Cover story

300 de filozofii de viata. Si de business

Aparitia unei editii aniversare este, pentru o publicatie, un prilej pentru a readuce in discutie cele mai bune/discutate/reusite/apreciate/injurate articole. Adica sa-si faca PR.

George Toader

18 octombrie 2010 · 79 min de citit

300 de filozofii de viata. Si de business · Foto: Business Magazin

ADRIAN PORUMBOIU, PROPRIETARUL RACOVA AGRO PAN GRUP: „SUBVENTIILE AR TREBUI SA SE REGASEASCA IN REDUCERI ALE PRETURILOR, PROPORTIONAL CU VALOAREA PRIMITA. AI PRIMIT 30% SUBVENTIE, AR TREBUI SA VINZI CU 30% MAI IEFTIN“. Dupa un an bun in privinta productiei de grau, porumb, floarea-soarelui si soia, producatorii si comerciantii pareau pregatiti sa se apuce de socotit castigurile. Totusi, pentru a putea fi competitivi pe piata mondiala, fermierii ar trebui sa-si concentreze productia pentru ca profitul se obtine din ferme cu o suprafata de cel putin 100 de hectare, spunea Porumboiu.

ADRIAN STANCIU, FONDATOR HUMAN SYNERGISTICS: „DACA TE UITI PE STRADA IN ROMANIA, VEI SPUNE CA E O TARA UNDE NIMENI NU SE RAPORTEAZA LA REGULI. EI BINE, IN COMPANII SE RAPORTEAZA LA REGULI, CARE DAU ANGAJATULUI STABILITATE SI SIGURANTA“. Schimbarea mentalitatii angajatului era o tema importanta in 2006, cand procentul romanilor „corporatizati“ era inca destul de mic. Corporatiile au recrutat masiv in ultimii ani, avand acum mii de angajati in Romania. Dincolo de usa companiei, respectarea regulilor a ramas inca o problema.

ADRIAN VASILESCU, CONSILIERUL GUVERNATORULUI BNR: „MIZAM PE SOCUL PE CARE ACEASTA SCHIMBARE IL VA PRODUCE, PENTRU RESPONSABILIZAREA OAMENILOR CU PRIVIRE LA BANII LOR“. Cu zece luni inaintea denominarii, momentul in care bancnota de 10.000 de lei s-a transformat intr-un leu, BUSINESS Magazin și-a propus sa raspunda la cateva intrebari referitoare la implicatiile trecerii la leul greu, atat din punct de vedere economic, cat și psihologic. Romania era ultima tara din Est care se incumeta sa taie impovaratoarele zerouri de pe bancnote.

ALEXANDRA GATEJ, CONSILIER PREZIDENTIAL, FOST SEF AL UNILEVER: „TRECEREA DE LA CONTEXTUL DINAINTE DE ’89 LA CEL AL MULTINATIONALELOR ABIA INTRATE PE PIATA A FOST SOCANT! DIRECT IN PLEX. NU INTELEGEAM APROAPE 40% DINTRE CUVINTELE CARE MI SE SPUNEAU“. Generatia managerilor din perioada de pionierat a capitalismului romanesc nu a fost pregatita sa fie competitiva sau sa iasa din limitele pontajului celor opt ore de munca, ci doar sa aiba o slujba si atat. Cu toate acestea, ei sunt cei care au ajuns sa conduca astazi unele dintre cele mai mari businessuri din Romania.

ADRIAN BULBOACA, MANAGING ASSOCIATE LA LINKLATERS MICULITI, MIHAI SI ASOCIATII: „TAXIMETRISTII SI FIRMELE DE CATERING AU FACUT BANI BUNI DE PE URMA CELOR CARE S-AU OCUPAT DE DOSARUL PETROM“. Avocatul a facut parte din echipa care a asistat statul roman in tranzactia de vanzare (de 1,5 miliarde de euro a Petrom) catre austriecii de la OMV. Noptile lungi de munca, negocierile interminabile si discutiile prelungite intre parti l-au determinat in urma cu cinci ani pe Bulboaca sa identifice si alte categorii profesionale care au fost implicate, indirect, in aceasta tranzactie.

ALEXANDRU COSTIN, CEO ADOBE ROMANIA: „IN 10 ANI, TOATA LUMEA VA FI PE INTERNET. INTREAGA NOASTRA VIATA VA FI SALVATA PE INTERNET“. In anul 2000, reactiile oamenilor referitoare la dezvoltarea internetului erau destul de reticente. Estimarea lui Costin de anul trecut va fi sau nu validata de trecerea timpului, dar deja discutiile si scandalurile legate de incalcarea intimitatii de catre retelele de socializare ar putea insemna ca momentul acela e mai aproape decat credem.

ALI ERGÜN ERGEN, CEO BANEASA DEVELOPMENTS: „ZILNIC PRIMIM ATAT DE MULTE CERERI DE SPATII COMERCIALE INCAT AM PUTEA INCHIRIA INCA UN MALL“. Intr-o vreme in care degetele de la doua maini erau suficiente pentru a numara toate mall-urile din Romania, centrele comerciale deschise deja erau asaltate de clienti. Calculele de la acea vreme, cand firmele care doreau sa inchirieze un spatiu in mall se inscriau pe liste de asteptare, aratau ca o investitie intr-un mall se amortiza in circa trei ani. Vremurile s-au schimbat, iar cei mai multi chiriasi si-au renegociat contractele sau chiar si-au inchis magazinele.

ALIN BRENDEA, DIRECTOR PRIME TRANSACTION: „SCADEREA RANDAMENTELOR DIN SISTEMUL BANCAR I-A DETERMINAT PE TOT MAI MULTI ROMANI SA ISI INDREPTE ATENTIA CATRE BURSA DE VALORI. AVAND IN VEDERE EVOLUTIA BURSEI DIN ACEST AN, CRED CA PERIOADA URMATOARE ESTE PROPICE PENTRU NOI LISTARI“. 2005 a fost unul dintre anii care au atras cei mai multi mici investitori pe piata bursiera. Chiar daca plaja de actiuni nu a crescut mult nici in timpul boomului economic, banii micilor investitori pe bursa au fost importanti in rulajul ultimilor ani.

ANCA BIDIAN, VICEPRESEDINTE KIWI FINANCE: „NICIO BANCA NU VA FINANTA COLACUL DE SALVARE IN MIJLOCUL FURTUNII PENTRU CINEVA CARE NU STIE SA INOATE“. Anca Bidian, vicepresedinte al Kiwi Finance, liderul pietei de brokeraj bancar, remarcand ca, in primul trimestru din 2009, cea mai mare parte a cererilor de finantare venea din nevoia de salvare a firmelor, dar fara o strategie si o calibrare a modelului de business in acord cu conditiile pietei.

ANCA IOAN, FOST CEO TIRIAC HOLDINGS: „CONSULTANTA STRATEGICA ESTE O TRAMBULINA PENTRU POZITIA DE CEO. ASCENSIUNEA ESTE MAI RAPIDA DECAT AVANSAREA IN INTERIORUL UNEI COMPANII. IAR PENTRU MINE A FOST SIMPLU: DACA VOIAM SA LUCREZ TOT IN CONSULTANTA, NU AVEA ROST SA PLEC DE LA ROLAND BERGER; DECAT SA PLEC LA O ALTA FIRMA DIN DOMENIU, MAI BINE M-AS FI DUS LA COAFOR SA MA TUND ALTFEL“. Plecarea Ancai Ioan de la conducerea companiei de consultanta Roland Berger la conducerea afacerilor lui Ion Tiriac a fost pretextul pentru un coverstory, „Fabrica de CEO“, care parcurgea cariera fostilor consultanti de la Roland Berger care au plecat pe functii de conducere in companii - Valentin Radu. Dragos Rosca, Mihnea Mocanu sau Horia Galateanu. — ANCA IOAN, FOST CEO TIRIAC HOLDINGS: „CONSULTANTA STRATEGICA ESTE O TRAMBULINA PENTRU POZITIA DE CEO. ASCENSIUNEA ESTE MAI RAPIDA DECAT AVANSAREA IN INTERIORUL UNEI COMPANII. IAR PENTRU MINE A FOST SIMPLU: DACA VOIAM SA LUCREZ TOT IN CONSULTANTA, NU AVEA ROST SA PLEC DE LA ROLAND BERGER; DECAT SA PLEC LA O ALTA FIRMA DIN DOMENIU, MAI BINE M-AS FI DUS LA COAFOR SA MA TUND ALTFEL“. Plecarea Ancai Ioan de la conducerea companiei de consultanta Roland Berger la conducerea afacerilor lui Ion Tiriac a fost pretextul pentru un coverstory, „Fabrica de CEO“, care parcurgea cariera fostilor consultanti de la Roland Berger care au plecat pe functii de conducere in companii – Valentin Radu. Dragos Rosca, Mihnea Mocanu sau Horia Galateanu.

ANCA VLAD, PREȘEDINTE FILDAS: „FUNCTIA PRINCIPALA A UNUI GUVERN ESTE SOCIALA. ECONOMIA POATE SA MEARGA SI DE LA SINE, DAR CATEGORIILE DEFAVORIZATE NU SE DESCURCA SINGURE“. Anca Vlad, proprietarul distribuitorului de medicamente Fildas si al retelei de farmacii Catena, critica astfel lipsa de grija a statului fata de pacienti, dupa ce, printr-o decizie a Guvernului, termenele de plata pentru medicamentele cu prescriptie s-au prelungit la 180 de zile din cauza restrictiilor bugetare.

ANDREAS TREICHL, CEO ERSTE BANK: „IN ROMANIA POTI VINDE ORICE CARE COSTA 2,99, DAR DACA VREI SA VINZI ACELASI PRODUS CU 3,01 PIERZI GARANTAT“. In 2008, Andreas Treichl de la Erste Bank observa sensibilitatea consumatorului roman la pret. Este o caracteristica pe care, in timp, au speculat-o nu doar bancile, ci si comerciantii. Perceptia unui pret mai mic este acum cu atat mai importanta pentru consumatorul roman, a carui putere de cumparare a fost serios afectata in ultimii doi ani.

ANDREI DIACONESCU, PARTENER CAPITAL PARTNERS: „DACA TE UITI IN TOPUL CELOR MAI BOGATI ROMANI, VEZI CA TREI DIN PATRU AU INVESTITII IN REAL ESTATE. DE-ACUM INAINTE VOM VEDEA CINE SUNT CU ADEVARAT DEZVOLTATORI SI CINE ESTE DOAR SPECULATOR“. Partenerul casei de investitii Capital Partners observa la acea vreme, inceputul anului 2008, ca, desi numarul investitorilor in piata imobiliara a crescut, prea putini se implicau si in dezvoltare.

ANETA BOGDAN, FONDATOR BRANDIENT: „PRODUCATORII ROMANI AU FOST TENTATI DE ALTE ABORDARI IN BUSINESS DECAT DE CELE CARE DECURG DIN BRANDING“. Unul dintre pionierii brandingului in Romania, Aneta Bogdan a incercat sa ii faca pe antreprenorii romani sa descopere faptul ca un design placut, facut de un specialist, se poate traduce intr-un plus de cateva zeci de procente al vanzarilor. O buna parte dintre antreprenori au prins intre timp gustul rebrandingurilor.

ARPAD PASZKANY, FONDATORUL DEZVOLTATO-RULUI IMOBILIAR POLUS: „UN RANDAMENT ANUAL DE 7% ESTE REZONABIL. DACA INSA ACESTA AJUNGE LA 15%, POTI SA TE DECLARI FERICIT“. Mall-ul incepea sa intre in constiinta publica in 2005-2006 - loc social, de promenada si ceva mai putin de comert. Cifrele erau totusi in masura sa tempereze elanurile investitionale si asteptarile nejustificate, chiar daca pentru inchirieri se intocmeau liste de asteptare. — ARPAD PASZKANY, FONDATORUL DEZVOLTATO-RULUI IMOBILIAR POLUS: „UN RANDAMENT ANUAL DE 7% ESTE REZONABIL. DACA INSA ACESTA AJUNGE LA 15%, POTI SA TE DECLARI FERICIT“. Mall-ul incepea sa intre in constiinta publica in 2005-2006 – loc social, de promenada si ceva mai putin de comert. Cifrele erau totusi in masura sa tempereze elanurile investitionale si asteptarile nejustificate, chiar daca pentru inchirieri se intocmeau liste de asteptare.

AURELIAN DOCHIA, ANALIST: „DACA UN ANALIST PREZICE LA FEL CA ALTI TREI SUTE O CRESTERE SI TOTI SE INSALA, NU II BLAMEAZA NIMENI“. Foarte putini analisti, in special dintre cei romani, au avansat in 2008 estimari privind venirea crizei economice si chiar in 2009, cand semnalele erau evidente, cei mai multi analisti spuneau ca Romania nu va fi afectata. Mai tarziu, cei mai multi analisti s-au dezvinovatit spunand ca politica grupurilor pentru care lucrau nu i-a lasat sa emita semnale negative.

BOGDAN BALTAZAR, FOST PRESEDINTE BRD: „MAREA PROBLEMA IN ROMANIA ESTE CA MULTE AFACERI SE FAC PE SUB MASA SI NU PE MASA“. In momentul plecarii sale de la carma BRD, dupa un mandat de șapte ani, Bogdan Baltazar a sustinut ca si-a dorit sa se reorienteze catre zona consultantei financiare. Despre piata, Baltazar spunea la acea vreme ca este sub-bancarizata, problema nefiind a bancilor, cat a economiei, din cauza ca 50% din avutia nationala era in mainile statului, prost gestionata, creand arierate.

BOGDAN GEORGESCU, CEO COLLIERS: „ZIUA IN CARE A TREBUIT SA IMI PRIVESC COLEGII IN OCHI SI SA LE SPUN CA NU MAI AU UN LOC DE MUNCA A FOST CEA MAI GREA ZI DIN VIATA MEA“. La un an de la caderea Lehman Brothers, BUSINESS Magazin a solicitat managerilor sa scrie despre cum a fost ultimul an pentru businessul lor. Dincolo de taierile de costuri si de scaderile importante ale veniturilor, concedierea angajatilor a fost prima pe lista celor mai grele lucruri de facut. Concedierile au continuat pe parcursul lui 2009, dar si in 2010, in Romania fiind acum peste 700.000 de someri.

BOGDAN PUTINICA, CEO ENEA ROMANIA: „ROMANIA ARE O MULTIME DE PROBLEME, DAR NU TREBUIE UITAT CA OPORTUNITATILE DE AICI VIN TOCMAI DIN ACESTE PROBLEME. OPORTUNITATILE SI PROBLEMELE VIN LA PACHET“. Din problemele si oportunitatile Romaniei s-a nascut un grup de tineri IT-isti care au creat afaceri de succes si care constituie unele dintre cele mai interesante si frumoase povesti de afaceri din istoria capitalista a Romaniei.

BRENT VALMAR, VICEPRESEDINTE APIA: „AM AUZIT CA TOATE MASINILE DIN STANDURILE MARCILOR EXOTICE AU FOST CONTRACTATE. ASTA NU INSEAMNA INSA CA ACESTE MASINI VOR FI SI VANDUTE“. Intr-o era in care industria auto nu intrase in perioada sa de glorie, succesul targurilor de masini se masura in venituri de cateva milioane de euro din banii expozantilor si ai celor un sfert de milion de vizitatori. Totusi, masinile de sute de mii de euro nu se vindeau atat de usor.

CALIN DRAGAN, CEO COCA-COLA ROMANIA: „NE DIFERENTIEM DE EUROPENII DIN VEST PRIN DISPONIBILITATEA NOASTRA DE A FACE EFORT“. Calin Dragan a povestit pentru prima editie a „Top 100 Tineri Manageri de Top“ cum a remarcat de-a lungul timpul principalele atuuri care ii propulseaza pe romani in multinationale: creativitatea, ambitia si lucrul peste program.

CALIN SARCHIZ, MANAGING PARTNER PEGAS CONSULTING: „90% DINTRE COMPANIILE AMERICANE NU-SI EXECUTA STRATEGIILE, LA NOI 90% NU AU O STRATEGIE“. Ca americanii nu-si executa strategiile nu pare sa fie un lucru neaparat rau. In fond, aproape toate marile companii din lume au pornit acolo si nu par sa fi fost afectate de lipsa executarii strategiei de management. Ca multi romani nu au o strategie si fac afaceri dupa ureche este totusi ceva mai grav, dar toate ideile transformate in business, cu precadere online, probabil nici n-ar fi existat astazi daca se punea de la bun inceput problema unei strategii.

