A început ca om de serviciu și a reușit să ajungă al doilea cel mai bogat om din China

Ma Huateng s-a născut în Shantou, Guangdon pe 29 octombrie 1979, însă copilăria lui este înconjurată de mister. Se știe doar că, atunci când era mic, visa să ajungă astrolog. La vârsta adolescenței s-a mutat cu tatăl său, care obținuse o slujbă în port, în Shenzen; acolo a urmat cursurile facultății, obținând licența în informatică. Primul său job a fost la China Motion Telecom Development, furnizor de produse și servicii telecom, unde se ocupa de dezvoltarea de software pentru pagere. A lucrat și pentru Shenzen Runxun Communications, în departamentul de cercetare și dezvoltare pentru divizia de internet a companiei.

La cinci ani după ce a absolvit facultatea, în 1998, Ma Huateng a pornit Tencent alături de alți patru colegi. Cu 120.000 de dolari, bani câștigați jucând pe bursă, a finanțat compania. Se spune că la început Ma, pentru a putea ține Tencent în viață, a avut diferite roluri în companie: de la om de serviciu până la web designer. Ca mulți alți chinezi din industria tehnologică, Pony Ma a fost inspirat de inovațiile tehnologice ce veneau din Europa și SUA și dorea să le adapteze la piața chineză. Primul produs al Tencent a venit după ce Ma a participat la o prezentare pentru ICQ, primul serviciu de mesagerie pe internet din lume, fondat în 1996 de o companie israeliană. În februarie 1999, compania a lansat un software similar cu o interfață chinezească și cu un nume puțin diferit – OICQ (Open ICQ). La finalul anului aveau deja peste 1 milion de utilizatori.

Totuși asta nu însemna că nu au avut probleme. Pentru că serviciul era gratuit, Ma a căutat investitori care să le finanțeze compania ce înregistra costuri operaționale tot mai mari. În 2000, firma de investiții IDC și Pacific Century CyberWorks din Hong Kong au cumpărat 40% din acțiunile Tencent pentru 2,2 milioane de dolari. În timp ce piața pentru pagere scădea, Ma a profitat de asta și a implementat trimiterea de mesaje către telefoanele mobile. După această mutare, 80% din venituri veneau din înțelegeri cu operatorii telecom care erau de acord să împartă costurile de mesagerie.

În același timp, AOL (America Online) a cumpărat ICQ în 1998 și a dat în judecată Tencent pentru că site-urile mesageriei chinezești (QICQ.com și QICQ.net) încălcau drepturile de proprietate intelectuală. Tencent a pierdut și și-a redenumit programul QQ. A urmat extinderea companiei și în 2003 a lansat portalul QQ.com, apoi s-a extins și pe piața jocurilor video, iar în 2004 devenise cel mai mare serviciu de mesagerie din China, cu o cotă de piață de 74%, având 335 de milioane de utilizatori. Acest lucru l-a determinat pe Pony Ma să-și listeze compania la bursa din Hong Kong, unde a strâns 200 de milioane de dolari, propulsându-l pe Ma în rândul celor mai bogați chinezi. În 2004, Tencent a lansat o platformă pe care vindea produse virtuale pentru jocuri, iar un an mai târziu a fost lansat paipai.com, platforma de e-commerce ce se luptă cu Alibaba. În 2010, imitându-l pe Bill Gates, Pony Ma a creat două echipe ce au intrat în competiție directă pentru a lansa următorul produs al companiei. În ianuarie 2011, a fost lansat Weixin (WeChat), o altă aplicație de mesagerie, iar în 2015 WeChat a devenit cea mai folosită aplicație de acest gen din lume, 48% din utilizatorii de internet din lume folosind platforma lui Ma.

Ma Huateng apare foarte rar în presă și este cunoscut pentru modul său de viață secretos. El crede în maxima „Ideile nu sunt importante în China, execuția este”. Și-ar fi întâlnit soția prin platforma QQ și împreună au un copil. Averea sa impresionantă vine din deținerea a numai 9,7% acțiuni din Tencent Holdings, dar și din proprietăți în Hong Kong și lucrări de artă în valoare de 150 de milioane de dolari. 

Meritul lui Ma Huateng este faptul că niciodată nu s-a mulțumit cu starea lucrurilor de fapt și tot timpul a încercat să‑și îmbunătățească produsele și să găsească noi metode de a face bani.