8 milioane de salariați români ar putea ca în curând să finanțeze prin fondurile de pensii private datoria SUA, Canada, Columbia, Australia și a altor state OCDE

► Modificarea, propusă de Autoritatea de Supraveghere Financiară, vizează lărgirea universului investițional al fondurilor de pensii private Pilon II și Pilon III prin posibilitatea investiției în obligațiuni 

► Acțiunile, precum Nvidia, Apple, UiPath lipsesc momentan

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), sub semnătura noului președinte Alexandru Petrescu, intenționează să lărgească universul investițional pentru fondurile de pensii private prin includerea posibilității investiției în obligațiuni emise de statele  membre ale clubului select al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Astfel, administratorii fondurilor de pensii private obligatorii Pilon II și cei ai fondurilor de pensii facultative Pilon III, ar putea să investească în titluri de stat emise de țări precum SUA, Australia, Columbia, Costa Rica, adică de cele 38 de țări membre ale OCDE. România nu este membră OCDE însă în urma deciziei Consiliului Organizației din 25 ianuarie 2022, au fost demarate discuțiile de aderare.

“15% din activele fondului de pensii private pot fi investite în titluri emise de state terțe, admise la tranzacționare și care se tranzacționează pe o piață reglementată din România, din state membre ale Uniunii Europene ori din state aparținând Spațiului Economic European sau pe o piață reglementată și supravegheată dintr-un stat membru O.C.D.E”, se arată în norma ASF pentru modificarea normei 11/2011 aflată în consultare publică până pe 16 martie 2024. Ponderea menționată mai sus reprezintă circa 20 mld. lei raportată la activele fondurilor de pensii private. 

OCDE este continuatoarea fostei Organizații Europene pentru Cooperare Economică (OECE), fondată în 1948 pentru a pune în aplicare Planul Marshall, finanțat de SUA pentru reconstrucția continentului european după cel de-al doilea Război Mondial. Convenția care a consfințit transformarea OECE în OCDE a fost semnată la 14 decembrie 1960 la Paris și a intrat în vigoare la 30 septembrie 1961, potrivit Ministerului Afacerilor Externe.

Cei 38 de membri ai OCDE sunt state dezvoltate, deținând circa 70% din producția și comerțul globale și 90% din nivelul mondial al investițiilor străine directe. Sediul organizației se află la Paris, Franța. Aderarea României la OCDE reprezintă un obiectiv major al politicii externe române. 

Pe lângă titlurile de stat, investițiile fondurilor de pensii în state OCDE pot fi realizată și prin obligațiuni municipale (10% din active cu tot cu expunerea pe România, UE, Spațiul Economic European), dar și prin obligațiuni supranaționale, fonduri de investiții, ETF-uri. 

“Orice lărgire a universului investițional este binevenită creând noi oportunități de diversificare”, spune Radu Crăciun, președinte al Asociației Pensiilor Administrate Privat și director general al BCR Pensii. 

În prezent, portofoliul fondurilor de pensii private este format în proporție de circa 66% de titluri de stat, 24% acțiuni iar restul în alte instrumente financiare. 

Pentru că fondurile de pensii devin “natural” din ce în ce mai mari, prin viramanetul mediu lunar de circa 1,3 mld. lei din contribuția de 4,75% din venitul brut lunar al salariaților, acestea sunt nevoite să se orienteze spre plasamente în străinătate având în vedere că la Bursa de Valori au ajuns la dețineri semnificative fiind și cei mai mari investitori. În cea mai mare listare din istoria bursei, cea de 9,3 mld. lei, a Hidroelectrica, fondurile de pensii au subscris jumătate din IPO iar în prezent au un pachet de circa 10% din acțiuni. 

“Este de salutat decizia autorităților de a lărgi universul investițional pentru fondurile de pensii private și să includă piețele din statele membre OECD. Dacă este adoptată în forma propusă, norma urmează să permită investirea unor sume de 20 miliarde de lei în titluri de stat emise de Columbia sau Costa Rica, dar și Australia sau Statele Unite ale Americii. Totuși, modificările propuse nu permit și investirea pe piețele de capital din statele membre OECD, ceea ce înseamnă că nu vom vedea prea curând acțiuni Apple, Nvidia sau Tesla în portofoliile fondurilor de pensii private ale românilor”, spune George Moț, analist al sectorului de pensii private și administrator al platformei desprepensiiprivate.ro.

Cele 7 fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul II) au înregistrat în 2023 un randament mediu ponderat de 17,94%, cea mai bună performanță anuală din întreg istoricul sistemului și cu peste 10 puncte procentuale peste rata inflației pe 2023, potrivit APAPR. În același timp, activele nete administrate de Pilonul II au ajuns la 126,7 miliarde lei (25,5 mld. euro), o valoare record pentru sistem, în creștere cu 31,4% față de sfârșitul anului 2022.

La Pilonul II de pensii private sunt înscriși 8,1 milioane de români, adică majoritatea populației active a țării, dintre care jumătate (peste 4 milioane) contribuie regulat, lună de lună, scrie Mihai Bobocea, purtător de cuvânt APAPR în cel mai recent newsletter al al Asociației Analiștilor Financiari Bancari din România (AAFBR). Banii din Pilonul II sunt al doilea cel mai valoros activ financiar al populației, după depozitele bancare.

Pe întreaga durată de funcționare (2008-2023), Pilonul II a înregistrat un randament mediu anual de 7,82% față de o inflație medie anuală de 4,35%. În termeni monetari, fondurile de pensii private obligatorii au generat un câștig total, net de toate comisioanele percepute, de 36,9 miliarde lei (7,4 miliarde euro), în plus față de contribuțiile primite în administrare, exclusiv în beneficiul contributorilor.

Fondurile de pensii au ajuns cei mai mari acționari ai unor companii precum Banca Transilvania, Fondul Proprietatea, MedLife.