CAMELIA CHIRILA, FONDATOR CAMI COMEXIM: „DACA AR FI SA MA INTREBATI DE TREI ORI, TOT DE ATATEA ORI V-AS SPUNE CA M-AS APUCA DE AFACEREA CU GUNOIUL. DIN GUNOI SE POT SCOATE BANI“. Fondatoarea companiei de colectare a deseurilor Cami Comexim exprima astfel o opinie impartasita de toti managerii de companii cu acelasi profil intervievati de reporterii BUSINESS Magazin: e vorba nu numai de o industrie a viitorului, ci de una care ofera castiguri cat se poate de concrete si in prezent.

CAMELIA SUCU, PRESEDINTE CLASS LIVING: „UN OM DE AFACERI NU STIE CE SA MAI FACA PENTRU A-SI INVESTI BANII. TOTI, DACA S-AR PUTEA“. Cunoscuta ca fiind femeia cu cei mai multi bani cash in urma preluarii de catre fostul sot, Dan Șucu, a pachetului sau de la Mobexpert, Camelia Șucu a investit in ultimii ani atat in afacerea cu mobila, cat si in domenii adiacente, precum real estate. In 2008, plasarea acestor lichiditati reprezenta principala preocupare a Cameliei Șucu, insa criza i-a dat peste cap planurile si preocuparea principala a ramas Class Living, afacerea cu mobilier de lux.

CARLOS GHOSN, PRESEDINTELE GRUPULUI RENAULT: „E USOR SA CRESTI VANZARILE DACA NU TII SA FACI PROFIT. DAR CRESTEREA SI PROFITUL TREBUIE SA MEARGA IMPREUNA. IATA SARCINA CEA MAI DIFICILA“. In urma cu cinci ani, Ghosn era de parere ca se face prea mult tam-tam pe tema hibridelor. Masina ieftina, Logan, era unul dintre elementele cheie ale strategiei sale pentru un portofoliu echilibrat, alaturi de masinile care implicau tehnologii de ultima ora. In prezent Renault face bani multi in criza de pe urma Logan, iar primele masini electrice urmeaza sa apara de la anul. Toate acestea in conditiile in care francezii fac si profituri importante.

CATALIN BAICULESCU, MANAGING PARTNER MUSAT SI ASOCIATII: „AR TREBUI SA MAI LASAM DEOPARTE SERVICIILE, AU LUAT-O CU MULT INAINTEA INDUSTRIEI“. In 2009, la fel ca in ultimii ani de crestere economica, serviciile au ajuns sa reprezinte mai mult de jumatate din PIB. Aceleasi servicii care au saltat intre 2005 si 2008 economia Romaniei i-au adus si o parte serioasa din scaderea de anul trecut si din acest an.

CATALIN OLTEANU, FONDATOR UMT: „SUNT REALIZAT FINANCIAR. LA NEGOCIERI, NU BANII ERAU IMPORTANTI, CI FAPTUL CA, LA 27 DE ANI, MICROSOFT SE GANDEA SA CUMPERE FIRMA MEA. PENTRU MINE ASTA E SUFICIENT“. In 2006, Catalin Olteanu si-a vandut firma, UMT New York, care facea software pentru managementul portofoliului de proiecte, catre Microsoft. Antreprenorul lucreaza in continuare la New York, in cadrul companiei. Catalin Olteanu a fost unul dintre primii tineri romani care au vandut afaceri software si al doilea care a vandut un proiect catre Microsoft, dupa Radu Georgescu.

CHRISTIAN MACEDONSCHI, CEO TRUS HORECA SERVICES: „CAFENELELE VOR RAMANE CEL MAI PROFITABIL BUSINESS PE CARE IL POTI FACE IN ALIMENTATIE, DAR CALITATEA CAFELEI E CEA CARE VA CERNE CONCURENTII“. Aflate la inceput de drum in 2006, cafenelele s-au dezvoltat accentuat in anii de crestere economica, fiind un fel de barometru al dezvoltarii afacerilor. Cafeaua ramane in continuare cel mai profitabil produs din industria alimentatiei - o cafea are costuri de 0,70 de bani si se vinde cu 10 lei sau mai mult. — CHRISTIAN MACEDONSCHI, CEO TRUS HORECA SERVICES: „CAFENELELE VOR RAMANE CEL MAI PROFITABIL BUSINESS PE CARE IL POTI FACE IN ALIMENTATIE, DAR CALITATEA CAFELEI E CEA CARE VA CERNE CONCURENTII“. Aflate la inceput de drum in 2006, cafenelele s-au dezvoltat accentuat in anii de crestere economica, fiind un fel de barometru al dezvoltarii afacerilor. Cafeaua ramane in continuare cel mai profitabil produs din industria alimentatiei – o cafea are costuri de 0,70 de bani si se vinde cu 10 lei sau mai mult.

CHRISTINA IANCU, FOST ANGAJAT PE WALL STREET: „PRACTIC, TOATA AMERICA SI JUMATATE DIN LONDRA NU MAI SUNT. ȘI-AU PIERDUT TOTI SLUJBELE SI VORBIM PE FACEBOOK SI NU NE VINE SA CREDEM“. Intr-un interviu in exclusivitate pentru BUSINESS Magazin, Christina Iancu povestea in 2008 drama pe care au trait-o cei mai multi dintre concediatii de pe Wall Street, ea fiind considerata un caz fericit de fostii colegi. „Ma intreaba: Tu unde ai ajuns?, Pai am ajuns la Deloitte, in Romania; Lasa, stai acolo, eu am ajuns la coltul strazii.“

CODRUT PASCU, MANAGING PARTNER ROLAND BERGER: „LIDERII DE PIATA SE CONCENTREAZA TOT MAI MULT PE PROFITABILITATE SI MAI PUTIN PE COTA DE PIATA, DIN CARE POT ACAPARA TOT MAI MULT JUCATORII MICI“. Era o mutatie care s-a resimtit initial in lumea companiilor de asigurari, dar pastrarea echilibrului intre castiguri si dimensiuni este aplicabila oricarui domeniu de activitate.

CONSTANTIN BOROMIZ, FONDATOR BOROMIR: „MAGAZINELE PROPRII SUNT IMPORTANTE: ITI DAI SEAMA DE TENDINTE SI CUNOSTI CLIENTUL LA PRIMA MANA“. Pe principiul „cine nu are magazin sa-si faca“, tot mai multe companii producatoare puneau in 2007 accentul pe dezvoltarea spatiilor proprii de vanzare. Magazinele erau o buna carte de vizita si dincolo de contactul cu utilizatorul final ofereau o serie de avantaje: vizibilitate, cash-flow ridicat, piata de desfacere asigurata si chiar publicitate directa. Inovatia a functionat ca o supapa, cat timp presiunea comerciantilor internationali se accentua pe zi ce trece.

CONSTANTIN STROE, VICEPRESEDINTE DACIA: „RENAULT A FOST CA UN NAS BOGAT LA O NUNTA SARACA, A VENIT CU UN ALAI DE NUNTASI BOGATI“. O investitie nu inseamna doar niste bani platiti pentru o companie, ci vine cu un intreg ansamblu de efecte si influente in economia unei zone sau a intregii tari. Renault a insemnat nu numai schimbarea la fata a industriei auto din Romania, avand influente majore in bugetul local sau in statisticile de export.

CONSTANTIN TAMPIZA, PRESEDINTE LUKOIL ROMANIA: „NU VA FI BLOCAJ FINANCIAR IN ECONOMIE, PENTRU CA ADMINISTRATIA CONSTIENTIZEAZA NECESITATEA FINANTARII, DE LA FMI SAU DE ORIUNDE, CA BANII NU AU MIROS SI SUNT BUNI, NUMAI SA VINA. DACA NU VOR EXISTA ACESTE FINANTARI, VA FI BLOCAJ SI EXISTA RISCUL SA INTRAM INTR-UN CERC VICIOS CA UCRAINA“. Seful Lukoil Romania se dovedea un pic cam prea optimist, vorbind despre preocuparea autoritatilor pentru finantarea activitatii economice, intr-un text in care anticipam intoarcerea blocajului financiar, un fenomen care parea uitat in perioada de dinainte de 2000. Companiile au mirosit banii de la FMI, dar in flacoane scumpe, ca sa comitem o parafraza la o vorba celebra.

CORNEL MARIAN, DIRECTOR DE INVESTITII ORESA: „BNR AR TREBUI SA AIBA MAI MULTA INCREDERE IN INTELEPCIUNEA CONSUMATORILOR SI A BANCILOR COMERCIALE“. In urma cu cinci ani, din pozitia de director general al retailerului Flanco, Marian credea ca limitarea creditelor de consum prin normele aplicate de BNR nu va avea efecte pe termen lung. In opinia lui, consumatorii sunt capabili sa decida daca pot sustine un credit, iar bancile stiu sa-si selecteze clientii.

COSMIN ALEXANDRU, DIRECTOR BRANDIVIA: „BRANDURILE ROMANESTI CU POTENTIAL NU S-AU REMARCAT CAT TIMP AU FOST ROMANESTI, CI ABIA DUPA CE AU FOST PRELUATE“. Nu era vorba de frunza cumparata de Ministerul Turismului, ci de evolutia companiilor si a mentalitatii de business; Alexandru considera ca managerii romani nu s-au preocupat niciodata in mod deosebit de crearea si dezvoltarea unui brand, ci numai de consolidarea afacerilor si de castigul in sine.

CRISTIAN BURCI, IRS: „BANII SE FAC CAND ITI VINZI BUSINESSUL, NU CAND IL OPEREZI. ADICA LA EXIT. SUNT DESCHIS LA DISCUTII“. Cristian Burci controleaza grupul de firme reunit sub umbrela BBDO si International Railway Systems. Prima tranzactie a lui Burci a fost vanzarea unui pachet de 20% din actiuni catre Grafitti BBDO (care a platit 500.000 de dolari pentru actiuni in 1994), iar a doua a avut loc in 2005, cand a vandut Prima TV si cele doua retele de radio, Star FM (actualul Magic FM) si Radio Contact (Kiss FM), celor de la SBS.

CRISTIAN HOSTIUC, DIRECTOR EDITORIAL BUSINESS MAGAZIN: „CAND A VAZUT REZULTATELE STATISTICE DUPA PRIMUL TRIMESTRU, CAND TOATA LUMEA ERA FERICITA CU COTA UNICA IN BUZUNAR, PREMIERUL TARICEANU A ANUNTAT CA ECONOMIA DUDUIE. DUPA NUMAI SASE LUNI, CAND VEZI NOILE DATE STATISTICE, CONSTATI CA ECONOMIA L-A INSELAT PE PREMIER. DAR ATAT DE REPEDE“. Intr-un comentariu de la mijlocul anului 2005, Hostiuc intarea o previziune facuta la inceputul lui 2005, cand spunea ca guvernul nu trebuie sa vada in cota unica un medicament miraculos, care va rezolva dintr-o data toate problemele din economia tarii.

CRISTIAN USTINESCU, DIRECTOR DE INVESTITII DTZ ECHINOX: „A FOST UN AN PRAGMATIC SI DUR CARE A STRIVIT SPERANTA SI A SUFOCAT INCREDEREA IN MIRACOLE“. Concluzia lui Ustinescu, investment director la firma de consultanta imobiliara DTZ Echinox, venea la capatul unui an 2009 care a lasat in urma sa proiecte de peste trei miliarde de euro blocate, dezvoltatori intrati in insolventa, rasturnari de ierarhii si o scadere drastica a veniturilor pentru cei care in anii precedenti au incasat sume considerabile din operatiunile derulate in piata imobiliara.

DAN BUCSA, ECONOMIST-SEF AL BANCPOST: „ESTIMAREA PRELIMINARA PENTRU 2010 ARATA O CONTRACTIE ECONOMICA DE APROXIMATIV 2,5-3%“. Respectiva estimare preliminara era formulata la inceputul lui iulie, intr-un moment cand previziunea oficiala a Guvernului, aceeasi cu cea a FMI, indica pentru anul in curs o scadere a PIB de circa 1,9%, iar reprezentantii Executivului selectau in discursurile publice numai „semnele bune“ si „speranta“ intr-o depasire mai rapida a recesiunii.

DAN BUNEA, SENIOR PARTNER DTD CONSULTING: „PENTRU A AVEA O EVOLUTIE SANATOASA, AR TREBUI SA TINTIM UN RITM DE 5-5,5%, IN PROGRESIE USOARA, DE LA AN LA AN“. Daca ar fi sa suprapunem declaratia facuta de Dan Bunea in 2008 peste realitatea din 2010, am ajunge la concluzia ca avem o economie de-a dreptul bolnava, in conditiile in care la nivel macroeconomic nu am reusit sa crestem in ultimii doi ani, iar in mediul de afaceri, companiile care au avut evolutie pozitiva au fost mai degraba exceptii.

DAN IOAN POPP, FONDATOR IMPACT BUCURESTI: „IN MATERIE DE PRET, ROMANII AU UN SIMT SPECULATIV MARE – VOR ASTEPTA MAI MULT, DAR NU VOR LASA DIN PRET. TIMPUL NU CONTEAZA“. Este adevarat ca timpul n-a contat inainte de criza. La fel de adevarat, romanii cumparau un imobil doar cu gandul de a-l vinde in profit peste numai cateva luni, fara a lua in calcul ca balonul de sapun din industria imobiliara s-ar putea sparge, iar preturile ar putea sa o ia in directia opusa. In ultimii doi ani insa, timpul a capatat o cu totul alta valoare.

DAN PASCARIU, PRESEDINTE UNICREDIT TIRIAC BANK: „PIATA IMOBILIARA VA RAMANE ATRACTIVA CEL PUTIN IN URMATORII 4-5 ANI, DESI MARJELE DE PROFIT VOR CONTINUA SA SCADA“. Evident, toti cei care si-au plasat banii in proprietati erau optimisti, la inceput de 2008, in privinta evolutiei viitoare a sectorului. Printre ei, presedintele Unicredit Tiriac Bank, care investea, alaturi de alti parteneri, intr-un complex rezidential de 60 de milioane de euro in Bucuresti. Piata nu a ramas atat de atractiva pe cat se asteptau analistii, iar surpriza nu a fost placuta.

DAN SUCU, PRESEDINTE MOBEXPERT: „MOMENTUL IN CARE AI AVERE SUFICIENTA ESTE ATUNCI CAND NU TE MAI UITI LA NOTA DE PLATA SAU LA PRETURILE DE PE ETICHETE“. Pentru unii, cateva zeci de mii de euro par o avere nemaivazuta. Pentru altii insa sunt de fapt ceva maruntis, iar linistea lor financiara incepe de la cifre cu cinci-sase zerouri. „E mult mai greu sa ajungi de la zero la cinci milioane decat de la cinci la cincizeci”, spunea cu aceeasi ocazie Șucu, dovada in plus ca ordinul de marime poate varia enorm, in functie de idealuri, de pregatire sau de domeniul in care acea persoana si-a cladit averea.

DANIEL GUZU, INVESTITOR: „CRED CA PRODUCTIA DE VIN ESTE IDEALA PENTRU DEZVOLTAREA UNEI AFACERI DE FAMILIE“. Eliberat de presiunea producatorului de vopsea Fabryo, Daniel Guzu descopera cum e sa ai timp liber si bani pentru investitii in alte domenii - o rasplata la care au tanjit multi oameni de afaceri, dar din care au gustat ceva mai putini. Este un proces de rafinare care include si caderi ale pietei imobiliare, dar si refugiul in 95 de hectare de vita-de-vie. — DANIEL GUZU, INVESTITOR: „CRED CA PRODUCTIA DE VIN ESTE IDEALA PENTRU DEZVOLTAREA UNEI AFACERI DE FAMILIE“. Eliberat de presiunea producatorului de vopsea Fabryo, Daniel Guzu descopera cum e sa ai timp liber si bani pentru investitii in alte domenii – o rasplata la care au tanjit multi oameni de afaceri, dar din care au gustat ceva mai putini. Este un proces de rafinare care include si caderi ale pietei imobiliare, dar si refugiul in 95 de hectare de vita-de-vie.

