci suntem deschiși să colaborăm“, spune Tim Wright.

El lucrează de zece ani în cadrul Novartis, compania care s-a impus pe prima poziție în topul producătorilor farma în funcție de vânzări și care are în portofoliu produse precum Glivec (din domeniul oncologiei, cu vânzări de aproape 5 mld. dolari), Diovan (cardiovascular, vânzări de 3,5 mld. dolari), Lucentis (oftalmologie, vânzări de 2,3 mld. dolari).
Tim Wright explică faptul că pentru a aduce un nou produs pe piață este nevoie de cel puțin 11-14 ani și de investiții medii de 4,6 mld. dolari. În aceste condiții, care ar fi șansa unei țări cum este România să descopere noi produse în domeniu?

„Când ne uităm la parcursul unei noi molecule, totul începe cu cercetare academică, iar o parte a acesteia se face în interiorul companiei, dar cea mai mare parte se face în afară.“ Șeful pe dezvoltare de la Novartis explică faptul că există colaborări permanente între instituțiile academice și companie, iar oamenii din domeniul dezvoltării de la Novartis citesc lucrările științifice publicate de cercetătorii din toată lumea.

„Avem abilitatea să lucrăm cu ei și să preluăm un eseu pe care aceștia îl dezvoltă în laborator și ne uităm în arhivă pentru a vedea dacă putem identifica elemente care să-i ajute în cercetare. Astfel am putea ajunge la colaborări, la drepturi de proprietate intelectuală, la înțelegeri cu universitatea pentru a achiziționa aceste noi descoperiri.“
Spre exemplu, din laboratoarele Novartis ar putea să iasă 33 de noi molecule (produse) până în 2018, alte 29 vor avea noi indicații (pe lângă bolile în care sunt folosite în prezent vor putea să fie tratate și altele cu aceste produse), în timp ce alte două medicamente vor avea două noi formule.

„Dacă cineva ia o descoperire și o duce mai departe, asta necesită o investiție majoră. Dacă ai o idee extraordinară și sunt investitori dispuși să o ducă mai departe, atunci poți trece la nivelul următor (…). Complexitatea dezvoltării unui nou medicament stă mai mult în a face o cantitate mică care să fie testată inițial pe animale și apoi pe oameni.“

În laboratoarele de cercetare ale marilor companii au fost descoperite tot mai puține produse, astfel că majoritatea producătorilor au preferat să-și crească afacerile prin intermediul fuziunilor și achizițiilor. Tim Wright spune că lucrurile se vor schimba, fiind doar un ciclu normal în etapa de cercetare-dezvoltare în industria farma.

„Cred că ne apropiem de o fază de întinerire și cred că această tendință va fi generată de o înțelegere mai bună a bolilor și a genomului uman. Dacă ne uităm înapoi la ultimii zece ani cu siguranță a fost o etapă în care numărul de molecule a fost în scădere sau în stagnare, dar în ultimul an, dacă analizăm aprobările (de punere pe piață – n.red.), vedem o inversare a acestui fenomen. Este însă dificil de spus dacă este sustenabil sau dacă va continua în următorul deceniu“, explică Wright.

Unul din domeniile în care sunt așteptate noi medicamente pe piață este cel oncologic, lucru explicat de directorul de dezvoltare al Novartis prin faptul că înțelegerea mutațiilor care determină această boală este mult mai mare decât în cazul afecțiunilor nononcologice. Pe lângă produsele pentru cancer, de la Basel, un oraș cu numai 200.000 de locuitori, unde pe lângă Novartis își are sediul și Roche, un alt gigant din industria farma, cu afaceri de peste 50 mld. dolari, sunt așteptate noi terapii în domeniul cardiovascular, pulmonar sau a diabetului.