40 de obligatari Vivre Deco au depus o plângere penală împotriva retailerului pentru diseminare de informații false și manipulare a pieței. Ce spun avocatul, un obligatar și CEO-ul

Cazul retailerului online de mobilă și deco­rațiuni Vivre Deco, intrat în insolvență și cu obligațiunile tran­zacționându-se la sub 10% din valoarea lor inițială la Bursa de Valori București, a mai adăugat un dosar, deschis de această dată de circa 40 de obligatari. Aceștia acuză societatea pentru diseminare de informații false și manipulare a pieței, plângerea penală fiind legată de raportările financiare făcute de-a lungul timpului, în special în privința cheltuielilor de marketing de 32 mil. lei făcute în perioada 2019-2021 și înregistrate greșit în contabilitate. Nu știu dacă să acuze auditorul, partenerul de audit, brokerul, conducerea executivă sau consiliul de administrație, pentru că, spun ei, nu li s-a răspuns la nicio întrebare.

„Plângerea nu este făcută din egoism. În primul rând, vrem să nu mai fie astfel de evaluări pe piață. Pe noi ne interesează să protejăm piața. Compania la care lucrez eu are investiții în mai multe obligațiuni. Nouă ne este teamă că toate obligațiunile ar putea copia modelul oricând. Dacă poate să scape așa ceva, piața de obligațiuni din România nu mai există. Dacă ei vor spune că este legal ce se întâmplă, atunci recomandăm și noi tuturor. Nu știm pe cine să acuzăm pentru că nu ni s-a răspuns la nicio întrebare. Noi vrem să audă acest mesaj toate părțile implicate”, a spus Valentin Cornaciu, un obligatar Vivre și angajat al rcor.ro, o companie specializată pe soft și moduri de evaluare complexe care a investit la rândul ei în bondurile Vivre.

Cristian Duțescu, avocatul care reprezintă deținătorii de obligațiuni, a declarat pentru ZF că reprezintă 77 de obligatari și doar o parte dintre ei s-au simțit induși în eroare în legătură cu situațiile financiare și memorandumul de listare a obligațiunilor. Acesta a înaintat plângerea, iar parchetul urmează să vadă care sunt responsabilitățile și care este participația fiecăruia. „Nu vrem să acuzăm pe cineva anume”, spune el. Cheltuielile de marketing de 32 de milioane de lei nu au fost evidențiate ca fiind cheltuieli în situațiile financiare, ci amânate, constituindu-se un activ pentru ele.

„Din raportul privind cauzele insolvenței făcut de administratorii judiciari rezultă care ar fi fost situațiile financiare dacă acele cheltuieli erau înregistrate în mod corect în contabilitate. În fiecare an ar fi fost pierdere, nu ar fi fost niciun an pe profit. Este o informație incorectă și o infracțiune specifică – prezentarea de informații inexacte – pentru care am făcut plângerea. Am solicitat să se investigheze dacă nu cumva este și o manipulare a pieței de capital prin diseminarea de informații inexacte. Nu vreau să intru în detalii tehnice, dar dacă lucrurile au fost înregistrate corect în contabilitate până în 2021, atunci în mod normal ar fi trebuit să continue înregistrarea și să se eșaloneze cheltuiala de marketing în continuare și să nu fie în insolvență Vivre. Așadar, suntem într-o ipoteză de bancrută frauduloasă, prin înfățișarea unor datorii inexistente. Dacă cumva nu au fost înregistrate corect în contabilitate de la bun început, atunci obligatarii au fost induși în eroare, bazându-se că Vivre are profit. Este o chestiune logică, ori datorezi ori nu datorezi? Dacă nu datorezi și înfățișezi datorii care nu există, atunci e bancrută frauduloasă, pentru că ai intrat în insolvență și nu mai plătești dobânzi. Dacă datorai de la început, înseamnă că erai pe pierdere de la început, când tu spuneai că ești profit, deci e manipulare a pieței”, spune avocatul pentru ZF.

ZF l-a contactat și pe Călin Fusu, CEO și acționar majoritar prin fondul Neogen, care a spus că planul de restructurare a companiei trece prin toate etapele. Urmează să fie propuse alte planuri de restructurare și speră ca acestea să fie votate, având în vedere că cele anterioare nu au trecut. Despre plângerea penală nu are cunoștință, dar spune că înțelege nemulțumirea oamenilor.