DANIEL MISCHIE, COO TROTTER PRIM: „AVEM IN MEDIE INCASARI DE 3.000 DE EURO PE ZI LA SAORMERIA DIN CENTRUL ISTORIC SI CAM 8.000 DE EURO PE WEEKEND“. „Afacerea Șaorma“ a fost un cover story de la inceputul lui 2010 in care BUSINESS Magazin ajungea la concluzia ca afacerile din domeniu cumuleaza rulaje de 200 de milioane de euro anual. Atat mici intreprinzatori, cat si jucatori mai mari din lumea restaurantelor au mizat pe un concept de criza generator sigur de profituri.

DINU PATRICIU, FOST CEO ROMPETROL: „O COMPANIE CAPABILA SA SE APROVIZIONEZE DIN MAI MULTE DIRECTII ESTE IN MASURA SA ARBITREZE PRETURILE, IAR ROLUL DE ARBITRU DUCE LA DEZVOLTARE. ACTUALUL PROFIT AL COMPANIEI ESTE REDUS, PENTRU CA NU AU FOLOSIT LA MAXIM CAPACITATILE DE CARE DISPUN. DYNEFF POATE REALIZA PROFITURI DUBLE SAU CHIAR MAI MARI“. La sfarsitul lui 2005, dupa achizitia Dyneff, Dinu Patriciu era optimist in privinta beneficiilor pe care i le va aduce compania franceza. Dincolo de profitabilitatea retelei franceze, prezenta pe mai multe piete europene a fost un atu al companiei in vanzarea ei catre o companie asiatica.

DOMINIC BRUYNSEELS, CEO BCR: „ROMANII SUNT DESTUL DE EMOTIONALI. IN PERIOADE DE BOOM ECONOMIC DEVIN CHIAR EUFORICI, IAR CAND VINE UN DECLIN SUNT MAI DEPRIMATI DECAT AR FI CAZUL“. Șeful celei mai mari banci din tara isi sintetiza astfel concluziile despre comportamentul consumatorului roman, anticipand ca apetitul pentru credite va reveni, „pe masura ce oamenii mai prind incredere“ in iesirea din recesiune. Bruynseels a fost recrutat in 2008 de Erste Bank spre a-l inlocui la sefia BCR pe Manfred Wimmer, primul presedinte al bancii dupa privatizarea cu grupul austriac.

DORIN BOBOC, FOST ȘEF AL ALLIANZ- TIRIAC PENSII: „NU TOTI CEI 280 DE MILIOANE DE AMERICANI ISI DORESC SA DEVINA MANAGERI, POLITICIENI SAU ANTREPRENORI“. In 2009, pe varful crizei economice, a inceput sa se puna din ce in ce mai des problema mentalitatii romanilor, iar una dintre concluzii a fost ca romanii nu mai vor sa mai faca munca de jos, cel putin nu in Romania. Peste 2 milioane de romani erau in 2009 plecati la munca in strainatate.

DORU BOSTINA, FONDATOR BOSTINA SI ASOCIATII: „UN AVOCAT POATE CASTIGA ACUM INTR-O SINGURA ORA LA FEL DE MULT CAT ERA CONSIDERAT UN SALARIU ATRACTIV IN URMA CU 15 ANI“. Avocatii fac parte dintre specialistii cel mai bine platiti din Romania. Nici macar criza nu i-a afectat foarte mult, in conditiile in care au gasit noi oportunitati de crestere, precum conflictele de munca sau recuperarea de credite. Veniturile lor raman pentru multi si acum prohibitive.

DRAGOS CABAT, ANALIST ECONOMIC: „ROMANII CUMPARA MAI DEGRABA CU DISPERARE, CAND AU BANI, TOCMAI PENTRU CA ASTEPTARILE LOR PENTRU VIITOR SUNT SUMBRE“. Opinia din 2005 a lui Dragos Cabat pare la fel de actuala si astazi. Este aproape imposibil sa convingi azi un roman ca este util sa-si plateasca taxele in mod corect, ca banii lui sunt utilizati in mod eficient si ca la batranete va avea suportul statului. Optimistii vedeau in urma cu cinci ani in cresterea consumului singurul motor al economiei si un semn de incredere in perspectivele tarii si credeau ca daca ii lasa pe oameni sa se indatoreze mai mult, ei vor deveni mai responsabili.

DRAGOS DAMIAN, CEO TERAPIA RANBAXY: „CONSUMATORUL ROMAN ESTE SARAC, CONSUMA PUTIN SI ATUNCI CAND O FACE NU ESTE PATRIOT, CONSUMA CEEA CE NU ESTE FABRICAT IN ROMANIA“. Șeful producatorului de medicamente comenteaza astfel sansele revenirii consumului in Romania, in contextul in care toti analistii au atras atentia ca numai redresarea exporturilor nu poate sustine iesirea din recesiune, daca nu e insotita de cresterea consumului intern.

DRAGOS DINU, FOST SEF AL A&D PHARMA: „CONDITIILE CLIMATERICE INFLUENTEAZA CREATIVITATEA. MARILE GENII S-AU NASCUT INTRE PARALELELE 40 SI 60“. Chestionat la acea vreme, in 2007, despre o idee de afacere pe care ar pune-o in practica, Dinu vedea cea mai rapida si eficienta dezvoltare in spatiul serviciilor de consultanta in domeniul aducerii reglementarilor din diverse domenii in acord cu legislatia UE. Iar romanii, fiind creativi din nastere, aveau tot potentialul sa faca asta, spunea CEO-ul distribuitorului de medicamente. Intre timp, Dinu a plecat de la A&D Pharma si si-a deschis o firma de consultanta.

DRAGOS PETRESCU, FONDATOR CITY GRILL: „DACA IERI NU CONTA CA RAMANEA JUMATATE DE PAHAR DE APA SAU JUMATATE DE DESERT IN FARFURIE, ASTAZI LUCRUL ACESTA CONTEAZA INAINTE DE LUAREA COMENZII“. Dupa cum spunea Dragos Petrescu in 2009, primele semne ale crizei s-au vazut in restaurante cand lumea a inceput sa comande din ce in ce mai putin, sa nu mai lase bacsis si in final sa renunte la o parte din iesirile la restaurant. Cu toate acestea, Dragos Petrescu s-a repliat si a dezvoltat linii de business fezabile si pe timp de criza.

DRAGOS SIMION, FOST VICEPRESEDINTE FLAMINGO: “LUMEA INCA SE UITA CURIOS LA TINE CAND SPUI CA ESTI MANAGER, PENTRU CA LA NOI MANAGEMENTUL NU ESTE ACCEPTAT CA PROFESIE“. In urma cu cinci ani, companiile sustineau ca incep sa puna accent pe manageri profesionisti si noi scoli de business isi aratau interes pentru piata romaneasca. In acest context, Simion era de parere ca programele MBA devin absolut necesare pentru managerii de top.

DUȘAN WILMS, CEO METRO CASH & CARRY ROMANIA: „CEL MAI IMPORTANT LUCRU PENTRU UN LIDER ESTE SA MOTIVEZE OAMENII IN ACEASTA PERIOADA. TREBUIE SA FIE UN CAPITAN IN FATA CARE PREIA TOATA APA SI TOT VANTUL SI SA AIBA GRIJA CA ECHIPA SA FIE STABILA“. Aflat la al doilea mandat la conducerea afacerii din Romania a Metro Cash & Carry, cel mai puternic executiv din comertul romanesc se arata optimist in fata crizei, opinia lui fiind ca perioada de fata e mai curand o intoarcere la un nivel normal dupa niste ani de frenezie a consumului.

ELI DAVIDAI, INVESTITOR: „SITUATIA ECONOMICA NU ESTE CHIAR ATAT DE REA PE CAT PARE. ODATA CE APELE SE VOR LINISTI DIN PUNCT DE VEDERE POLITIC, SE VOR REZOLVA SI PROBLEMELE ECONOMICE“. Optimismul afisat, intr-un interviu din 2009, de investitorul israelian Eli Davidai, unul dintre cei mai discreti milionari din Romania, cunoscut aici pentru doua nume de companii carora le-a facilitat intrarea pe piata - Pepsi si Burger King - se explica prin principiul caruia i-a fost mereu fidel, anume sa nu investeasca decat cand are lichiditati si sa nu se indatoreze. — ELI DAVIDAI, INVESTITOR: „SITUATIA ECONOMICA NU ESTE CHIAR ATAT DE REA PE CAT PARE. ODATA CE APELE SE VOR LINISTI DIN PUNCT DE VEDERE POLITIC, SE VOR REZOLVA SI PROBLEMELE ECONOMICE“. Optimismul afisat, intr-un interviu din 2009, de investitorul israelian Eli Davidai, unul dintre cei mai discreti milionari din Romania, cunoscut aici pentru doua nume de companii carora le-a facilitat intrarea pe piata – Pepsi si Burger King – se explica prin principiul caruia i-a fost mereu fidel, anume sa nu investeasca decat cand are lichiditati si sa nu se indatoreze.

EMMA POPA-RADU, CEO ADVENT: „SE INTAMPLA ATAT DE MULTE LUCRURI IN ACELASI TIMP, INCAT NU APUCI SA TE DUCI ACASA SI SA ZICI: «DA, AM FACUT O TREABA BUNA». DEJA LUPTI PE ALT PROIECT“. Cover story-ul „Fabricantii de bani“ surprindea in 2006 primele exituri ale fondurilor de investitii din Romania. Advent a fost unul dintre fondurile foarte active si inainte, si in timpul boomului economic, dar si acum, perfectand o tranzactie si in toamna lui 2010.

ENRICO MALERBA, FOST DIRECTOR GENERAL PIRELLI TYRES: „PROVOCAREA E SA DEMONSTRAM CA «MADE IN ROMANIA» ESTE LA FEL DE BUN, DACA NU CHIAR MAI BUN DECAT PRODUSUL DIN ALTA TARA“. Slatina atragea in 2007 investitii de prima mana. Italienii de la Pirelli povesteau atunci despre istoria investitiei de 170 de milioane de euro si cum va ajunge Slatina sa detina a doua fabrica Pirelli din Europa ca marime. Cartea a fost una castigatoare, dat fiind ca businessul cu anvelope premium merge la fel de bine si in 2010.

ENRICO PERINI, FONDATOR ROMSTAL: „N-AS FI MURIT DE FOAME NICI IN ITALIA, DAR ACOLO N-AS FI PUTUT CONSTRUI CATE AM FACUT AICI. ROMANIA MI SE PAREA CA UN FILM CU JOHN WAYNE: COWBOY-II LA START SI SANSA DE PARTEA CELUI CE ALEARGA MAI REPEDE“. Unul dintre cei mai discreti oameni de afaceri din Romania, Enrico Perini estima in 2007 ca grupul Romstal va ajunge in 2012 la vanzari de peste un miliard de euro. Daca isi vindea atunci afacerea, seful Romstal putea incasa intre 100 si 150 de milioane de euro. Aprecierile lui Perini au fost mult prea optimiste pentru ceea ce avea sa urmeze, iar businessul nu a ajuns la un miliard.

EUGEN RADULESCU, FOST PRESEDINTE CEC: „DESPRE CEC SE SPUNE CA ESTE PREZENT MAI PESTE TOT, DAR NU SE VEDE NICAIERI“. Daca la inceputul anilor de capitalism CEC detinea mai mult de 90% din economiile populatiei, in 2004 a ajuns sa aiba doar 7% dintre acestea. In urma cu cinci ani, oficialitatile romane aveau in plan sa privatizeze si CEC-ul, numita si „banca de suflet a romanilor“, mai ales dupa privatizarea cu succes a BCR, o tranzactie care a adus la bugetul de stat al Romaniei nu mai putin de 3,5 miliarde de euro. Totusi, in lipsa unor oferte convingatoare, statul a renuntat la privatizarea CEC, transformata in CEC Bank.

EUGEN RADULESCU, CONSILIER AL GUVERNATORULUI BNR: „INTR-O TARA CIVILIZATA, GUVERNUL NU ARE VOIE SA AIBA CA GRIJA PRINCIPALA SA LE FIE BINE CLIENTILOR POLITICI, NU ASTA E ROLUL LUI“. A existat o Romanie a prosperitatii, a aparut o Romanie a saraciei si a nesigurantei. Cresterea economica record din 2008, de 8%, parea ca s-a topit in numai cateva saptamani: cele mai optimiste prognoze indicau cresteri modeste, de 2%, iar altii vorbeau de recesiune. Pe ce se bazau? In unele cazuri era de-a dreptul propaganda politica.

FLORENTIN BANU, FONDATOR JOE SI ARTIMA: „PANA ACUM A FOST VORBA DE OPORTUNITATE. ACUM ESTE MULT MAI GREU PENTRU ANTREPRENORI, S-A MATURIZAT PIATA SI NU MAI IERTAM GRESELILE CELORLALTI“. Omul de afaceri Florentin Banu si-a legat numele de doua start-up-uri din care a avut exit-uri spectaculoase: Joe, fabrica de napolitane, a fost vanduta ulterior grupului Nestlé, iar Artima, lantul de supermarketuri pe care Banu l-a creat cu banii de la Nestlé, a ajuns (printr-o serie de tranzactii) in portofoliul Carrefour. Practic, a fost omul care a vandut la timpul potrivit.

FLORIAN LIBOCOR, ECONOMIST BRD-GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE: „7 MILIARDE DE EURO PENTRU REMITERILE ASA-NUMITILOR CAPSUNARI DEMONSTREAZA CA EXPORTURILE CELE MAI COMPETITIVE SUNT CELE DE FORTA DE MUNCA, DAR SI CA PRESIUNILE SALARIALE CA URMARE A SCADERII FORTEI DE MUNCA SUNT REALISTE SI IN CRESTERE“. Cot la cot cu managerii celor mai importante companii si cu cei mai buni antreprenori, lucratorii romani au sustinut si in 2007 economia tarii, pentru al saptelea an consecutiv. In anul in care Romania a aparut oficial pe harta miliardarilor lumii, BUSINESS Magazin a decis sa desemneze capsunarul roman, cel ce aduce miliarde de euro in tara, drept personalitatea anului 2007 in Romania.

FLORIN TALPES, FONDATOR SOFTWIN: „MARILE ACHIZITII SE VOR FACE IN CIRCA TREI-CINCI ANI. ATUNCI, PIATA ROMANEASCA DE SOFTWARE SI SERVICII SE VA MATURIZA SUFICIENT DE MULT SI VALORILE CARE SE VOR OBTINE PENTRU COMPANIILE ROMANESTI VOR FI NET SUPERIOARE“. In 2005, Talpes spunea ca piata romaneasca de software si servicii se pregateste pentru cea mai importanta etapa de achizitii din istoria sa. Intre timp, a venit criza, piata s-a plafonat, iar marile achizitii se lasa din nou asteptate. Sunt si cateva exceptii, cea mai recenta tranzactie fiind prezentata pe larg in pagina 10 a acestei editii a revistei.

FRANÇOIS FOURMONT, FOST DIRECTOR GENERAL DACIA: „DATORITA EFECTULUI LOGAN IN PIATA EXISTA ACUM 27 DE MODELE APARTINAND A 17 MARCI CARE AU PRETUL DE PORNIRE CU TOATE TAXELE INCLUSE SUB 10.000 DE EURO. ESTE UN SEGMENT CONCURENTIAL IN CARE DACIA A DECLANSAT O SCADERE A PRETURILOR“. De fapt, Romania nu este tara masinilor scumpe, ci a celor ieftine. Iar declaratia lui Fourmont vine intr-o perioada in care nu incepuse nici nebunia Logan in Germania si nici programul Rabla la Bucuresti. Cateodata producatorii se dovedesc mai vizionari chiar decat intentioneaza sa fie.

FREDERIC OUDÉA, CEO SOCIÉTÉ GÉNÉRALE: „TRADERII NU SUNT NISTE DIAVOLI, IAR PRIVATE BANKING NU INSEAMNA EVAZIUNE FISCALA“. Scandalul legat de traderul de la Société Générale care a fost acuzat ca a produs pierderi de 5 miliarde de euro i-a facut de mai multe ori pe oficialii bancii sa reasigure clientii de integritatea serviciilor bancare. Cu toate acestea, afacerile din domeniu nu si-au revenit la nivelul din 2008 nici in cele mai optimiste tari din lume.

