9 mai. La mulți ani, Europa din România extremelor! Suntem în top la creșterea economică, dar și la deficit bugetar, risc de sărăcie și șomaj în rândul tinerilor. Avem printre cele mai mici costuri cu munca, dar și cea mai mare rată NEET din UE

♦ PIB-ul per capita exprimat în paritatea puterii de cumpărare a crescut semnificativ, costurile cu forța de muncă sunt încă mici și atractive pentru investitori, iar salariul minim s-a apropiat de media UE ♦ Totuși, provocările persistă: România are cea mai mare rată NEET, cea mai ridicată inflație din blocul comunitar și rămâne codașă la incluziunea socială și intermedierea financiară ♦ Radiografia locului nostru în UE arată o țară a extremelor, unde progresul economic coabitează cu vulnerabilități sociale.

România sărbătorește astăzi, ca întreaga Europă, ziua de 9 mai – Ziua Europei, dedicată unității europene. În urmă cu 74 de ani, pe 9 mai 1950, ministrul francez de externe Robert Schuman rostea la Paris ceea ce avea să devină Declarația Schuman, considerată piatra de temelie a Uniunii Europene. România a aderat la UE în 2007, fiind printre ultimele țări care au intrat în blocul comunitar. De atunci, economia locală a prins un avânt puternic, susținută și de fondurile europene absorbite în această perioadă. Dar, deși convergența față de Occident a fost vizibilă, rămân în continuare decalaje semnificative.

Una dintre cele mai importante evoluții este creșterea PIB-ului pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare. România ocupă în 2024 locul 18 din cele 27 de state membre, la egalitate cu Polonia și Estonia, având un PIB per capita cu 21% sub media UE. Este un progres vizibil, având în vedere că în 2007, anul aderării, România era pe ultimele locuri la acest capitol. Între timp, a depășit economii precum Grecia, Ungaria sau Croația, dar rămâne în urma altor state din Europa Centrală.

Pe de altă parte, România are în continuare cea mai mare rată a inflației din Uniune (5,1% în martie 2025), ceea ce pune presiune pe veniturile populației. În plus, România înregistrează cel mai mare deficit bugetar din UE (-9,3% din PIB), semnal de alarmă privind sustenabilitatea politicilor fiscale.

Piața muncii reflectă contraste semnificative: România are al doilea cel mai mic cost orar cu forța de muncă din UE (12,5 euro), ceea ce menține țara atractivă pentru industrii cu valoare adăugată scăzută. În același timp însă, înregistrează cea mai mare rată a șomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani (26,3%) și cea mai mare pondere de tineri NEET – 20,6%, față de o medie UE de 12,4%.

La nivelul salariului minim, ajustat la paritatea puterii de cumpărare, România se află pe locul 10 în UE, semn al unei relative convergențe salariale. Productivitatea muncii este la 84% din media UE, peste Polonia și Bulgaria, dar sub Cehia și mult sub media vest-europeană.

În schimb, la capitolul incluziune socială, România este pe locul 2 în UE la ponderea populației expuse riscului de sărăcie și excluziune socială – 27,9%, un procent care arată cât de vulnerabilă rămâne o parte semnificativă a populației. De asemenea, România este pe ultimul loc în UE la intermediere financiară, cu un sector bancar ce reprezintă doar 51% din PIB, mult sub media europeană.

Un indicator unde România surprinde pozitiv este cel privind accesibilitatea locuințelor: este pe locul patru în UE la numărul de salarii necesare pentru achiziția unei locuințe standard, un avantaj competitiv pentru tinerii care vor să-și cumpere o casă în țară, comparativ cu colegii lor din Vest.

Așadar, tabloul României în UE este unul cu lumini și umbre. Integrarea a adus beneficii importante: creștere economică, acces la fonduri europene, investiții, modernizare. Dar există în continuare decalaje structurale în educație, sănătate, administrație și infrastructură. De Ziua Europei, această radiografie arată cât de mult s-a realizat și cât de importantă este continuitatea procesului de convergență pentru ca România să ajungă la standardele de trai, eficiență economică și incluziune ale nucleului dur european.

