86% dintre români spun că nu economisesc constant pentru pensie

Fondurile de pensii administrate privat (P2) reprezintă pentru cei mai mulți români, arată un studiu, „Cât de des se gândesc românii la pensie”, realizat de ING Pensii în luna iunie 2014, cu obiectivul de a identifica nivelul de informare, înțelegere și încredere pe care actualii participanți din Pilonul 2 îl au față de sistem. Studiul a fost desfășurat în mediul online, pe un eșantion de 1.000 de persoane, reprezentativ la nivel urban pentru populația cu vârste între 18 și 45 de ani, care îndeplinește criteriile de eligibilitate legale pentru a deține o pensie administrată privat.

O primă concluzie evidențiată de studiul ING arată faptul că pentru majoritatea românilor, Pilonul 2 este singurul instrument financiar prin intermediul căruia economisesc pentru pensie. Chiar și așa, însă, oamenii nu au o imagine clară asupra sistemului de pensii administrate privat și a beneficiilor pe care le oferă acesta. Astfel, 86% dintre respondenți au declarat că nu economisesc constant pentru pensie prin intermediul altor instrumente financiare, fie pentru că nu reușesc (62%), fie pentru că nici nu și-au propus (23%). În aceste condiții, P2 reprezintă pentru cei mai mulți români singura modalitate de economisire cu obiectivul suplimentării veniturilor la momentul retragerii din activitate.

În același timp, însă, nivelul de informare și interes al publicului cu privire la P2 este încă limitat. Unul din trei respondenți (29%) nu știe că are o pensie administrată privat, deși deține un astfel de produs, iar tendința este și mai accentuată în rândul tinerilor cu vârsta de până la 25 de ani (cu un procent de 38%), arată studiul ING. Întrebați cât de bine consideră că înțeleg sistemul de pensii administrate privat, doar doi din trei respondenți au apreciat că sunt suficient de informati (70%). Este interesant de observat faptul că, în rândul celor 30% dintre respondenți care apreciază că nu sunt suficient de informați cu privire la P2, principalele motive care conduc la această situație țin de faptul că deși au primit informații, nu le-au înțeles (24%), dar mai ales de propria lipsă de interes (57%). Spre exemplu, aproape 20% dintre respondenții care au declarat ca au primit scrisoarea anuală de informare de la administratorul lor în 2014, nu au citit-o.

Și în privința nivelului de cunoaștere a beneficiilor pe care le oferă sistemul de pensii administrate privat există un decalaj important. Astfel, unul din trei participanți la studiul ING Pensii nu știe faptul că fondurile acumulate din contribuția la sistem le aparțin, sunt colectate în conturi individuale și nu sunt redistribuite actualilor pensionari, 44% nu cunosc exact nivelul procentual al/ procentul contribuției lunare, 44% nu stiu că întreaga sumă acumulată și randamentul realizat de administrator se vor întoarce la ei în viitor sub forma unei pensii suplimentare, iar 38% nu știu ce sume au acumulat până în prezent în conturile individuale. În același timp, 46% dintre respondenți nu sunt informați cu privire la faptul că suma economisită în contul individual va fi moștenită de familie în situația în care nu vor mai fi în viață la vârsta pensionării iar peste un sfert nu știu că au opțiunea de a se transfera la un alt fond de pensii administrate privat.

Interesul scăzut al participanților cu privire la propria pensie privată se poate explica prin prisma unei alte concluzii relevate de studiul ING: în rândul publicului român, există încă o tendință evidentă de a “externaliza” responsabilitatea ațiunilor necesare pentru a obține la momentul pensiei un venit adecvat propriilor nevoi. Astfel, unul din doi respondenți în studiul ING Pensii apreciază că “altcineva” este principalul responsabil pentru a le asigura veniturile de care vor avea nevoie după momentul pensionării: 37% consideră ca principal responsabil Statul, 11%  angajatorul iar 3% familia.

În practică, această atitudine identificată prin studiul ING Pensii se traduce inclusiv prin lipsa de implicare a persoanelor care au dreptul legal de a deține o pensie administrată privat în alegerea informată și deliberată a fondului la care participă. Spre exemplu, la ING Pensii, un sfert dintre cei peste 1,8 milioane de participanți care dețin un astfel de produs au fost repartizați aleatoriu de-a lungul timpului. Tendința este semnificativ mai evidentă în rândul tinerilor, 22% dintre participanții repartizați aleatoriu către fondul administrat de ING Pensii având vârsta cuprinsă între 20 și 25 ani.

“Rezultatele studiului ING Pensii validează o realitate pe care o percepem și în activitatea noastră de zi cu zi: oamenii privesc cu tot mai multă încredere sistemul privat de pensii, considerându-l o soluție reală în fața problemelor cu care se confruntă sistemul public, dar în același timp nu au o imagine bine definită cu privire la modul de funcționare al acestuia și la beneficiile pe care le oferă. Vedem, pe de o parte, că există o preocupare clară în rândul publicului cu privire la sustenabilitatea sistemului public de pensii în viitor, 81% dintre respondenți exprimându-și temerea că în momentul în care se vor pensiona nu vor beneficia de  pensia de stat din diverse motive. In plus, doar o treime au certitudinea că P1 va mai exista la momentul respectiv. În acest context, peste jumătate se bazează ca Pilonul 2 să îi ajute să își mențină nivelul actual de viață și după retragerea din activitate iar circa 70% se așteaptă ca acesta să le influențeze semnificativ veniturile la pensie”, a declarat Raluca Țintoiu, director general ING Pensii.

Dincolo de percepția publicului, studiile realizate de-a lungul timpului confirmă faptul că, pe termen lung, sistemul de pensii administrate privat va influența în bine viața oricărei persoane. Așa cum se întâmplă peste tot in lume, reducerea și îmbătrânirea populației pune și în România o presiune importantă asupra bugetului public de pensii, care trebuie să susțină, cu tot mai puține resurse, un număr tot mai mare de beneficiari.

În 2060 populația  se va reduce în România până la 17,2 milioane de persoane (de la 21,4 în 2010), din care numai jumătate va mai reprezenta populație activă (54%). În același timp, sub două treimi din populația activă va mai munci și, ca atare, va contribui la bugetul de stat, susținând un număr tot mai mare de pensionari. În aceste condiții, rata de înlocuire a venitului prin pensie scade accelerat, pentru ca, în 2032 să ajungă la 24%, de la 36% în prezent.

“Pentru viitorii pensionari, Pilonul 2 are potențialul de a-și aduce contribuția la păstrarea stilului de trai din perioada vieții active și după momentul pensionării. Luând în calcul sumele acumulate până acum în contul individual al participanților, respectiv performanțele foarte bune pe care le dovedește an de an industria, este evident că pensia suplimentară va avea un impact real asupra traiului nostru de la pensie. Se estimează că în 2032, momentul în care va intra în plată primul val semnificativ de participanți din Pilonul 2, acesta va suplimenta cuantumul pensiei de stat cu circa 10 puncte procentuale, reprezentând aproape jumătate din aceasta”, declară Marius Popescu, membru în Consiliul de Administrație ING Pensii.