FEDERICO CARAPUIG, DIRECTOR DE MARKETING LA IBIZA HOUSE: „SUCCES? SUCCES INSEAMNA SA CASTIGI BANI, NU SA VINZI CAT MAI REPEDE“. In timp ce unii manageri incurajeaza antreprenorii sa-si vanda afacerea in orice moment au pe masa o oferta solida, altii recomanda constanta. In 2008, directorul de marketing al dezvoltatorului imobiliar Ibiza House, care finalizase deja mai multe proiecte rezidentiale de lux, spunea ca succesul se masoara in cat de multi bani poate face un om de afaceri in interiorul unui business, nu cat de mult poate castiga din vanzarea businessului respectiv.

GABRIEL ALDEA, CEO INTERCAPITAL: „DACA AR FI SPUS CINEVA LA INCEPUTUL LUNII AUGUST CA VOM AJUNGE ATAT DE JOS SPRE SFARSITUL ANULUI, TOATA LUMEA AR FI RAS. ACUM INSA SITUATIA S-A SCHIMBAT“. Piata de capital a resimtit primul fior al crizei la inceputul iernii din 2007, cazand abrupt dupa ani intregi de tendinte crescatoare. Economia reala mai avea cam un an de zile sa isi alimenteze iluzia ca va fi ferita de efectele crizei.

GABRIEL CARLIG, FONDATOR JOLIDON: „LA MOMENTUL ’90 A FOST PRIMA DATA CAND M-AM INTREBAT CU CE AM GRESIT CA M-AM NASCUT IN ROMANIA. AM VRUT SA DEMONSTREZ CA PUTEM SA FACEM O MULTINATIONALA“. Cel mai mare jucator din domeniul lenjeriei intime din Romania, Jolidon, sfida regresul pe care il inregistrau tot mai multi dintre producatorii romani de textile. Pornita din banii stransi din deplasarile externe facute cu ansamblul de dansuri populare Romanasul, afacerea a ajuns in Ungaria, Franta, Italia, Germania si Spania.

GABRIEL CRETU, DIRECTOR RETAIL OTP BANK: „IN GOANA DUPA CLIENTI, VOR EXISTA FARA DOAR SI POATE BANCI CARE ISI VOR ASUMA RISCURI PREA MARI“. Vestea ca banca centrala renunta la conditia avansului minim la credite a starnit reactii in lant. In banci se puneau la cale noi planuri de bataie, iar vanzatorii de electrocasnice, case sau automobile calculau, la mijloc de 2007, cat de mult ar putea castiga in perioada ce urma. Accesul brusc la ceva ce nu isi permiteau i-a facut pe multi romani sa reactioneze emotional si sa uite ca o posibila scadere economica le va da planurile peste cap. Și nici bancile nu au gandit diferit.

GABRIEL MURARU, FONDATOR DINASTY: „AICI MERITA SA DEZVOLTI O AFACERE ACUM, NU CAND DEJA VOR VENI MARILE LANTURI DE MAGAZINE DIN EUROPA“. Contrar tuturor previziunilor, lohn-ul nu moare, ci se transforma: marii producatori de confectii le subinchiriaza comenzi celor mici. Pentru investitiile in industria textila, lohn-ul nu era insa o solutie pe termen lung, adevaratii castigatori ramanand tot producatorii capabili sa investeasca in marci proprii. In 2007, batalia era in toi.

GEORGE BUTUNOIU, HEAD HUNTER: „CLIENTII STRAINI SUNT NEDUMERITI DE CAT DE GREU SE GASESC IN ROMANIA OAMENI BUNI, PENTRU POSTURI DE CONDUCERE IN BANCI, SI CAT DE SCUMPI SUNT“. Recrutarea de bancheri era in verva in 2006, cand salariile de la conducerea bancilor incepeau de la 10-15.000 euro pe luna si cand toate bancile erau conduse de expati, iar in boarduri isi mai gaseau locul si romani. Intre timp, lucrurile s-au mai schimbat.

GEORGE HABER, ANTREPRENOR: „CA SA REUSESTI IN AFACERI SI IN VIATA TREBUIE SA INCERCI DE 10 ORI. NOUA INCERCARI VOR FI RATATE, DAR UNA VA FI DE SUCCES“. Cel mai bogat roman din America spunea in 2005 ca perseverenta a reprezentat cheia succesului sau. A inceput diferite afaceri de-a lungul vietii, atat in Romania, cat si in strainatate, si nu toate a avut succes. Sfatul sau pentru oamenii de afaceri aflati la inceputul carierei era tocmai de a nu se lasa afectati de proiectele esuate, ci de a continua sa contruiasca afaceri.

GEORGE MUCIBABICI, SEFUL BIROULUI LOCAL AL DELOITTE: „IN TARA MEA LUCRURILE SE INTAMPLA ALTFEL DECAT IN TARA LOR, IAR PENTRU CE SE INTAMPLA PE TERITORIUL ROMANIEI, BNR RASPUNDE, NU JUCATORII STRAINI. ȘI E LOGIC SA FIE ASA“. Argumentele pe care analistii si consultantii, precum Mucibabici, le-au adus tot timpul pentru a responsabiliza autoritatile locale sau nationale pentru actiunile pe care le intreprind au fost aproape de fiecare data trecute cu vederea.

GRANT MCKENZIE, VICEPREȘEDINTE URSUS BREWERIES: „CAND AM VENIT, IN URMA CU CIRCA UN AN, NE GANDEAM LA MEDIUL DIGITAL CAM 2% DIN TIMP. ACUM AM AJUNS LA 20%“. Scotianul care din 2009 ocupa functia de vicepresedinte de marketing al Ursus Breweries masoara astfel maniera in care au evoluat comunicarea si marketingul pentru marii advertiseri din Romania. Pentru unele marci ale Ursus, bugetele dedicate digitalului au ajuns chiar sa fie mai mari decat cele pentru mediile traditionale.

GUNTER GRIEB, FOST ȘEF KAUFLAND, OBI, PROFI: „PIATA GERMANA ESTE FOARTE STATICA, PE CAND IN ROMANIA LUCRURILE SE INTAMPLA FOARTE REPEDE. N-AI TIMP SA TE PLICTISESTI“. Asa suna declaratia de anul trecut a lui Gunter Grieb, unul dintre cei mai cunoscuti executivi din retail, cel care a pus bazele retelei Kaufland la nivel local in 2003-2005. Lucrurile s-au intamplat intr-adevar foarte repede, caci neamtul avea sa-si dea demisia de la conducerea Kaufland Romania pentru a prelua lantul Obi si apoi Profi, iar acum este in Germania ca sa se ocupe de afaceri personale.

HAIM DOLEV, ANALIST SOFTWARE WIZROM: „VENIREA IN ROMANIA A FOST CEA MAI NEBUNEASCA DECIZIE PE CARE AM LUAT-O IN VIATA MEA, DAT FIIND CA E PRIMA OARA CAND MA MUT DIN ISRAEL“. Dolev era unul dintre managerii expati adusi sa conduca afaceri autohtone. In 2007, lui Dolev ii placea Romania pentru ca piata romaneasca de IT era unde se afla Israelul in urma cu opt-noua ani, iar drumul pe care il avea de parcurs era familiar si similar cu afacerile cu care era obisnuit in Israel.

HALIL BULUT, FONDATOR ROSTAR: „PENTRU UN PRODUCATOR, MARILE LANTURI DE MAGAZINE SUNT CA BANCILE FATA DE CLIENTI. ELE FAC LEGEA“. Producatorul de biscuiti se plangea la sfarsitul lui 2008 de politica dificila a lanturilor de magazine in relatia cu furnizorii. In 2009, cand afacerile producatorilor au scazut semnificativ, a fost elaborat un cod de conduita intre furnizori si hipermarketuri, insa multi comercianti sunt acuzati in continuare de aplicarea „taxelor de raft“ si a altor politici anticoncurentiale.

HERBERT STEPIC, CEO RAIFFEISEN INTERNATIONAL: „SINGURUL LUCRU DE CARE ARE NEVOIE ROMANIA ESTE O POLITICA STABILA SI POLITICIENI BUNI CARE SA VREA BINELE ACESTEI TARI“. Mediul politic este una dintre slabiciunile cel mai des invocate de oamenii de afaceri. In 2008, Herbert Stepic spunea ca Romania ar putea gasi calea spre dezvoltare doar in momentul in care va fi condusa de oameni care sa lucreze in interesul tarii.

HORIA GALATEANU, FOST CONSULTANT ROLAND BERGER: „IN ROMANIA S-A FORMAT O CLASA DE OAMENI CARE CASTIGA FOARTE MULTI BANI FARA SA AIBA CUNOSTINTE DE MANAGEMENT SAU CULTURA INVESTITIONALA“. Dincolo de antreprenorii care au pornit afaceri fara sa stie in mod neaparat in ce intra, dar au construit un business bun si l-au vandut mai apoi pe bani multi unor multinationale, exista nenumarate exemple de sportivi celebri si bogati care au intrat in afaceri, Gheorghe Hagi, Gica Popescu sau Adrian Ilie fiind doar cateva dintre ele. Cu rare exceptii insa, majoritatea au investit in imobiliare si turism.

ILEANA HORVATH, DIRECTOR GENERAL UNIQA: „E MULT SPUS CA ACUM TRAIM IN CAPITALISM. ESTE MAI DEGRABA UN CAPITALISM CANIBALIC SI SALBATIC“. Managerul companiei de asigurari a raspuns astfel la intrebarea BUSINESS Magazin - unde a ajuns Romania dupa 20 de ani de capitalism si spre ce ne indreptam de acum inainte? Iar epitetele folosite de Horvath au in vedere trasaturile greu de ucis in societatea romaneasca - rezistenta la schimbare, birocratia, obisnuinta ineficientei, pe care le remarca uneori si managerii expati atunci cand accepta sa vorbeasca deschis. — ILEANA HORVATH, DIRECTOR GENERAL UNIQA: „E MULT SPUS CA ACUM TRAIM IN CAPITALISM. ESTE MAI DEGRABA UN CAPITALISM CANIBALIC SI SALBATIC“. Managerul companiei de asigurari a raspuns astfel la intrebarea BUSINESS Magazin – unde a ajuns Romania dupa 20 de ani de capitalism si spre ce ne indreptam de acum inainte? Iar epitetele folosite de Horvath au in vedere trasaturile greu de ucis in societatea romaneasca – rezistenta la schimbare, birocratia, obisnuinta ineficientei, pe care le remarca uneori si managerii expati atunci cand accepta sa vorbeasca deschis.

ILIE VONICA, FONDATOR POLISANO: „CINE MAI POATE SA TINA EVIDENTA? AVEM UN BUSINESS IN CONTINUA DERULARE, TRANSFORMARE. CINE CREDETI CA STA SA NUMERE?“. Sibianul Ilie Vonica, fondatorul Polisano, era intrebat de BUSINESS Magazin despre averea familiei sale. Afacerile companiei crescusera la 200 de milioane de euro in 2007, iar omul de afaceri voia ca in trei ani sa-si dubleze businessul. Cresterile din zona pietei farmaceutice erau de doua cifre in fiecare an, iar prosperitatea ce a stagnat in 2009 pare sa-si reia din nou cursul ascendent.

IOAN CIOLAN, FONDATOR AMBIENT: „CEL MAI MARE AVANTAJ AL ROMANILOR DIN BRICOLAJ A FOST INDIFERENTA EUROPEI FATA DE ROMANIA“. La 37 de ani, Ciolan avea in 2007 o afacere care rivaliza cu lanturile multinationale de bricolaj si una dintre cele mai ravnite de pe piata romaneasca. Ciolan ajunsese sa se lupte de la egal la egal cu nume consacrate pe plan international. Desi au trecut mai bine de trei ani de atunci, sibianul nu a reusit sa incheie tranzactia prin care dorea sa cedeze o parte dintre actiuni unui fond de investitii pentru a avea bani in plus pentru extindere.

IOAN NICULAE, PRESEDINTE INTERAGRO: „IN ACEST MOMENT, NU NUMAI CA ROMANIA NU ARE NICIO SANSA SA DEVINA GRANARUL EUROPEI, DAR AGRICULTURA ESTE SORTITA PIEIRII“. Nu era prima data cand seful holdingului InterAgro deplangea lipsa de sprijin a statului pentru intreprinzatorii din agricultura si faptul ca subventiile pentru acest domeniu au fost eliminate in virtutea angajamentelor fata de UE. „Granarul Europei“ ar fi astfel, dupa Niculae, unul dintre miturile despre Romania care n-ar avea sanse de a deveni realitate decat cu sustinerea masiva a banului public.

ION ALEXANDRU TIRIAC, TIRIAC HOLDINGS: „DACA NU AS AVEA ATATEA DE FACUT AICI, AS PLECA MAINE IN AFRICA SA FAC AFACERI PENTRU URMATORII 25 DE ANI. SUNT ACOLO TARI CARE SUNT ROMANIA DE ACUM 20 DE ANI“. Mostenitorul imperiului de afaceri al lui Ion Tiriac Holdings creioneaza astfel prin comparatie perspectiva economiei romanesti dupa 20 de ani de tranzitie, apreciind ca lipsa unei clase medii face ca Romania sa mai aiba inca 20 de ani de recuperat fata de tarile din Vest si cel putin 30 de ani pana ce va ajunge la o saturatie a potentialului de afaceri.

ION NESTOR, FONDATOR NNDKP: „IN VIITOR, MARILE TRANZACTII SE VOR NUMI BCR, ELECTRICA, COGENERAREA DE ENERGIE, ROMGAZ, INDUSTRIA DE AUTOTURISME, DOMENIUL IMOBILIAR“. In linii mari, chiar asa s-a intamplat, cum prevestea avocatul Ion Nestor inca din anul 2005, dar intr-o masura mult mai mica. O parte dintre aceste tranzactii s-au adeverit, dand nastere mai multor milionari, insa mirajul a disparut odata cu instalarea crizei economice mondiale, transformand cateva dintre cele mai profitabile si mai atractive domenii pentru investitori in adevarate gauri financiare.

ION TIRIAC, FONDATOR TIRIAC HOLDINGS: „EU BANII NU I-AM FACUT IN ROMANIA, I-AM FACUT IN SPORT SI IN SPORT AS FI FACUT ENORM IN CONTINUARE. DAR MI-A TREBUIT SA MA INTORC IN TARA SI SUNT DEJA 20 DE ANI DE CAND MA CHINUI SI MA BAT ACOLO CU MORILE DE VANT“. Afacerile lui Ion Tiriac au stagnat in 2009 in Romania, iar 2010 i-a adus o scadere pana la aproape jumatate fata de anul anterior. In fiecare interviu pe care il acorda presei, Tiriac se refera la faptul ca afacerile sale ar fi mers mult mai bine si mai usor daca nu ar fi inceput businessul din Romania.

ISABELLE IACOB, CEO HELPNET: „LA INCEPUT ERAM FOARTE ENTUZIASTI SI AM CREZUT CA TOTUL VA FI FOARTE SIMPLU, DAR NU A FOST ASA“. „Mostenitorii“ afacerilor dezvoltate la inceputul anilor ‘90 in Romania incep sa intre alaturi de parinti la conducerea businessurilor de familie. Diferentele sunt mari de la un copil de om de afaceri la altul, dar in general experienta de a conduce echipe la varsta la care fostii colegi de facultate sunt juniori in companii este considerata dificila de cei mai multi dintre ei.

IULIAN DASCALU, PRESEDINTE IULIUS GROUP: „AM FACUT MULTE GRESELI, DAR PIATA M-A IERTAT, PENTRU CA NU EXISTAU TERMENI DE COMPARATIE. DACA AS LUA-O ACUM DE LA CAPAT, AS AVEA FOARTE PUTINE SANSE SA EVOLUEZ ATAT DE REPEDE SI ATAT DE BINE“. Cel mai mare proprietar roman de mall-uri, ieseanul Iulian Dascalu, isi permite sa recunoasca greselile pe care le-a facut de-a lungul anilor. Nu acelasi lucru se intampla cu cei care au facut marea greseala de a investi in imobiliare in perioada 2007-2008.

