67% dintre românce nu fac nicio ecografie în timpul sarcinii

Din 1990 până astăzi rata mortalității infantile a scăzut semnificativ, de la 26,9 la 9,4 decese la o mie de nou-născuți vii. Cu toate acestea, România încă se clasează între țările europene cu o rată a mortalității infantile ridicată, respectiv de 9,4/1000 în țara noastră, față de rata medie europeană de 4,1/1000 . În S1 2012 s-au înregistrat 938 de decese ale copiilor sub un an, în scădere față de perioada similară a anului 2011, când se raportau 971 de decese . Există variații regionale importante, cuprinse între o rată maximă în teritoriu de 21,5/1000 și minimă de 3,6/1000.
Specialiști în sănătate publică, neonatologie, pediatrie, obstetrică-ginecologie, endocrinologie și reprezentanți ai moașelor și asistenților medicali au discutat o serie de propuneri pentru formularea unor politici de sănătate având ca obiectiv o și mai puternică reducere a ratei mortalității infantile din România.

“Aproape 40% dintre copiii născuți prematur care nu reușesc să supraviețuiască au avut la naștere tulburări respiratorii și cardio-vasculare. Mai mult, 22% dintre prematuri se pierd din cauza afecțiunilor materne. Este timpul pentru o implicare maximă în educația mamelor, pentru perfecționarea sistemului și a actului medical și nu în ultimul rând, pentru găsirea resurselor financiare care să aducă cât mai multe maternități din România la standardele minime necesare îngrijirii acestor copii speciali”, a declarat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al Organizației Salvați Copiii România.

Discutiile workshop-ului “Program prioritar de sănătate publică în România: reducerea mortalității infantile și a consecințelor prematurității”, au atins problematici cheie și au identificat următoarele soluții privind scăderea mortalității infantile:Creșterea adresabilității femeilor însărcinate la medic în primele luni de sarcină, pentru care s-au propus continuarea campaniilor comunitare de educare a gravidelor, în special din zonele defavorizate și cu sprijinul societății civile. Situația actuală este alarmantă în unele comunități: 22% din femeile gravide nu sunt în evidența unui medic de familie, iar 67% dintre acestea nu au făcut nicio ecografie în timpul sarcinii . De asemenea, este necesară introducerea unor mențiuni de coerciție la capitolul de asistență primară din noua Lege a Sănătății aflată acum în dezbatere publică.

Sprijinirea medicilor de familie în urmărirea prenatală a gravidelor cu risc scăzut prin implicarea activă a moașelor. Totodată, pentru sarcinile cu risc crescut identificate de aceștia, se dorește dezvoltarea unei rețele piramidale de expertiză, formată din specialiști în obstetrică și medicina materno-fetală care să preia din teritoriu îngrijirea gravidelor cu risc.
S-a discutat și despre beneficiile unui sistem de servicii medicale în care pe lângă dreptul la asistență medicală, femeile gravide au și un minim de obligații, cum ar fi posibilitatea de a pierde calitatea de asigurat în cazul în care viitoarea mamă nu se prezintă la medicul de familie pentru luarea în evidență.

Ameliorarea structurilor din maternitățile de referință județene de nivel II nu numai la nivel de echipamente, ci și la nivel de expertiză. De exemplu, se dorește ca toate unitățile de urgență din teritoriu care preiau nou-născuți, să aplice un protocol standardizat care a fost creat de organismele profesionale pentru reanimarea în prima oră de viață, numită “the golden hour”, ce va reduce riscul de handicap al nou născuților prematur.

Dezvoltarea structurilor maternităților de nivel III care îngrijesc nou-născuți cu prematuritate extremă, dar si creșterea numărului de nou-născuți prematur care se nasc în unități sanitare cu expertiză adecvată, prin creșterea expertizei unităților sanitare de nivel II în a recunoaște cazurile cu risc și a organiza transport in utero a viitorilor prematuri.Crearea unui program de urmărire a dezvoltării copilului născut prematur pe termen mediu și lung prin crearea unei baze de date care să cuprindă toți nou-născuții prematur și cu greutate mica la naștere, ce va fi completată de toți medicii implicați în urmărirea copilului, accesabilă atât de către specialiști cât și de medicii de familie.

Reducerea mortalității infantile prin anomalii congenitale, dintre care 48% sunt malformații cardiace, prin organizarea unui diagnostic precoce al tipului de malformație și transportul în timp util, ideal in utero, al nou-născutului în centre cu expertiză chirurgicală adecvată, precum și creșterea numărului acestor centre.Organizația Salvați Copiii a preluat toate aceste recomandări ale specialiștilor, urmând să le definitiveze într-un document de poziție ce va fi înaintat către Ministerul Sănătății.Despre “Fiecare Copil Contează”

Prin proiectul “Fiecare Copil Contează” desfășurat de Salvați Copiii au fost derulate acțiuni menite să combată cauzele prevenibile ale deceselor, printr-o componentă majoră de informare și educare, atât în rândul viitoarelor mame, cât și la nivelul fiecărei comunități, și printr-o componentă de intervenție, care presupune asigurarea unei alimentații sănătoase (suplimente nutriționale) femeilor gravide și copiilor cu vârsta de până la 5 ani.

în comunitățile în care s-a desfășurat programul în 2011 și 2012 nu s-au mai înregistrat decese în rândul copiilor cu vârsta mai mică de un an.Până în acest moment, prin programul “Fiecare Copil Contează”, Organizația Salvați Copiii a donat echipamente medicale maternității Cantacuzino din București și maternitații din Adjud (județul Vrancea) în valoare de 172.500 de lei, Săptămâna viitoare, Salvați Copiii va face o nouă donație maternității din Piatra Neamț.

Deși rata mortalității infantile din România a scăzut semnificativ în perioada 1990-2010, atât ca procent, cât și ca cifre absolute, 8471 decese în 1990, 2250 în 2009 și, respectiv, 1850 în 2011, România se menține pe primul loc în Uniunea Europeană, cu o rată a mortalității infantile de 9,4 la 1000 de copii născuți vii în 2011 (conform Institutului Național de Statistică). La nivel mondial, un copil moare la fiecare patru secunde. La noi în țară un copil mai mic de un an moare la fiecare 5 ore, iar cauza principală a mortalității infantile o reprezintă nașterile premature.

Parte a campaniei mondiale Every One, care urmărește reducerea mortalității infantile și a copiilor până la 5 ani, proiectul inițiat de Salvați Copiii România și susținut de GSK (GlaxoSmithKline România) și de Dettol – Reckitt Benckiser România – “Fiecare copil contează” – își propune diminuarea cu 15% a mortalității infantile și a mortalității copiilor sub cinci ani, în perioada 2010-2015.

Despre Organizația Salvați Copiii
Salvați Copiii România este o organizație neguvernamentală, de utilitate publică, non-profit, care militează activ pentru drepturile și protecția copilului în România, din 1990, în acord cu prevederile Convenției Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului. Programele organizației sunt adresate tuturor copiilor, cu o atenție deosebită către cei aflați în situații dificile – copiii din comunitățile dezavantajate, copiii victime ale violenței, exploatării prin muncă, traficului sau neglijării, copiii refugiați etc. în cei 22 de ani de activitate, peste 600.000 de copii au fost implicați în campaniile și programele desfășurate de organizație.

Salvați Copiii România este membru al Save the Children International, cea mai mare organizație independentă din lume care promovează drepturile copilului și care cuprinde 30 de membri și desfășoară programe în peste 120 de țări.