A apărut una dintre cele mai controversate coperte Time, cu o Personalitate a Anului care reaprinde dezbaterea despre viitor pe final de an

Revista Time și-a desemnat Persoana Anului, alegând să îi onoreze pe „Arhitecții AI” printr-un design de copertă care recreează celebra fotografie Lunch atop a Skyscraper, potrivit unui articol creativebloq.com. Deși anunțul anual este întotdeauna unul controversat, alegerea din acest an este, poate, cea mai disputată decizie luată vreodată de Time, stârnind indignare în rândul criticilor inteligenței artificiale.

Deși unele dintre cele mai bune coperte de revistă nu se feresc să fie provocatoare, este clar că noua copertă Time este gândită să provoace reacții puternice din ambele tabere ale dezbaterii despre AI. Fie că este percepută ca o viziune asupra viitorului, fie ca o profanare a trecutului, noua copertă Time întruchipează tot ceea ce reprezintă inteligența artificială — îndrăzneață, necruțătoare, dar și derivativă.

Coperta „Persoana Anului 2025” – Time Magazine

„Aceasta este povestea modului în care AI ne-a schimbat lumea în 2025, în moduri noi, captivante și uneori înfricoșătoare”, afirmă Time în anunțul său, evidențiind „Arhitecții AI” aflați pe copertă. Printre aceștia se numără CEO-ul NVIDIA, Huang Renxun, Mark Zuckerberg, Elon Musk și Sam Altman de la OpenAI, fiecare reprezentând felul în care tehnologia AI a „emergens ca, probabil, cel mai important instrument în competiția dintre marile puteri de la apariția armelor nucleare încoace”.

În centrul controversatei alegeri „Persoana Anului 2025” se află o copertă care provoacă, creată de pictorul digital Jason Seiler. Un „omagiu” adus fotografiei Lunch atop a Skyscraper, lucrarea îi înlocuiește pe muncitorii metalurgiști cu moguli ai inteligenței artificiale.

Time Magazine – Persoana Anului 2025

Deși fotografia originală — inclusă în topul celor mai influente 100 de fotografii din toate timpurile realizat de Time — a fost reinterpretată în nenumărate rânduri, există ceva profund inconfortabil în această nouă versiune. Compararea unor multimilionari cu muncitorii care au contribuit la construirea orașului New York pare, în cel mai bun caz, grosolană și, în cel mai rău, lipsită de respect. Totuși, într-un fel, tocmai această provocare a alimentat mișcarea AI și evoluția sa. Adevărul este că inteligența artificială nu ține cont de nuanțele unei imagini atunci când o folosește pentru a genera conținut nou — contează viteza și progresul instantaneu.

Mă aflu într-un punct de răscruce în încercarea de a-mi defini sentimentele față de coperta „Persoana Anului 2025”. Pe de o parte, sunt revoltat că o bucată de istorie a fost deturnată de „maeștrii de ceremonii” ai AI; pe de altă parte, recunosc că această indignare este inutilă. AI va continua să canibalizeze toate formele de media existente și, implicit, va continua să provoace. Aceasta este tensiunea pe care suntem obligați să o acceptăm. Chiar dacă nu îmi place faptul că „Arhitecții AI” au fost desemnați Persoana Anului de Time, nu pot nega că este o decizie potrivită, chiar dacă profund neliniștitoare.

Creative directorul Time a vorbit și despre procesul de creare a copertei în sine, în care a fost implicată deopotrivă inteligența umana și inteligența artificială și este relevant pentru modul în care poate fi creată o revistă în prezent.  

Pentru a ilustra alegerea „Arhitecților AI” drept Persoana Anului 2025 a revistei TIME, publicația a apelat la doi artiști diferiți, invitați să vizualizeze una dintre cele mai complexe revoluții tehnologice aflate în desfășurare. Illustratorul și animatorul grafic Peter Crowther, stabilit la Londra, și pictorul digital Jason Seiler au creat fiecare câte o imagine care surprinde dualitatea produsă de inteligența artificială — omul versus mașina.

Inspirată de mecanismele interne ale cipurilor de calculator, structura AI elaborată a lui Crowther domină un șantier aglomerat. (Privitorii sunt provocați să identifice opt actori-cheie ai revoluției AI, ascunși printre muncitori.) La fel ca industria inteligenței artificiale însăși, construcția pare aflată într-o mișcare continuă, cu schele care par aproape permanente, sugerând un proces aflat într-o transformare fără sfârșit.

„Îmi place să petrec timp gândindu-mă la brief și să încep abia după ce îmi clarific abordarea de design și cea tehnică”, spune Crowther, absolvent al Royal College of Art, cu un master în design grafic. „De obicei, îmi apare o imagine mentală și văd întregul proces dintr-odată, adesea ca un fulger, într-un moment neașteptat.”

În lucrarea lui Jason Seiler, unii dintre arhitecții acestei revoluții tehnologice sunt aduși în prim-plan printr-un omagiu adus celebrei fotografii din 1932 Lunch atop a Skyscraper, care surprinde muncitori în construcții așezați pe o grindă de oțel, la 800 de picioare deasupra clădirii RCA din New York. Fotografia originală a fost inclusă de TIME în topul celor mai influente 100 de imagini din toate timpurile.

Pictor în ulei cu formare clasică, care a studiat ilustrația de artă la American Academy of Art din Chicago, Seiler a petrecut mai bine de o săptămână realizând scena pe un ecran LCD de 21 de inci. Nu este prima colaborare cu TIME: el a semnat anterior două coperte „Persoana Anului” — Papa Francisc (2013) și Joe Biden alături de Kamala Harris (2020).

Directorul de creație al revistei TIME subliniază că, de-a lungul a peste 100 de ani, publicația a lucrat cu unii dintre cei mai buni artiști și fotografi din lume, iar creativitatea lor a dat viață celebrului cadru cu chenar roșu și a definit storytellingul vizual al revistei. Acest lucru nu se va schimba. Totuși, în procesul de reflecție asupra copertei din acest an, a apărut o întrebare inevitabilă: cum ar arăta o imagine creată de inteligența artificială despre ea însăși?

La fel ca milioane de oameni în ultimul an, echipa TIME a apelat la două instrumente puternice — GPT-5 de la OpenAI și Gemini 3 de la Google — folosind prompturi precum „Cum arăți ca persoană?” sau „Creează o ilustrație folosind literele AI”. Rezultatele, prezentate în paginile revistei, oferă o perspectivă suplimentară asupra modului în care AI se auto-reprezintă vizual.

Experiența a arătat însă că inteligența artificială poate fi un instrument valoros de creare a imaginilor, dar nu un înlocuitor al viziunii umane. AI poate fi privită ca un echivalent al pensulei unui pictor sau al obiectivului unui fotograf, iar acest experiment a consolidat importanța deciziei umane în orice „colaborare” cu tehnologia. Viziunea personală rămâne esențială — lucru evident în lucrările lui Crowther și Seiler, unde intenția artistică și controlul creativ aparțin, în continuare, omului.