IULIAN PANAIT, PRESEDINTE KTD INVEST: „LA NOI NU CONTEAZA CE CUMPERI PENTRU CA DACA PIATA CRESTE, CRESC TOATE ACTIUNILE, IAR DACA PIATA SCADE, SCAD TOATE ACTIUNILE“. O declaratie precum cea facuta de Iulian Panait in 2005 venea sa confirme starea de subdezvoltare a Bursei din Romania. Din pacate, nici macar cresterile uriase inregistrate de cele mai multe dintre actiuni pana in 2008 nu au adus prea multi investitori si nici macar emitenti.

IULIAN PATRASCANU, MANAGING PARTNER FINE LAW: „CEL MAI EXOTIC CAZ PE CARE L-AM AVUT A FOST AL UNUI MANAGER DIN TELECOM CARE A CERUT 99 DE SALARII COMPENSATORII. IN CELE DIN URMA A PRIMIT 24“. Avocatul ne-a fost interlocutor pentru un cover story despre efectul pervers al concedierilor masive care s-au facut anul trecut in sectorul privat si care nu numai ca nu au dus in toate cazurile la efectul urmarit - acela de a reduce costurile -, dar multe companii au fost nevoite sa plateasca din greu pentru aceasta decizie, dupa ce fostii angajati si-au dat in judecata angajatorii. — IULIAN PATRASCANU, MANAGING PARTNER FINE LAW: „CEL MAI EXOTIC CAZ PE CARE L-AM AVUT A FOST AL UNUI MANAGER DIN TELECOM CARE A CERUT 99 DE SALARII COMPENSATORII. IN CELE DIN URMA A PRIMIT 24“. Avocatul ne-a fost interlocutor pentru un cover story despre efectul pervers al concedierilor masive care s-au facut anul trecut in sectorul privat si care nu numai ca nu au dus in toate cazurile la efectul urmarit – acela de a reduce costurile -, dar multe companii au fost nevoite sa plateasca din greu pentru aceasta decizie, dupa ce fostii angajati si-au dat in judecata angajatorii.

IULIANA STAN, CEO HUMAN SYNERGETICS: „ANTREPRENORIATUL INSEAMNA RISC. RISCUL DE A DA GRES, DE A PIERDE, DE A PAREA INCAPABIL, DE A NU AVEA SUCCES“. Timp de un deceniu si jumatate, intrebarea „ce domeniu sa aleg“ pentru un potential intreprinzator nu a fost necesara in Romania, o piata care a primit firesc, fara probleme, cam orice produs i-a fost propus. Piata avea sa se maturizeze insa, iar concluzia celor consultati de BUSINESS Magazin la mijlocul lui 2007 era ca antreprenorii sa mizeze pe internet si servicii.

JEFF KIRBY, SEFUL EFG: „ROMANIA ARE INCA O REPUTATIE GROAZNICA SI SUNT FOARTE MULTI OAMENI DE AFACERI CARE NU INVESTESC AICI DE TEAMA DE A NU FI PACALITI“. Din biroul sau din Londra, omul de afaceri Jeff Kirby s-a uitat la piata imobiliara de acum cinci ani din Romania si a hotarat sa se mute la Bucuresti pentru a investi aici un total de 300 de milioane de euro. Decizia n-a fost insa simpla, reputatia afacerilor - sa spunem - mai dubioase din Romania facandu-l sa se gandeasca de doua ori inainte. Si poate n-a fost singurul in aceasta situatie. — JEFF KIRBY, SEFUL EFG: „ROMANIA ARE INCA O REPUTATIE GROAZNICA SI SUNT FOARTE MULTI OAMENI DE AFACERI CARE NU INVESTESC AICI DE TEAMA DE A NU FI PACALITI“. Din biroul sau din Londra, omul de afaceri Jeff Kirby s-a uitat la piata imobiliara de acum cinci ani din Romania si a hotarat sa se mute la Bucuresti pentru a investi aici un total de 300 de milioane de euro. Decizia n-a fost insa simpla, reputatia afacerilor – sa spunem – mai dubioase din Romania facandu-l sa se gandeasca de doua ori inainte. Si poate n-a fost singurul in aceasta situatie.

JÉRÔME OLIVE, CEO DACIA: „DACIA NU AR FI FOST CEEA CE ESTE FARA RENAULT, IAR RENAULT NU AR FI PUTUT OBTINE CEEA CE A OBTINUT CU LOGAN FARA DACIA“. Șeful Dacia si directorul general al grupului Renault in Romania a avut ocazia sa-si expuna viziunea despre marca romaneasca in cadrul unui eveniment Meet the CEO, in care a pus in evidenta ca Dacia a ramas producatorul auto cu cea mai mare crestere din Europa, si in particular din Franta, intr-o perioada cand restul pietei auto nu izbuteste sa creasca.

JONATHAN SCHEELE, FOST SEF AL DELEGATIEI COMISIEI EUROPENE IN ROMANIA: „SCADEREA IN POPULARITATE A UE PRINTRE ROMANI ESTE PRETUL PLATIT PENTRU SINCERITATE, DAR CRED CA MERITA“. In urma cu cinci ani, inaintea integrarii in Uniunea Europeana, romanii aveau o incredere oarba in aderare. Peste 64% dintre locuitorii tarii credeau cu tarie, conform datelor unui Eurobarometru, ca aderarea va aduce cu sine si un trai mai bun. Romanii erau la acea vreme campioni in ce priveste imaginea buna pe care o aveau despre UE fata de alte popoare mult mai temperate in aprecieri. Una dintre explicatiile acestei perceptii tin insa de faptul ca romanii detineau cunostinte limitate despre institutiile UE.

JOSE JACOBO CALLER, FOST SEF CARREFOUR ROMANIA: „PUTEM PLANGE PENTRU CE SE INTAMPLA LA NEW YORK, DAR NOI TRAIM IN ROMANIA. EU NU CRED CA VOM FI INFLUENTATI“. Retailerii mizau la mijloc de 2008 pe siguranta oferita de acele domenii de activitate asupra carora impactul crizei este redus, asa cum e comertul. Oficialul Carrefour vorbea la acea vreme de marirea ritmului de expansiune a retelei de magazine, insa planurile nu s-au concretizat, iar vreme de doi ani reteaua nu a mai deschis niciun hipermarket.

JOSEF GOSCHY, PROPRIETAR UNITA TURISM: „I-AM INTREBAT PE NEPOTI CE VOR: SA VAND TOT SI SA NU MAI MUNCEASCA TOATA VIATA SAU SA LE LAS LOR TOATA AFACEREA. EI AU ALES A DOUA VARIANTA“. Valoarea hotelurilor lui Goschy ajunsese la 350 de milioane de euro la finele anului 2008. Planurile de investitii ale hotelierilor erau tot mai ambitioase, afaceristii din sector vorbind despre zeci de unitati cu sute si mii de camere. Motiv pentru care mostenitorii lui Goschy au refuzat sa vanda businessul bunicului lor si sa mizeze pe cresterea pietei. Acum, nu e cert daca, intorcandu-se in timp, ar mai alege aceeasi varianta.

KASPER RORSTED, CEO HENKEL GROUP: „DISPARE SEGMENTUL MEDIU DE PRET: CONSUMATORII PREFERA COVARSITOR ORI PRODUSELE IEFTINE, ORI PE CELE DE MARCA, DIN GAMA PREMIUM“. In primul interviu acordat pentru presa romaneasca, seful Henkel a explicat noile conditii in care va trebui sa functioneze industria bunurilor de consum, cu o cerere redimensionata. Tarile emergente sunt insa in continuare tinta principala pentru investitiile grupului; in particular, pentru a treia fabrica din Romania, Henkel si-a bugetat zece milioane de euro.

LASZLO DIOSI, DIRECTOR GENERAL OTP BANK: „NU VOM MAI VEDEA UN NIVEL AL CREDITARII CA IN 2007-2008, DAR, INCEPAND DIN TRIMESTRUL AL TREILEA AL LUI 2010, VOM AVEA VALORI APROPIATE DE NORMAL“. Era in februarie 2010, un moment cand multi bancheri inca promiteau reluarea creditarii in a doua parte a anului, pe masura ce economia se va fi redresat. Acum, cand sistemul bancar se confrunta cu perspectiva primului an cu pierderi, niciun bancher nu mai aduce in discutie vreo estimare despre revenirea creditarii.

LEONARD DOROFTEI, FOST BOXER: „BOXUL PROFESIONIST, DACA STII SA-L FACI CA LUMEA,POATE FI UN BUSINESS EXTRAORDINAR PENTRU TOATA LUMEA“. Rezultatele deosebite ale lui Leonard Doroftei, considerat cel mai bun boxer roman din istorie, nu au reusit sa aduca investitori importanti in acest domeniu. De fapt, multe dintre sporturile care au adus recunoastere Romaniei in strainatate pana acum sunt intr-o situatie similara, singura exceptie fiind fotbalul.

LILIANA SOLOMON, CEO VODAFONE:„M-AM GANDIT CA ROMANIA E O TARA UNDE NU AM LUCRAT NICIODATA, DESI MI-AM FACUT AICI STUDIILE, SI AM CONSIDERAT CA AR FI O ALEGERE INTERESANTA“. Directorul general al Vodafone Romania a explicat, in cadrul primului eveniment Meet the CEO organizat de BUSINESS Magazin, de ce a optat pentru intoarcerea in tara natala spre a prelua afacerile de aici ale Vodafone, dupa ce si-a petrecut cea mai mare parte a carierei dinainte de 2006 in strainatate, in Germania (Deutsche Telekom, T-Mobile) si Marea Britanie (Cable & Wireless).

LIVIU VOINEA, DIRECTOR GEA: „IN ROMANIA, PRETURILE AU CRESCUT FOARTE MULT DIN SPECULA SI DIN CAUZA CA ACEIA CARE AU DAT TONUL SI AU CUMPARAT LOCUINTESUPRAEVALUATE NU AU FACUT-O NICIDECUM CU BANII CASTIGATI LUNAR DIN SALARIU, ASA CA IN ROMANIA PRETUL CASELOR NU ARE NICIO LEGATURA CU VENITURILE SI NICI NU VA AVEA IN CURAND“. Desi boomul imobiliar era abia la inceput, pretul imobiliarelor incepuse deja sa creasca in 2006. Dat fiind ca preturile nu erau deloc corelate cu veniturile din Romania, analiza „Cand vom trai ca ei?“ incerca sa estimeze cat va trece pana cand romanii vor trai la fel ca si cetatenii UE, statut la care Romania doar spera in acel moment.

LORAND SZARVADI, FONDATOR DOMO: „DACA AS AVEA SIGURANTA CA IN URMATORII TREI ANI NU VINE NICIUN RETAILER INTERNATIONAL IN ROMANIA, AS CONTINUA DE UNUL SINGUR“. Dupa un 2006 mai slab si sub spectrul intrarii pe piata a unor competitori internationali, retailerii de electrocasnice erau pregatiti de vanzare. Szarvadi vorbea despre vanzarea unei parti din afacerea Domo, ceea ce s-a si petrecut. Intre timp, el a facut o oferta de rascumparare a retailerului de electronice si electrocasnice, ceea ce ar fi o premiera pe piata romaneasca.

LOUIS SCHWEITZER, PRESEDINTE RENAULT: „PANA IN 2010, UZINA DIN ROMANIA VA VINDE UN MILION DE AUTOMOBILE LOGAN, DEVENIND ASTFEL CENTRUL MONDIAL PENTRU ACEASTA MARCA“. Presedintele si directorul general de la Renault avea in 2005 planuri mari pentru Logan. Previziunuile sale au fost insa depasite, in conditiile in care in toata lumea circula mai mult de un milion de automobile Logan, pentru ca intre timp masina nu este produsa doar la Pitesti, ci si in alte fabrici Renault din lume.

LUCIAN ANGHEL, ECONOMIST-SEF AL BCR: „CU CAT E MAI SOLID SECTORUL BANCAR, CU ATAT POATE MAI BINE SA FINANTEZE RELANSAREA. NU CRED CA DACA STATUL AR AVEA UN PROIECT MAJOR DE INFRASTRUCTURA, BANCILE AR EVITA SA-L FINANTEZE!“. Remarca lui Anghel a venit ca replica la numeroasele afirmatii din partea oamenilor de afaceri, conform carora bancile s-au reorientat in ultimii doi ani spre finantarea statului, mai rentabila pentru ele, ocolind astfel economia reala, adica tocmai pe clientii care ar putea scoate tara din recesiune.

LUCIAN GEORGESCU, DIRECTOR GENERAL GAV/BALKANSKI PROIECT: „DRACULA ESTE UN CADOU FANTASTIC PE CARE NI-L FACE VESTUL PENTRU CA REPREZINTA O INVESTITIE DE PESTE 100 DE ANI IN MARKETING“. In 2005, ca si acum, Romania nu reusise sa-si gaseasca un brand de tara puternic si usor de identificat. In acel moment, publicitarii spuneau ca Dracula este unul dintre cele mai importante active pe care Romania le are la nivel de imagine, iar numarul mare de turisti care viziteaza anual Romania inspirati de aceasta legenda reprezinta un semnal clar ca avem un instrument de marketing, insa insuficient fructificat.

LUCIAN TROFIN, DIRECTOR GENERAL EISBERG ROMANIA: „SUNT SIGUR CA IN PERIOADA URMATOARE ROMANII VOR MANCA MAI MULTA SALATA“. O declaratie optimista sau pesimista, depinde de ce parte a salatei te afli. La 13 ani de la intrarea pe piata din Romania, producatorul elvetian de salate, partenerul celor de la McDonald’s, paria, in pofida crizei, pe cresterea consumului. Doar de salata.

MADALINA UCEANU, DIRECTOR GENERAL AIMS: „PREZENTA BONUSURILOR NU MOTIVEAZA NEAPARAT, DAR ABSENTA ACESTORA POATE DEMOTIVA“. Motivarea angajatilor este o descoperire a perioadei de crestere economica care a inceput in prima jumatate a deceniului. Oferta de bonusuri si beneficii a crescut, dar motivatia era nu atat propria crestere, cat sa impiedici angajatul sa sara in barca celor de la concurenta.

MALIN MALINEANU, MANAGER BEST WESTERN ROMANIA: „HOTELURILE DIN PROVINCIE NU SUNT LOCOMOTIVE, CI VAGOANE; NU ADUC IN SINE DEZVOLTARE ECONOMICA, DAR O SUSTIN PE CEA EXISTENTA”. Concentrarea investitiilor din industria hoteliera in Capitala a eclipsat ani buni dezvoltarea hoteliera in provincie. Cand au inceput insa sa curga investitiile si hotelurile in tara, proprietarii le-au considerat afaceri satelit. Chiar si asa, in 2006, piata hoteliera din provincie era dominata de antreprenori regionali, prea putini fiind cei care aveau o extindere nationala.

MARIA GRAPINI, PRESEDINTE PASMATEX: „E NEPROFESIONIST CA UN OM DE AFACERI SA FACA RULAJ DE CINCI MILIOANE DE EURO PE UN TEREN CARE VALOREAZA DE TREI ORI MAI MULT“. In 2008, Maria Grapini vorbea despre adevarata avere a celor care fac afaceri din textile – terenurile pe care si-au amplasat fabricile. Ea acuza in 2008 cifrele de afaceri mici realizate de jucatorii din piata, spunand ca activele cele mai importante ar trebui sa fie tesaturile si hainele si nu cele de natura imobiliara.

MARIAN ALECU, FOST DIRECTOR GENERAL MCDONDALD’S: „CEEA CE ESTE SPECIFIC PENTRU CONSUMATORUL DIN ROMANIA ESTE NEVOIA DE VIZIBILITATE. EL NU IESE LA RESTAURANT SA MANANCE, EL IESE SA FIE VAZUT“. Managerul care a adus McDonald’s in Romania remarca un element definitoriu pentru comportamentul consumatorului roman, anume ca este extrem de influentat de factorii emotionali, precum dorinta de vizibilitate, de transmiterea unei imagini corespondente unui anumit statut. Comerciantii au avut insa mult de castigat in ultimii ani de pe urma acestor trasaturi.