De Ziua Europei, Ziarul Financiar a întocmit o listă de 15 de indicatori statistici pentru a vedea cum se situează România în cadrul Uniunii Europene:

1. PIB pe cap de locuitor exprimat în puterea de cumpărare – locul 18 în UE

România se afla în 2024 pe locul 18 în rândul celor 27 de state membre UE raportat la PIB per capita exprimat în paritatea puterii de cumpărare, împărțind poziția cu Polonia și Estonia. România avea anul trecut un PIB per capita cu 21% sub media UE, depășind Croația, Ungaria, Slovacia, Letonia, Grecia și Bulgaria. În 2023, România avea un PIB per capita cu 22% sub media Uniunii.

Zece țări, reprezentând aproximativ 34% din populația UE, au depășit media UE în ceea ce privește PIB-ul pe capita.

2. Deficit bugetar – locul 1 în UE 

În 2024, cele mai mari deficite bugetare au fost înregistrate în România (-9,3%), Polonia (-6,6%), Franța (-5,8%) și Slovacia (-5,3%). Douăsprezece state membre au avut deficite egale sau mai mari de 3% din PIB, potrivit Eurostat. În 2024, toate statele membre, cu excepția Danemarcei (Ă4,5%), Irlandei și Ciprului (ambele plus 4,3%), Greciei (plus 1,3%), Luxemburgului (plus 1,0) și Portugaliei (plus 0,7%), au raportat un deficit. Cele mai mari deficite au fost înregistrate în România (-9,3%), Polonia (-6,6%), Franța (-5,8%) și Slovacia (-5,3%). Douăsprezece state membre au avut deficite egale sau mai mari de 3% din PIB.

3. Salariul minim exprimat în puterea de cumpărare – locul 10 în UE

În luna ianuarie a acestui an, salariul minim pe economie din România avea o valoare de 1.340 de PPS (indice privind puterea de cumpărare, în fapt, o monedă virtuală care aliniază prețurile în funcție de mai mulți parametri, primul fiind inflația), ceea ce poziționa țara pe locul 10 în clasamentul țărilor membre ale Uniunii Europene care au un salariu minim național, după cum arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică.

În luna ianuarie a acestui an, salariul minim pe economie din România avea o valoare de 1.340 de PPS (indice privind puterea de cumpărare, în fapt, o monedă virtuală care aliniază prețurile în funcție de mai mulți parametri, primul fiind inflația), ceea ce poziționa țara pe locul 10 în clasamentul țărilor membre ale Uniunii Europene care au un salariu minim național, după cum arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică.

4. Rata inflației – locul 1 în UE 

România a redevenit țara cu cea mai ridicată inflație, cu un avans anual al prețurilor de 5,1% în martie, arată datele publicate de Eurostat, oficiul european de statistică. Luna trecută, țările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost Franța (0,9%), Danemarca (1,4%) și Luxemburg (1,5%). La polul opus, țările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflației au fost România (5,1%), Ungaria (4,8%) și Polonia (4,4%).

5. Costul orar cu forța de muncă – penultimul loc în UE

România are al doilea cel mai mic cost orar mediu cu forța de muncă din Uniunea Europeană, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică.  Astfel, în 2024, România a avut un cost mediu orar cu forța de muncă de 12,5 euro, fiind depășită doar de Bulgaria, unde acest cost este de 10,6 euro pe oră.

Costul mediu orar cu forța de muncă a înregistrat diferențe semnificative între țările UE în 2024. Cele mai scăzute valori au fost înregistrate în Bulgaria (10,6 euro), România (12,5 euro) și Ungaria (14,1 euro), iar cele mai ridicate în Luxemburg (55,2 euro), Danemarca (50,1 euro) și Belgia (48,2 euro), arată datele de la Eurostat.

6. Rata șomajului – locul 14 în UE

Rata șomajului a ajuns la 5,5% în martie 2025, iar cu această valoare România ocupă locul 14 în Uniunea Europeană, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică. Cele mai mari valori ale ratele șomajului la nivelul Uniunii Europene au fost înregistrate de Spania (10,9%), Finlanda (9,5%) și Grecia (9,0%). La polul opus, cele mai mici rate ale șomajului au fost Cehia (2,6%), Polonia (2,7%) și Malta (2,8%).

7. Risc de sărăcie și excluziune socială – locul 2 în UE

România este pe locul al doilea în UE după ponderea persoanelor aflate în risc de sărăcie și excluziune socială.  Pe primul loc în UE la acest indicator este Bulgaria, cu 30,3%. În cazul României, ponderea persoanelor expuse riscului de sărăcie și excluziune socială a scăzut anual, de la 34,4% în 2022, până la 32% în 2023 și 27,9% în 2024, potrivit Eurostat.