„Neogen este cel mai mare pierzător, deci suntem interesați să se lămurească lucrurile. Am investit cel mai mult în Vivre. Până în 2021 nu eu conduceam firma, dar investisem vreo 3 milioane, iar ulterior alte 3, din păcate fără mare succes. Mă îndoiesc că vor descoperi obligatarii mare lucru, dar pot să înțeleg, sunt oameni care au pierdut bani. Probabil că nu este ultima plângere și vor mai fi și altele, pentru că oamenii încearcă să se lămurească ce s-a întâmplat. Noi suntem super deschiși, am stat să le punem la dispoziție informațiile cât mai des, mai ales că Monica (Cadogan n.r.) a fost CEO până în 2022”, este o parte din mesajul lui Fusu.

Valentin Cornaciu a fost ales să vorbească în numele obligatarilor pentru că activează în domeniul auditului din 2008 încoace și cunoaște situația Vivre. El afirmă că Vivre a creat un activ fictiv de 32 mil. lei din 2019 până 2021, după care s-au dezis de plan. Pe baza cheltuielilor de promovare la Google și alte platforme, Vivre ar fi estimat că va câștiga bani în viitor.

„Au ajuns la 32 de milioane de lei când au făcut a doua emisiune de obligațiuni, asta a fost în aprilie, iar imediat după, în iulie, când s-a făcut următorul audit, adică după ce au luat banii investitorilor, toată lumea s-a dezis de această schemă și activele au dispărut. Este vorba de o inginerie fiscală care trebuie să fie cunoscută și interzisă pe viitor, pentru că altfel se va crea un precedent foarte periculos. Este o situație care trebuie analizată în detaliu. Dacă lucrurile rămân așa și instanța nu spune nimic, adică este acceptată această practică, de mâine toată industria de audit poate să facă aceeași schemă, inclusiv eu care lucrez în industrie”, adaugă el.

Obligatarul subliniază faptul că activul creat nu a avut niciun correspondent, nu a avut nimic altceva în spate decât niște estimări.

„Nu au mers în baza unui contract sau a unui abonament, au spus că o să fie niște contracte. Vivre a spus că va vinde în următorii cinci ani, în mod egal în fiecare an. Citind mai mulți dintre noi nu am dedus din prospect și situații că acolo ar fi niște active fictive, și nu cheltuieli amânate. Prin această inginerie, Vivre s-a listat cu un ranking mai bun decât al României, au o dobândă mai mică decât are Guvernul României. Nimeni nu a investit în Vivre crezând că face randamente spectaculoase, ci crezând că este că este o investiție sigură”, a mai spus el.

Cornaciu mai spune că de-a lungul timpului această practică a fost acceptată mai ales în rândul asigurătorilor, dar în momentul de față toate principiile contabile vor să elimine aceste posibilități. În asigurări, spune acesta, existau contracte pe mai mulți ani care puteau sta la baza unor astfel de înregistrări contabile.

„Având în vedere că am un contract semnat pe o perioadă mai lungă, am voie să amân și să creez un activ în speranța că vor veni câștiguri. Asta era până în 2013, din 2013 s-a oprit recunoașterea activelor în capital. Vivre nu a avut niciun contract la baza acestor predicții, ci doar cheltuiala pe care a făcut-o cu marketingul. Vivre a recunoscut acest activ și a spus că are profit, când de fapt avea capitaluri negative”, continuă el.

Următorul regim contabil, IFRS 17, a eliminat cu totul această practică. În 2021 IFRS 17 nu era în România, așa că „ei sunt cumva la limită. Ce au făcut nu este explicit interzis, este cumva o ocolire”, consideră Valentin Carnaciu.

El mai spune că degeaba făcea o persoană din interiorul Vivre acest lucru, dacă altcineva din partea auditorului nu accepta. „Aici este marea problemă. Auditorii vin și îți promit marea cu sarea ca să lucrezi cu ei. În cazul de față, există inclusiv pe canalele de YouTube ale Ernst&Young reclame la Vivre, ceea ce este complet imoral și poate chiar ilegal. Este foarte dubios să ai pe site reclamă la compania pe care o auditezi. Chiar dacă au făcut-o cei de la Vivre, auditorul nu trebuia să accepte așa ceva”, explică el.

Pe de altă parte, Călin Fusu a spus pentru ZF că toate instituțiile statului au verificat Vivre Deco și nu au găsit nimic în neregulă. Au venit în control ANAF, administratorii judiciari, Deloitte și, înainte, Ernst & Young.

„Au cercetat și nu au descoperit nimic. Toate situațiile au fost certificate de Ernst & Young ca auditor, de Banca Transilvania ca emițător de acțiuni, TradeVille care este emițător de acțiuni, ANAF ca certificator de prospect de emisiune. Este foarte puțin probabil să fie descoperite active ascunse, dar este normal ca fiecare să încerce”, spune Călin Fusu.