MARIANA GHEORGHE, CEO PETROM: „EXISTA O CICLICITATE, EXISTA CRIZE IN VIATA LUMII, A ECONOMIILOR SI A COMPANIILOR. VA TRECE“. CEO-ul OMV Petrom era in 2009 in fata primei scaderi a consumului de carburanti, care afectase vanzarile companiei cu peste 10%. Petrom a marcat profit in 2009 si in conditiile dificile de piata, iar 2010 se arata si mai dificil pentru companie. Atitudinea Marianei Gheorghe a fost optimista inca de la inceputul crizei financiare.

MARIUS BALASOIU, FOST DIRECTOR GENERAL AL BIA: „MANAGERII ROMANI SUNT MAI CREATIVI SI MAI DECISI DECAT ALTII, DAR MAI PUTIN PLANIFICATI“. De obicei, un manager ajunge sa imprumute stilul expatilor cu care lucreaza, crede Marius Balasoiu. Multi dintre cei din Romania au invatat business de la straini, dar s-au diferentiat prin creativitate si putere de decizie, caracteristici esentiale mai ales in perioada de pionierat a economiei autohtone, cand nu existau prea multe reguli de business. Defectul managementului romanesc? Lipsa de planificare, „insa nimeni nu e perfect“.

MARIUS CARP, APIA: „CAND AM INCEPUT SA MA OCUP DE STATISTICI AUTO SE VINDEAU CAM 6.000 DE MASINI DE IMPORT PE AN. ERA CLAR CA O SA CREASCA PIATA, DAR NU MA ASTEPTAM SA CREASCA ATAT DE RAPID“. Anuntul vanzarilor de masini pe care Asociatia Producatorilor si Importatorilor de Automobile il facea lunar aducea in august 2007 depasirea unui prag istoric: pentru a treia luna consecutiva, depasirea nivelului de 18.000 de vehicule de import. Adica la fel de multe masini livrate in fiecare din acele trei luni cat in intreg anul 1999 si 2000 la un loc. In noua ani, piata auto a ajuns de la 150 de milioane de euro la doua miliarde.

MARIUS GHENEA, PRESEDINTELE PCFUN.RO: „PANA ACUM N-AM PREA MERS LA BIROU CU BICICLETA, INSA DACA AM O INTALNIRE DE BUSINESS APROAPE DE CASA, PREFER SA MERG PE DOUA ROTI“. Omul de afaceri a comentat cu placere tendinta de raspandire a folosirii bicicletei in Romania, inclusiv de catre oamenii de afaceri si corporatisti, in dauna masinii personale. Nu era singurul biciclist la costum dispus sa se alinieze tendintei spre la fel de placuta surpriza a BUSINESS Magazin, care a intervievat mai multi manageri pentru un articol pe aceasta tema.

MATEI PAUN, MANAGING PARTNER BAC INVESTMENT: „DACA OBAMA NU AR FI INTERVENIT PENTRU SALVAREA BANCILOR SI OPRIREA DEZASTRULUI DIN SISTEM, ROMANIA AR FI AVUT SI ANUL ACESTA O CADERE A ECONOMIEI DE 7% SAU CHIAR 10%!“. Consultantul si-a precizat astfel pozitia in dezbaterea privind politica statelor occidentale de a sustine cu bani publici bancile si companiile de interes national, in incercarea de a facilita iesirea din criza si a impiedica inmultirea falimentelor.

MELANIA HANCILA, ȘEF CERCETARE ȘI STRATEGIE VOLKSBANK: „ROMANIA NU VA AJUNGE IN SITUATIA GRECIEI, DEOARECE NU I SE VA PERMITE DE CATRE ORGANISMELE INTERNATIONALE (UE, FMI) SI NICI DE CATRE CREDITORII PRIVATI“. Melania Hancila, sefa departamentului de cercetare si strategie al Volksbank, a raspuns astfel la intrebarea ridicata de un articol al revistei din care nu lipsea nici opinia ca ne-ar mai desparti doar cateva luni de o criza fiscala similara cu cea din Grecia.

MICHAEL GREWE, DIRECTOR GENERAL MERCEDES BENZ: „EXISTA UN SINGUR LUCRU PE CARE TREBUIE SA IL FACEM ACUM: SA NU INTRAM IN PANICA“. Vanzarile de masini au cazut la o treime fata de anul 2007. In a doua jumatate a lui 2008, cei mai multi dealeri au intrat intr-un razboi al discounturilor, pentru a scapa de stocuri. Problema a fost ca acelasi razboi a continuat si in 2009, cand vanzarile au scazut in continuare, iar acum dealerilor le este greu sa revina la preturile care le-ar permite sa faca si profit pentru a putea ramane pe piata.

MIHAI GHYKA, SEF BERGENBIER: „ODATA CU CERTITUDINEA ADERARII, RETICENTELE INVESTITORILOR DISPAR, CRITICILE SE TRANSFORMA IN OPORTUNITATI SI ROMANIA DEVINE NOUL EL DORADO EUROPEAN PENTRU TOTI CEI CARE PANA MAI IERI ERAU SCEPTICI“. In 2005, oamenii de afaceri vorbeau despre potentialul de dezvoltare a Romaniei si felul in care acesta avea sa se accentueze odata cu intrarea in UE, iar principalul efect pozitiv avea sa fie atragerea investitorilor straini. In mare parte, asteptarile lor au fost confirmate, in conditiile in care ultimii trei ani au marcat o serie de intrari pe piata locala ale marilor jucatori internationali.

MIHAI MOGHIOR, CEO BRAINSPOTTING: „IT-UL NE APROPIE CEL MAI MULT DE VEST FATA DE ORICE ALTA INDUSTRIE DIN ROMANIA, ATAT CA SALARII, CAT SI CA VALOARE A COMPETENTELOR“. Salariile din IT au urcat printre primele in Romania. Specialistii din domeniu au castigat tot timpul peste medie (salariul unui programator bun echivaland in ultimii ani cu salarii de middle management din companii), iar, din 2009 incoace, desi nu sunt complet ferite de criza, companiile din domeniu ofera si stabilitate.

MIHAI ROHAN, CEO CARPATCEMENT: „ACUM TREI ANI, AVEAM UN CONSUM DE 280 KG DE CIMENT PE CAP DE LOCUITOR SI LUCRAM LA 60% DIN CAPACITATEA DE PRODUCTIE. NU AM ANTICIPAT NICIODATA O CRESTERE A CERERII IN ACEST RITM“. Consumul de ciment ajunsese la mijlocul anului 2008 la 464 de kilograme pe cap de locuitor, adica aproape dublu fata de 2004, si se apropia vertiginos de media europeana de 539. Cresterea cererii s-a resimtit si in conturile cimentarilor care, dincolo de vanzarile record de la o luna la alta, reuseau sa obtina cele mai mari marje de profit, similare cu marjele operatorilor de telecom, de circa 40%.

MIHAI SEITAN, FOST DIRECTOR AL CASEI DE PENSII: „DACA NICI ACUM NU REZOLVAM PROBLEMA PENSIILOR, VOM AVEA PROBLEME SERIOASE PESTE CATIVA ANI“. Se poate spune ca previziunile pe care Mihai Seitan le facea in 2005 s-au adeverit: sistemul public de pensii este la un pas de colaps, Romania are nevoie de bani imprumutati pentru a plati pensiile si salariile bugetarilor, iar in anii care care urmeaza situatia se va inrautati cu siguranta, cu atat mai mult cu cat vom ajunge la un raport de dependenta negativ, in care vor fi mai multi pensionari decat salariati.

MIHAI SFINTESCU, DIRECTOR INVESTITII 3TS CAPITAL: „NICIO COMPANIE NU E INDEAJUNS DE IEFTINA DACA E O COMPANIE PROASTA“. Fondurile de investitii prezente in Romania dispuneau undeva la inceputul lui 2009 de 1,5 - 2 miliarde de euro pentru achizitii pe piata romaneasca. Dar regulile jocului se schimba pe o piata in scadere, cu consum redus si afectata de blocaj financiar; este un adevar pe care multi antreprenori l-au inteles prea tarziu. — MIHAI SFINTESCU, DIRECTOR INVESTITII 3TS CAPITAL: „NICIO COMPANIE NU E INDEAJUNS DE IEFTINA DACA E O COMPANIE PROASTA“. Fondurile de investitii prezente in Romania dispuneau undeva la inceputul lui 2009 de 1,5 – 2 miliarde de euro pentru achizitii pe piata romaneasca. Dar regulile jocului se schimba pe o piata in scadere, cu consum redus si afectata de blocaj financiar; este un adevar pe care multi antreprenori l-au inteles prea tarziu.

MIHAI STOICA, FOST MANAGER STEAUA: „NEMULTUMIREA MEA ESTE CA BRANDUL STEAUA - CARE IN ROMANIA E MAI PUTERNIC DECAT COCA-COLA - NU E VALORIFICAT NICI LA 25% DIN POTENTIALUL SAU“. In afara de milioanele de fani si de contractele de sponsorizare de pe tricouri si stadioane, echipa din Ghencea nu face business din numele ei. La patru ani distanta de la articolul „Fortza Steaua“, lucrurile nu s-au imbunatatit. Dimpotriva. — MIHAI STOICA, FOST MANAGER STEAUA: „NEMULTUMIREA MEA ESTE CA BRANDUL STEAUA – CARE IN ROMANIA E MAI PUTERNIC DECAT COCA-COLA – NU E VALORIFICAT NICI LA 25% DIN POTENTIALUL SAU“. In afara de milioanele de fani si de contractele de sponsorizare de pe tricouri si stadioane, echipa din Ghencea nu face business din numele ei. La patru ani distanta de la articolul „Fortza Steaua“, lucrurile nu s-au imbunatatit. Dimpotriva.

MIRCEA LUCESCU, ANTRENOR DE FOTBAL: „NU MAI VREAU SA FAC NICIO AFACERE. O SA IMI TIN BANII LA BANCA ORICAT DE MICA AR FI DOBANDA“. A castigat din fotbal milioane de euro si, desi nu a avut in mod neaparat o cultura de business si nici timpul necesar, a decis sa investeasca in diverse afaceri din domeniul asigurarilor, productiei si turismului, devenind astfel unul dintre cei mai diversificati antreprenori-sportivi. Teoretic, s-a orientat catre afaceri bune, insa a avut surpriza sa-si vada afacerile falimentate, fapt care l-a impins spre decizia de a iesi din business.

MIRCEA OANCEA, PREȘEDINTE CSSPP: „NE ASTEPTAM CA VALOAREA ACTIVELOR FONDURILOR DE PENSII SA AJUNGA LA 1 MILIARD DE EURO IN 2010“. E bine de retinut aceasta declaratie, facuta la inceputul anului in curs de presedintele Comisiei pentru Supravegherea Sistemului de Pensii Private. O putem raporta acum la cele mai noi rezultate disponibile pentru piata de asigurari: in august, activele nete ale celor 9 fonduri de pensii administrate privat au ajuns la 875 de milioane de euro, in crestere cu 55,5% fata de decembrie 2009.

MIRCEA SARBU, CONSULTANT: „NU FACEM FATA AFLUXULUI INFORMATIONAL, IAR CRESTEREA CONTINUA A PRODUCTIEI DE INFORMATII E IRATIONALA DIN PERSPECTIVA TUTUROR STANDARDELOR ECONOMICE“. Consultant in industria IT&C, Mircea Sarbu scrie saptamanal editoriale despre tendintele din domeniu in BUSINESS Magazin, pentru rubrica Weboscop.

MIRCEA VESCAN, PRESEDINTELE PATRONATULUI GAZELOR DIN ROMANIA: „DACA ESTE SA NE UITAM IN PREZENT SI IN VIITORUL APROPIAT, ASA CUM NE DESCURCAM ZILELE ACESTEA NE-AM PUTEA DESCURCA TOT TIMPUL. CU O INDUSTRIE CHIMICA INCHISA SI CU PRODUCTIA DE ENERGIE CENTRATA PE HIDRO, NUCLEAR SI CARBUNE SAU PACURA, CRED CA ROMANIA SE POATE DESCURCA. DAR NU CRED CA SE VA INTREPRINDE NIMIC IN ACEST SENS IN VIITORUL APROPIAT“

MISU NEGRITOIU, CEO ING BANK ROMANIA: „PANA LA URMA, ESTE O OPORTUNITATE SA SE DEA CREDITE IN VALUTA. PIATA ASTA CERE“. In iunie 2005, un euro valora 3,6 lei, iar majoritatea analistilor prevedeau o scadere pentru finalul anului, fapt care a impins foarte multi romani spre credite in aceasta valuta, fara a lua in calcul potentialele riscuri. Pentru banci a fost poate una dintre cele mai bune perioade, mai ales ca moneda euro a depasit deja pragul de 4 lei si nici nu da prea multe semne de regres.

MUGUR ISARESCU, GUVERNATORUL BNR: „ESTE POSIBIL SA CALCAM PE BATATURI BANCILE, DAR PE TERMEN LUNG NE INTERESEAZA NU NUMAI CA ELE SA FUNCTIONEZE, CI SI SA OBTINA PROFIT, CARE ESTE O FUNCTIE MAJORA IN ECONOMIA DE PIATA“. In 2005, cand Banca Nationala a Romaniei a introdus regulile de limitare a creditului neguvernamental in valuta, efectele nu s-au lasat prea mult asteptate. In numai o luna, dobanzile pentru creditele in lei s-au aliniat sub plafonul de 10%, desi majoritatea bancherilor contestau aceasta decizie. La acea vreme, si bancile sistasera aproape total creditarea in valuta.

NICOLAE PETROV, FONDATOR CARPATAIR: „ZBORUL E O PASIUNE SI UN EXERCITIU CARE ITI RESETEAZA CALCULATORUL. ITI POTI GESTIONA AFACEREA MULT MAI EFICIENT ZBURAND DECAT DE LA BIROU“. Omul din fruntea singurei companii de linie private din Romania isi crestea afacerea de la an la an. Compania a raportat plusuri ani la rand pe seama hub-ului construit pe Aeroportul „Traian Vuia“ din Timisoara. Intre timp, aparitia operatorilor low-cost a mai taiat din aripile Carpatair, insa reteta gasita de Petrov a facut ca proiectul sa fie singurul infiintat in anii ’90 care a rezistat pietei.

OBIE MOORE, FOST MEMBRU AMCHAM: „TARILE IN CARE AU EXISTAT ANUL TRECUT CELE MAI MULTE DEPLASARI DE OFICIALI AMERICANI AU FOST CHINA SI ROMANIA“. In 2005, George Bush si John Kerry se duelau pentru functia de presedinte a SUA. Obie Moore, membru in consiliul director al Camerei de Comert Romano-Americane, sublinia, intr-o ampla analiza referitoare la felul in care rezultatul alegerilor de peste hotare va influenta relatiile economice cu Romania, ca in timpul administratiei Bush vizitele oficialilor americani fusesera numeroase. Mai mult, in aceeasi perioada, un val de investitii americane pe piata romaneasca fusese deja declansat.

OCTAVIAN PANTIS, TMI: „UNORA LE DAU LACRIMILE, SE SPERIE RAU DE TOT. SUNT UNII CARE PETREC INTR-O SAPTAMANA DOUA ORE CU COPILUL SI CATE 20 DE ORE PRIMESC SI TRIMIT E-MAILURI. CURSUL DE MANAGEMENT AL TIMPULUI ESTE CEL MAI BINE VANDUT PRODUS AL COMPANIEI SI SE INSCRIU DOAR TOP MANAGERI, PENTRU CA II DOARE“. In 2006, tirania e-mailului era abia la inceput. In coverstory-ul „e-biro-cratia“, concluzia a fost ca 36% din timpul de lucru al unui angajat este ocupat cu citirea, scrierea si sortarea mailului. Cand mai muncesc oamenii?

ORLANDO NICOARA, DIRECTOR GENERAL APROPO MEDIA: „DIN 1999, DE CAND A INCEPUT SA SE VANDA RECLAMA IN INTERNETUL ROMANESC, SI PANA ACUM, SPECIALISTII IN DOMENIU AU RAMAS O MANA DE OAMENI“. Vanzatorii de reclame din online au ramas in continuare destul de putini, desi vanzarile de reclama in internetul romanesc au depasit 10 milioane de euro in 2009.