8. Dimensiunea sectorului bancar ca pondere în PIB – ultimul loc în UE

România continuă să se afle pe ultima poziție din țrile Uniunii Europene, conform datelor Băncii Centrale Europene privind intermedierea bancar. Nivelul se află la puțin peste 51%, de peste patru ori sub media UE de 215%.

9. Rata șomajului în rândul tinerilor – locul 1 în UE              

România are cea mai ridicată rată a șomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani din Uniunea Europeană, depășind Spania, care de-a lungul anilor a fost lider în acest clasament, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică. Cu un procent de 26,3% a ratei șomajului în rândul tinerilor în ultima lună din 2024, România se confruntă de ani de zile cu o valoare mare a acestui indicator.

România (26,3%), Spania (25,3%) și Suedia (23,6%) sunt pe primele poziții în clasamentul statelor cu cel mai mare șomaj în rândul tinerilor, pe când Germania (6,4%) și Olanda (8,7%) și Slovenia (9,3%) se află la polul opus, cu cele mai scăzute rate ale șomajului în rândul tinerilor, adică cu o mai bună integrare a acestora pe piața muncii.

10. Studierea limbilor străine – primul loc în UE

Aproape toți elevii de liceu din România, adică 98,1%, studiază două sau mai multe limbi străine. Cu această pondere, țara noastră ocupă primul loc în clasamentul țărilor membre ale Uniunii Europene. Engleza, franceza și germana sunt cele mai studiate limbi străine în rândul elevilor de liceu din România, după cum arată datele de la Eurostat.

11. Productivitatea muncii – locul 15 în UE

România ocupă locul 15 în UE după productivitatea muncii la nivelul anului 2023, conform datelor de la Eurostat. În ceea ce privește productivitatea muncii, România a făcut progrese în reducerea decalajului față de economiile similare din regiune în ultimii ani, însă se plasează în urma țărilor mai dezvoltate. Astfel, productivitatea muncii pe persoană în România se situează la 84,2 la sută din cea aferentă țărilor UE 27 (2023), peste cea din Bulgaria (56,8%) și Polonia (82,7%) și marginal sub cea din Cehia (85,2%), dar la distanță semnificativă de state precum Belgia (129,6 la sută), Austria (114,2%) sau Danemarca (113,3%).

12. Ponderea tinerilor NEET – primul loc în UE

România este pe primul loc în clasamentul țărilor membre UE după rata tinerilor NEET, adică cei care nu sunt pe piața muncii și nici în sistemul de educație, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică. În 2023, 20,6% dintre tinerii români cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani nu erau incluși pe piața muncii și nici în sistemul de educație, arată sursa citată. Media Uniunii Europene a fost de 12,4%. Cele mai mici valori ale acestui indicator au fost în Suedia și Olanda, ambele cu ponderi mai mici de 6%.

13. Accesibilitatea locuințelor (numărul salariilor medii de care ai nevoie pentru a cumpăra o locuință) –  locul 4 în UE

România se află pe locul patru în Uniunea Europeană la accesibilitatea locuințelor, măsurată ca echivalentul număr salarii medii anuale brute necesare pentru a cumpăra o locuință nouă standard, de 70 mp. Pentru achiziționarea unei locuințe în România este nevoie de 59 salarii brute, conform Deloitte Property Index 2024.

14. Cetățeni mulțumiți de calitatea vieții – locul 4 în UE

Românii sunt printre cei mai mulțumiți europeni atunci când vine vorba de calitatea vieții, arată datele de la Eurostat, oficiul european al statisticii. Cu un nivel mediu de 7,7 puncte din 10 al acestui indicator, România este printre primele țări din clasamentul UE cu cea mai mare satisfacție față de calitatea vieții, la egalitate cu Finlanda, Belgia, Austria și Slovenia.

15. Gradul de utilizare a inteligenței artificiale de către companii – ultimul loc în UE

România s-a aflat anul trecut pe ultimul loc în UE în privința gradului de utilizare a Inteligenței Artificiale de către firmele cu minim 10 angajați, cu doar 3,1%, în timp ce media europeană s-a plasat la 13,5%, arată datele Eurostat. România se află printre ultimele locuri și în ceea ce privește creșterea față de 2023.

ramona.cornea@zf.ro