90% dintre români mint în CV-uri

12 companii au ales să apeleze la servicii de verificare a trecutului profesional al angajaților și candidaților pentru poziții precum mecanici, juniori în marketing, asistenți, programatori, specialiști în resurse umane, analiști date, manageri, CFO și nu numai.

Cele mai frecvente exagerări din CV-urile românilor, întâlnite în peste jumătate din cazuri, se referă la perioada angajării. Unul dintre motivele pentru care mulți candidați exagerează în acest mod este prejudecata că vor primi bile negre din partea angajatorilor pentru inactivitate. Alte neconcordanțe se referă la anul absolvirii universității sau denumirea postului ocupat. Cele mai grave sunt însă situațiile în care compania la care candidatul susține că a lucrat neagă experiența profesională a acestuia (3% din cazuri).

“Într-o țară în care promovabilitatea la examenele importante este din ce în ce mai scăzută, în care oamenii se bazează pe faptul că nimeni nu verifică autenticitatea informațiilor oferite de către candidați, în care bazele de date publice aproape că nu există, fenomenul diplomelor false este o stare de fapt. Mindit încearcă să estompeze aceste manifestări și să atragă atenția asupra necesității unei verificări minuțioase și profesioniste”, spune Irina Arsene, CEO Mindit.

Deși background screening este o practică normală și uzuală în țările dezvoltate, mai ales acolo unde piața de HR s-a maturizat, pe piața locală procesul este mai dificil. Legislația românească nu facilitează încă verificările de identitate sau istoric de credit, care pot aduce informații importante asupra profilului candidatului. O altă provocare căreia un astfel de demers trebuie să îi facă față este reticența companiilor în a oferi foarte multe informații despre un angajat care nu a plecat în condiții amiabile.

“Cu toate acestea, companiile încep să conștientizeze importanța verificărilor profesionale și sunt din ce în ce mai dispuse să aloce buget pentru astfel de activități. Un rol în dezvoltarea pieței de background screening în România îl au și marile corporații care și-au deschis sucursale în România și au adus practica de la compania-mamă”, adaugă Irina Arsene.

Un raport de background screening presupune verificarea informațiilor declarate în CV (pozițiile ocupate în experiența profesională și nivelul de responsabilitate, motivele întreruperii contractului de muncă, confirmarea studiilor, certificarilor si a traningurilor, afilierea la diferite asociații profesionale), obținerea recomandărilor direct de la sursă de la acele persoane care pot da feedback relevant. Un astfel de raport include, de asemenea, și aspecte publice legate de activitatea candidatului în media și pe rețelele de socializare.
Verificarea trecutului candidaților sau angajaților se realizează cu acceptul scris al acestora și acordă prioritate protejării de orice forme de abuzuri sau efecte colaterale asupra vieții profesionale sau personale. Verificarea statusului profesional actual se face doar în condițiile în care nu există niciun risc pentru candidat de a încheia prematur contractul cu actualul angajator.