PATRICK GELIN, FOST PREȘEDINTE BRD: „CRED CA CEI CARE INTRA PE PIATA ROMANEASCA ASTAZI RISCA SA AIBA DECEPTII“. Chiar in primele saptamani dupa aderarea la Uniunea Europeana, zeci de grupuri internationale si-au anuntat oficial intentia de a face afaceri pe piata locala - in sectorul bancar, al asigurarilor, pe bursa si in intermediere financiara. Gelin spunea la acea vreme ca peste tot in Europa, piata de retail bancar este dominata de un numar mic de institutii (5-6) si, pe termen lung, nu este loc de un numar dublu de banci de retea, asa cum se intampla atunci. De aici urmau sa apara si deceptiile. — PATRICK GELIN, FOST PREȘEDINTE BRD: „CRED CA CEI CARE INTRA PE PIATA ROMANEASCA ASTAZI RISCA SA AIBA DECEPTII“. Chiar in primele saptamani dupa aderarea la Uniunea Europeana, zeci de grupuri internationale si-au anuntat oficial intentia de a face afaceri pe piata locala – in sectorul bancar, al asigurarilor, pe bursa si in intermediere financiara. Gelin spunea la acea vreme ca peste tot in Europa, piata de retail bancar este dominata de un numar mic de institutii (5-6) si, pe termen lung, nu este loc de un numar dublu de banci de retea, asa cum se intampla atunci. De aici urmau sa apara si deceptiile.

PAUL MARASOIU, PRESEDINTE PEACOCK HOTELS: „ESTE UN PARADOX FAPTUL CA IN ROMANIA CONVIETUIESC DOUA REPERE: OSPITALITATEA TRADITIONALA SI «SA MOARA CAPRA VECINULUI»“. Consultantul raspundea astfel solicitarii BUSINESS Magazin de a discuta despre unul dintre „cele sapte mituri despre Romania“, respectiv ospitalitatea nelimitata fata de straini, alaturi de altele clasice, legate fie de inteligenta romanilor, fie de natura lor lirica. Caci de calitatea ospitalitatii depinde starea turismului, a carui performanta e departe de a fi la noi un motiv de lauda.

PETRU PRUNEA, FONDATORUL SSIF BROKER CLUJ: „CRED CA VOI MERGE IN CONCEDIU, NU AM MAI AVUT UN CONCEDIU DE 13 ANI“. „Marirea si decaderea unui broker“ a fost cover story-ul cu povestea lui Petru Prunea, care a primit interdictie de a mai activa 5 ani pe piata de capital dupa ce o angajata a sa de la Deva a fost acuzata de frauda. De cand a plecat de la conducerea Broker Cluj, Prunea a vandut mai multe pachete de actiuni pe care le detinea, spunand ca e decis sa renunte la toate actiunile sale de la Broker.

PETRU VADUVA, CEO TIRIAC HOLDING: „UN LUCRU E CLAR, INDIFERENT DE CE CRED OAMENII: CAPITALISMUL FUNCTIONEAZA. AM INCERCAT SOCIALISM, AM INCERCAT COMUNISM, VA SPUN EU CA NU MERGE. AM VAZUT COMUNISM SI SOCIALISM IN ALTE TARI, DACA TOT AM LUCRAT IN 22 DE TARI, DAR TOT NU FUNCTIONEAZA“. Petru Vaduva a preluat conducerea afacerilor lui Ion Tiriac la inceputul lui 2009, intorcandu-se in Romania dupa 28 de ani.

RADU CRACIUN, DIRECTOR DE INVESTITII EUREKO: „E GREU SA ANTICIPEZI CE SE VA INTAMPLA CU LEUL. MOTIVUL ESTE CA NU POTI GRESI CU PUTIN, CI CU FOARTE MULT“. La inceput de 2007, bancherii apreciau in unanimitate ca moneda nationala va continua sa se aprecieze in raport cu euro, estimand un curs in jurul a 3,2 lei/euro. Nimeni nu-si imagina atunci ca euro va sari nu cu putin, ci cu foarte mult, ajungand la peste 4 lei.

RADU FURNICA, PREȘEDINTE LDS: „MAXIMUM 3% DINTRE TOP MANAGERII DIN ROMANIA SUNT CU ADEVARAT BUNI. RESTUL SUNT MAI MULT SAU MAI PUTIN NISTE IMPOSTORI“. Abilitatile managementului de top sunt cu atat mai importante in criza, iar pentru companiile ce au lasat fraiele pe mana unor sefi ce nu stiu sa gestioneze momentele de criza iesirea la liman ar putea sa nu mai vina niciodata.

RADU GEORGESCU, PRESEDINTE GECAD: „CINE NU MOARE CRESTE SI PIETELE SE CONSOLIDEAZA. ORI MORI, ORI TE CUMPARA CINEVA MAI MARE“. Intr-o discutie de la finalul anului 2006 despre ce avea sa aduca, bun sau rau, aderarea la Uniunea Europeana, opt manageri de top din Romania puneau problema unor falimente, in contextul unor eventuale cresteri de preturi si diminuari in consumul populatiei, solutiile fiind fie vanzarea, fie iesirea pe pietele internationale. Desi nu s-a intamplat in 2007, ci doi ani mai tarziu, cand a lovit criza, poate n-ar fi rau sa urmam sfaturile.

RADU GRATIAN GHETEA, CEO CEC: „VALOAREA REALA A LEULUI NU ESTE CEA DE ACUM SI CRED CA IN URMATORUL AN VOM ASISTA LA O REVENIRE A EURO“. Ritmul accelerat de apreciere a leului depasise in iulie 2007 prognozele analistilor. La jumatatea anului, bancherii prindeau curaj si anticipau noi minime pentru moneda europeana. Chiar si sub 3 lei. Ghetea avea sa intuiasca bine ca un curs de trei lei/euro nu era nicidecum sustenabil si realist pe termen lung, iar deprecierea accelerata ce a urmat a afectat pe multi romani, mai ales pe cei cu credite in valuta.

RADU LUCIANU, MANAGING PARTNER EURISKO: „BANII ADEVARATI VIN DIN DEZVOLTARE, NU DIN SPECULATII“. Era august 2007, pe cand valul subprime nu trecuse inca oceanul. Pe piata romaneasca preturile terenurilor ajunsesera la niveluri care nu mai ofereau marje convenabile speculatorilor, astfel incat achizitiile se realizau in proportie covarsitoare, in jur de trei sferturi, cu un proiect de dezvoltare in spate. Un examen simplu de maturizare a unei piete care a platit ulterior scump perioada de efervescenta de dinaintea crizei.

RADU STOICOVICIU, FOST SENIOR PARTNER PWC: „ESTE DE ASTEPTAT CA NOI MULTINATIONALE SA-SI DESCHIDA OPERATIUNI IN ROMANIA SI CA MARJELE DE PROFITABILITATE SA SCADA SPRE NIVELUL INREGISTRAT IN ALTE STATE DIN UE“. Previziunea facuta de Radu Stoicoviciu in urma cu doi ani s-a adeverit doar pe jumatate: marjele de profitabilitate ale companiilor din Romania au scazut dramatic in ultimii doi ani. Pe de alta parte, planurile multinationalelor de a-si deschide birouri in Romania au fost sistate si nici nu sunt semnale ca vor fi reluate prea curand. Putem nota insa doua mici exceptii: pana la sfarsitul anului, Axa, liderul pietei europene de asigurari, isi va face intrarea pe piata locala, iar pentru primavara lui 2011 este programata cea mai asteptata lansare de pe piata de fashion: deschiderea H&M in Romania.

RADU TIMIS, FONDATORUL CRIS-TIM: „NIMENI NU MAI CUMPARA SALAM LA BATON, CI MAI DEGRABA O CANTITATE CU PANA LA 30% MAI MICA, FELIATA SI INFOLIATA“. Fondatorul afacerii Cris-Tim, unul dintre cei mai importanti producatori de carne si preparate din carne de pe piata, remarca schimbarea pana la detaliu a obiceiurilor de consum, ca efect al crizei, reflectata atat in cantitatile mai mici de produse cumparate, cat si in cresterea in importanta a criteriului pret in decizia de cumparare.

RADU TUDORACHE, FOST SEF ANRC: „ACCESUL LA INTERNET DE BANDA LARGA PRIN RETELELE ROMTELECOM AR PUTEA FI CU CATEVA ORDINE DE MARIME MAI IEFTIN DECAT CEL FURNIZAT ACUM DE RETELE CONSACRATE“. Nu mai e nimic neobisnuit acum ca din cablul care intra in locuinta un consumator sa beneficieze de telefonie fixa, internet si cablu. Nu asa stateau insa lucrurile in 2005, cand, la 1 ianuarie, firele Romtelecom au fost puse la dispozitia competitorilor. Prin aceasta ultima etapa a liberalizarii pietei de telefonie fixa din Romania i-a luat fostului monopolist ultimul, dar si cel mai de pret bun – firele de cupru care aduc vocea in casele oamenilor.

RAIMOND USECKAS, FOST CEO NOVATOURS ROMANIA: „NOI NU AM DAT FALIMENT. AM SUSPENDAT ACTIVITATEA DIN CAUZA CONDITIILOR DIFICILE DE PE PIATA“. Prima victima din turism a crizei a fost Novatours, filiala locala a operatorului care este lider de piata in tarile baltice. Novatours intrase din 2007 in Romania, cu un plan ambitios de business, insa nu a rezistat pe o piata unde turismul a scazut anul trecut cu peste 30% si unde jucatorii mai vechi, cu baze importante de clienti, nu au mai permis dezvoltarea unui nume nou.

RARES NILAS, DIRECTOR GENERAL BT SECURITIES: „ESTE FOARTE GREU SA FII BROKER PE ACEASTA PIATA DUPA CRESTERILE DIN ULTIMII DOI-TREI ANI. ANUL TRECUT STATEAI ZAMBITOR IN FATA CLIENTILOR, ACUM TREBUIE SA-TI PASTREZI CALMUL SI SA-I SFATUIESTI SA-SI MARCHEZE PIERDERILE“. Boom-ul economic a adus multe castiguri, dar a si creat un standard de asteptari pe care, odata cu venirea crizei, putini au mai reusit sa-l atinga. Din acest punct de vedere, meseria de broker a devenit extrem de ingrata, multi clienti avand probleme reale in a intelege ca a venit si o vreme in care pierderile atarna in balanta mai greu decat castigurile. Rares Nilas remarca acest lucru inca din 2008.

RAUL CIURTIN, PRESEDINTE ALBALACT: „CRED CA DE CEL PUTIN ZECE ANI CONTEAZA MARCA IN PIATA DE LACTATE. DIN MOMENTUL IN CARE AM «STRICAT» PRIMUL BAN (PENTRU MARKETING), N-AM MAI AVUT CE PIERDE SI AM CREZUT FOARTE MULT IN FAPTUL CA FULGA VA FI O REUSITA“. Presedintele Albalact a transformat in opt ani o fabrica falimentara intr-o afacere care valora aproape o suta de milioane de euro la Bursa. Cu investitii agresive in marketing, Ciurtin a impus pe piata de lactate marcile Fulga si Zuzu. In 2007, Ciurtin vorbea de o dublare a pietei in urmatorii patru ani, bazandu-se pe disparitia pietei negre. Chiar daca nu s-a intamplat neaparat asa, lui Ciurtin nu i-a mers prea rau.

RAZVAN MATASEL, FOST HEAD OF PLANNING LA LEO BURNETT: „CLASA MIJLOCIE NU TINE DE EDUCATIE SI CULTURA, CI DE PUTEREA FINANCIARA“. O abordare pragmatica in delimitarea clasei de mijloc a Romaniei formata, in teorie, din aproximativ 4-5 milioane de romani. Parerile sunt insa impartite: daca pentru oamenii de afaceri interesati de modul in care consumatorul isi imparte banii din portofel clasa mijlocie este definita de puterea financiara, in opinia publica aceasta patura sociala se diferentiaza mai degraba prin educatie si cultura.

RAZVAN PETRESCU, MANAGER NOKIA ROMANIA: „NU CRED CA O ORGANIZATIE EXCLUSIV FORMALA CU IERARHII FERME SI COMPLEXE POATE FUNCTIONA LA PARAMETRII CERUTI DE LUMEA INTERNETULUI SI A TELECOMUNICATIILOR“. Managerul afacerilor Nokia in Romania si cel care a dezvoltat de-a lungul timpului afacerea finlandezilor in mai multe tari din Europa - Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Macedonia si Israel - are 39 de ani si o conceptie extrem de democratica despre relatiile din cadrul companiei. — RAZVAN PETRESCU, MANAGER NOKIA ROMANIA: „NU CRED CA O ORGANIZATIE EXCLUSIV FORMALA CU IERARHII FERME SI COMPLEXE POATE FUNCTIONA LA PARAMETRII CERUTI DE LUMEA INTERNETULUI SI A TELECOMUNICATIILOR“. Managerul afacerilor Nokia in Romania si cel care a dezvoltat de-a lungul timpului afacerea finlandezilor in mai multe tari din Europa – Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Macedonia si Israel – are 39 de ani si o conceptie extrem de democratica despre relatiile din cadrul companiei.

RAZVAN PETROVICI, FONDATOR UNIVERS’ALL: „NU INTELEG DE CE TREBUIE NEAPARAT SA VAND ALTUIA. DE CE SA PLECAM DE LA PREMISA CA NU REZISTAM IN FATA UNORA PE CARE NOI II PRESUPUNEM MAI MARI?". Omul de afaceri care a infiintat reteaua de magazine Univers’all sustinea, cu un an inainte de a intra in faliment, ca afacerea pe care o conduce este solida si are toate motivele sa fie increzator in viitor. Un an mai tarziu insa inregistra cel mai rasunator esec din comertul romanesc si provoca in piata un amplu val de reactii din partea furnizorilor. O parte dintre acestia nu si-au mai recuperat nici pana in prezent datoriile pe care le avea reteaua pentru marfurile livrate. — RAZVAN PETROVICI, FONDATOR UNIVERS’ALL: „NU INTELEG DE CE TREBUIE NEAPARAT SA VAND ALTUIA. DE CE SA PLECAM DE LA PREMISA CA NU REZISTAM IN FATA UNORA PE CARE NOI II PRESUPUNEM MAI MARI?”. Omul de afaceri care a infiintat reteaua de magazine Univers’all sustinea, cu un an inainte de a intra in faliment, ca afacerea pe care o conduce este solida si are toate motivele sa fie increzator in viitor. Un an mai tarziu insa inregistra cel mai rasunator esec din comertul romanesc si provoca in piata un amplu val de reactii din partea furnizorilor. O parte dintre acestia nu si-au mai recuperat nici pana in prezent datoriile pe care le avea reteaua pentru marfurile livrate.

RAZVAN SOARE, FOST DIRECTOR STANTON CHASE: „AM MAIL-UL PLIN DE CANDIDATURI DIN PARTEA UNOR EXPATI SAU A UNOR ROMANI CARE LUCREAZA AFARA PE POZITII FOARTE BUNE, DAR SUNT NEVOIT SA LE REFUZ“. Cu un an in urma un head-hunter ar fi oferit marea cu sarea unui expat dispus sa vina sa lucreze in Romania. La fel si unui roman care ar fi vrut sa isi lase postul de pe Wall Street pentru a se repatria. In iarna lui 2008 strainii ii abordau pe recrutori, insa fara prea mari sanse de succes.

RICHARD MOAT, FOST SEF ORANGE ROMANIA: „OAMENII, EXPERTIZA SI ABILITATILE LOR SUNT BUNUL CEL MAI DE PRET. FARA ASA CEVA NU POTI AVEA O AFACERE“. Abia ajuns in fotoliul de conducere al filialei din Romania, Moat spunea in urma cu cinci ani ca vine sa pregateasca lansarea 3G, sa impuna tehnologia EDGE și sa cucereasca Bucurestiul, „fieful“ Vodafone (Connex la acea vreme).

ROBERT REKKERS, CEO BANCA TRANSILVANIA: „NU MA GANDESC SA PLEC DIN ROMANIA. SUNT PREA OCUPAT. NU MA SIMT CA UN EXPAT: VIATA DE EXPAT INSEAMNA MULTA SECURITATE, CASA MARE, MASINA MARE, PETRECERI, UN CERC LIMITAT DE PRIETENI, PE CAND EU SUNT TOTAL DIFERIT, MAI MULT ANTREPRENOR IN CEEA CE PRIVESTE STILUL DE A CONDUCE SI DE A LUA DECIZII, PLUS CA SUNT MEREU PE DRUMURI SI INCERC SA CONSTRUIESC BANCA, PENTRU CA EU CRED IN EA“. In coverstory-ul „Paradisul expatilor“ din 2006, oameni de afaceri si bancheri straini povesteau de ce au ales sa isi prelungeasca mandatele in Romania sau chiar sa ramana definitiv aici. In acelasi articol, Steve Allison de la Unilever conchidea: „Adevaratul motiv pentru care strainii nu mai pleaca din Romania sunt femeile. Orice ti-ar spune altii, nu crede pe nimeni, acesta e adevaratul motiv“.

ROMEO DUNCA, PROPRIETAR DUNCA EXPEDITII: „IN ROMANIA NU LIPSESC LOCURILE FRUMOASE, DAR NU STIM SA LE PUNEM IN VALOARE. DE REGULA, DACA AJUNGEM INTR-UN LOC, IL DISTRUGEM“. Primul roman care participa in 2005 la raliul Dakar, Romeo Dunca, renunta in 2008 la participarea la marile competitii sportive din strainatate. A inceput sa se ocupe de afacerile din transporturi si turism. Businessul ajunsese la 30 de milioane de euro, insa dezvoltarea in turism si transporturi intr-o tara fara prioritati in infrastructura poate deveni o lupta cu morile de vant.

ROZAURA STANESCU, DIRECTOR DE STRATEGIE LA BRD: „ESTE CA INTR-UN MARIAJ – CU CAT AI MAI MULTE LUCRURI IN COMUN CU CELALALT, CU ATAT DESPARTIREA ESTE MAI GREA“. Relatia bancherilor din Romania cu clientii a devenit de-a lungul timpului un soi de mariaj, sub presiunea necesitatii de reducere a costurilor si de majorare a veniturilor. Reteta succesului a fost sa vanda cat mai multe produse aceluiasi client, mizand pe faptul ca daca sunt mai multe in joc, clientul va ramane.

RUDOLF SOMMER, DIRECTOR GENERAL SOMMERING INSTAL: „2010 VA FI MULT MAI GREU - IN ROMANIA NICI NU A INCEPUT CRIZA“. Șeful uneia dintre cele mai mari companii de instalatii de pe piata facea aceasta estimare la momentul octombrie 2009, dupa ce traversase experienta scaderii cu aproape 30% a pietei de constructii in anul respectiv si a reducerii drastice a numarului de proiecte imobiliare incepute in acea perioada. — RUDOLF SOMMER, DIRECTOR GENERAL SOMMERING INSTAL: „2010 VA FI MULT MAI GREU – IN ROMANIA NICI NU A INCEPUT CRIZA“. Șeful uneia dintre cele mai mari companii de instalatii de pe piata facea aceasta estimare la momentul octombrie 2009, dupa ce traversase experienta scaderii cu aproape 30% a pietei de constructii in anul respectiv si a reducerii drastice a numarului de proiecte imobiliare incepute in acea perioada.

SADUOKHAS MERALIYEV, CEO ROMPETROL GROUP: „EU NU SUNT OM DE AFACERI; MI-AM PETRECUT TOATA VIATA IN ZONA OPERATIONALA A INDUSTRIEI SI CRED CA ACOLO E LUMEA REALA, NU INTR-UN BIROU“. Despre cariera lui si despre ce vrea sa faca KazMunaiGaz cu Rompetrol, Meraliyev a vorbit pe larg la unul din evenimentele Meet the CEO. „Lumea reala“ a inginerului kazah: a fost director general al rafinariei Pavlodar, cu o capacitate de rafinare de 5,5 milioane de tone, a condus reconstructia rafinariei din Atyrau si operatiunile Tengizchevroil, un joint-venture intre statul kazah si compania americana Chevron.

SEBASTIAN DELEN, CEO UBISOFT: „DACA TE GANDESTI CA PENTRU A DEZVOLTA JOCURI TREBUIE SA TE DUCI INTR-O TARA IEFTINA, ATUNCI AR FI TREBUIT SA ALEGEM ALTCEVA, DAR TREBUIE SA TE ORIENTEZI PE UN LOC UNDE SA POTI CREA JOCURI BUNE“. Sebastien Delen a venit la Bucuresti sa vada daca studioul Ubisoft era o afacere viabila. I-a placut asa de mult, incat a ramas. La mijloc de 2007, afacerea sa crescuse de la sapte oameni la o mie, iar romanii erau recunoscuti drept maestrii simulatoarelor navale.

SEBASTIAN LAZAROIU, CONSILIER PREZIDENTIAL: „BACSISUL ESTE O INSTITUTIE DISCRETA, IMPLICITA, CU REGULI TACITE“. Nu l-am descoperit noi, la BUSINESS Magazin, dar intr-un cover din 2006 i-am dat o dimensiune pentru prima oara in Romania: un miliard de euro. Nu ne-a contrazis nimeni.

SEBASTIAN VLADESCU, FOST MINISTRU AL FINANTELOR: „MINISTERUL DE FINANTE E UN MINISTER CARE STIGMATIZEAZA OAMENII“. In mai 2005, Sebastian Vladescu mai avea cateva luni pana la debutul primului sau mandat de ministru al finantelor, incheiat in 2007. Ulterior, Vladescu a mai avut un mandat, intre decembrie 2009 si septembrie 2010.

SEPTIMIU POSTELNICU, VICEPREȘEDINTE UNICREDIT TIRIAC BANK: „POZITIILE MANAGERIALE REPREZINTA UN FEL DE CAL TROIAN. ITI OFERA DESCHIDERE, SUCCES, DAR TE MATURIZEAZA ACCELERAT. PE SCURT, NU STIU DACA SUNTEM TINERI BATRANI SAU BATRANI TINERI“. Cei 100 de tineri intrati in vizorul anuarului BUSINESS Magazin valorau simbolic 20 de miliarde de euro, cat insemnau afacerile cumulate ale companiilor pentru care lucrau. Printre altii, Mihail Ion, Tudor Niculescu, Vlad Șeitan si Septimiu Postelnicu, vorbeau despre viziunea de business a unui manager de 30 de ani. Iar realizarile financiare erau atunci pe buzele tuturor.

SERGIU BIRIS, FONDATOR TRILULILU: „INTERNETUL ROMANESC SE ASEAMANA FOARTE MULT CU O GRADINITA FARA EDUCATOARE, UNDE COPIII SE BAT FARA INCETARE PENTRU JUCARII“. Fondatorul site-ului de continut video Trilulilu descrie astfel starea internetului romanesc, unde tinerii (in majoritate) intreprinzatori ar fi mai degraba preocupati de discutiile pe marginea potentialului afacerilor pe internet si a problemelor de moment decat de proiectele care ar putea pune intr-adevar Romania pe harta mondiala a businessului online.

SERGIU OVIDIU POP, MANAGING PARTNER INTERVAM INVESTMENTS: „PLASAREA UNUI ORDIN PE BURSA ESTE O SENZATIE FOARTE PLACUTA, ADRENALINA TE POATE FACE EUFORIC. DIN ACEASTA CAUZA, ELANUL BROKERILOR TREBUIE UNEORI TEMPERAT, CA SA EVITE GRESELILE“. Bursa mai are de recuperat, atat la nivelul cetateanului, al investitorului de rand, cat si la nivelul companiilor. Hotararea de a investi sau de a lista o companie, analiza evolutiei unei actiuni si sentimentul ca poti pierde bani indiferent de vointa ta sunt decizii pe care le poti imparti cu brokerul. Și ai si pe cine da vina.

SHIMON GALON, CEO GTC ROMANIA: „POTENTIALUL PE CARE IL ARE ROMANIA ESTE DE SUTE DE ORI MAI MARE DECAT CEL AL ISRAELULUI... DE CE NU E ROMANIA CA ISRAELUL? IN PRIMUL RAND LIPSESC 50 DE ANI DE CREARE A UNEI SOCIETATI CARE SA APRECIEZE CEEA CE REALIZEAZA OMUL. MAI APOI, ROMANUL SE TREZESTE DIMINEATA SI NU SE GANDESTE CUM SA FACA O TREABA MAI BUNA, CI CUM SA FIE BOGAT IN ACEEASI ZI“. Shimon Galon a realizat unele dintre cele mai importante tranzactii din real estate-ul romanesc, printre care vanzarea imobilelor de birouri Europa House si America House din Piata Victoriei. Un bun cunoscator al pietei romanesti, implicat in proiecte si cu o privire lucida asupra pietei, oamenilor, proiectelor si rezultatelor. — SHIMON GALON, CEO GTC ROMANIA: „POTENTIALUL PE CARE IL ARE ROMANIA ESTE DE SUTE DE ORI MAI MARE DECAT CEL AL ISRAELULUI… DE CE NU E ROMANIA CA ISRAELUL? IN PRIMUL RAND LIPSESC 50 DE ANI DE CREARE A UNEI SOCIETATI CARE SA APRECIEZE CEEA CE REALIZEAZA OMUL. MAI APOI, ROMANUL SE TREZESTE DIMINEATA SI NU SE GANDESTE CUM SA FACA O TREABA MAI BUNA, CI CUM SA FIE BOGAT IN ACEEASI ZI“. Shimon Galon a realizat unele dintre cele mai importante tranzactii din real estate-ul romanesc, printre care vanzarea imobilelor de birouri Europa House si America House din Piata Victoriei. Un bun cunoscator al pietei romanesti, implicat in proiecte si cu o privire lucida asupra pietei, oamenilor, proiectelor si rezultatelor.

SORIN POPA, VICEPRESEDINTE BRD: „E MAI BINE SA PREVII DECAT SA FACI BUSINESS CU ORICE PRET SI SA AJUNGI ULTERIOR SA PLATESTI SCUMP“. Riscul valutar, nivelul investitiilor straine, cresterea foarte rapida si necontrolata a creditului de consum, recomandarile analistilor straini privitoare la Romania, criza de pe pietele internationale erau numai cateva dintre elementele pe care bancherii le luau in calcul, avand pregatite, in functie de acestea, noi strategii de dezvoltare.

STEFAN PADURE, VICEPRESEDINTE ANGST: „CEI MAI BUNI OAMENI SUNT CEI CARE AU FOST AFARA SI S-AU INTORS. SUNT EXTRAORDINARI, PENTRU CA STIU SA-SI FACA TREABA SI NU TREBUIE SA-I ORGANIZEZE NIMENI“. Discutia despre productivitate este in Romania la fel de veche ca si cele despre inflatie, cursul de schimb sau calitatea invatamantului. In 2007 salariile cresteau in Romania, uneori nejustificat, uneori pentru ca angajatii, aflati pe val, fortau mana angajatorilor. Și, din cand in cand, descoperim ca nu avem suficienti ingineri sau ca productivitatea este mai mare in cazul strainilor.

STEVEN VAN GRONINGEN, CEO RAIFFEISEN BANK ROMANIA: „NIVELUL DE INDATORARE ESTE INCA FOARTE SCAZUT COMPARATIV CU TARILE DIN JUR. EXISTA UN POTENTIAL IMENS IN ZONA DE CONSUMER FINANCE PE CARE VREM SA IL EXPLOATAM“. La jumatatea lui 2005, creditul de consum de-abia prinsese aripi, iar apetitul romanilor pentru achizitiile de frigidere si masini de spalat pe credit de-abia se deschidea. Perioada aceea a fost pentru unii mana cereasca, chiar daca gradul maxim de indatorare era de numai 30%. Cativa ani mai tarziu, situatia a ajuns exact pe dos, romanii sunt indatorati peste masura si nu mai pot plati ratele, in timp ce mai cumpatatii vecini o duc mai bine.

SZABOLCS NEMES, ROLAND BERGER: „LISTA COMPANIILOR INCA DETINUTE DE STAT SI CARE SUNT INTR-ADEVAR VALOROASE, CU PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE PROFITABILA SI CU IMPACT IN DOMENIUL LOR DE ACTIVITATE ESTE RELATIV SCURTA SI INCLUDE IN JUR DE 15 COMPANII DIN TOTALUL SOCIETATILOR COMERCIALE“. Ceva ne face sa credem ca acum, desi companiile care erau la stat in octombrie 2007 au ramas tot la stat, numarul celor valoroase, cu perspective si cu impact s-a redus, este chiar mai mic de 15. Bijuteriile, pentru a-si pastra stralucirea, au nevoie de lustru.

TINU SEBESANU, CEO TREND HOSPITALITY: „ROMANIA ESTE AL TREILEA FURNIZOR DIN LUME DE PERSONAL PENTRU VASELE DE CROAZIERA, DUPA FILIPINE SI INDONEZIA“. Problema fluctuatiei de personal din industria ospitalitatii reprezinta de multi ani o problema pentru jucatorii din acest domeniu. Inca din 2005, consultantii, precum Tinu Sebesanu, se plangeau de lipsa de personal, romanii fiind cuceriti de tentatia castigurilor ridicate din alte tari. Vasele de croaziera sau hotelurile din statiunile turistice straine reprezentau principala destinatie a celor care aveau experienta in acest domeniu.

TIVADAR RUNTAG, DIRECTORUL DEPARTAMENTULUI COMERCIAL PETROM: „A APARUT IN ROMANIA UN NOU SEGMENT DE CONSUMATORI, CARE CUMPARA MASINI IN FUNCTIE DE CRITERIUL PRET, DAR URMARESC CA ACESTA SA FIE CAT MAI MARE“. In 2008, piata auto era pe culmea valului, iar dealerii auto profitau de dorinta romanilor de a exprima prin masina pe care o conduc un statut social cat mai ridicat. Drept urmare, vanzarea de masini scumpe era un fenomen care luase amploare, dar care nu avea sa se mai dezvolte mult: din 2009, vanzarile de masini, scumpe sau ieftine, s-au prabusit.

TONI IORDACHE, FOST ANGAJAT PE WALL STREET: „PENTRU FIECARE ACTIV DE UN DOLAR EU CREEZ DE 10-15 ORI MAI MULTE PRODUSE DERIVATE. 1 LA 1 INSEAMNA HEDGING, DAR 1 LA 15 INSEAMNA SPECULA“. Fost angajat al unor institutii financiare de pe Wall Street, Toni Iordache explica in 2008 in exclusivitate pentru BUSINESS Magazin reteta prin care s-au construit castele din nisip. „A evoluat atat de rapid, incat nici ei nu mai stiau la ce sa se astepte, iar forurile responsabile nu au avut cunostintele necesare sa puna niste frane. Odata ajuns la acest nivel de sofisticare, Wall Street-ul isi merita soarta”, conchidea el.

UMBERTO ECO, SCRIITOR: „EU POT SA INTELEG CA UN FABRICANT DE IZMENE IN CAROURI, DACA PE NEASTEPTATE AR EXPLODA UN SCANDAL OARECARE PE TEMA UNOR PRESUPUSE IZMENE IN CAROURI ALE LUI BRAD PITT, SA-SI ASOCIEZE NUMELE PROPRIEI MARCI CU ACEL SCANDAL, PENTRU CA AFACERILE SUNT AFACERI“. Editorialele lui Umberto Eco sunt publicate in exclusivitate pentru Romania in BUSINESS Magazin.

VARUJAN VOSGANIAN, FOST MINISTRU AL ECONOMIEI: „MAI AM O SAPTAMANA DE GUVERNARE SI VRETI SA FAC STRATEGIA ECONOMICA A ROMANIEI PE URMATORII ZECE ANI?“. Atitudinea fostului ministru al economiei, care a fost intrebat in toamna lui 2008 de BUSINESS Magazin cat vor mai dura efectele crizei economice in Romania, in presaptamana alegerilor, este definitorie pentru modul in care o mare parte dintre politicienii locali se raporteaza la actul guvernarii, in care strategia pe termen lung nu este un plan de afaceri, ci un dosar plin cu hartii.

VASILE IUGA, CEO PRICEWATER-HOUSECOOPERS ROMANIA: „IN ROMANIA, TALENTELE VOTEAZA CU PASAPORTUL SI CU BILETUL DE AVION“. Pentru 20-50% in plus la salariu si un pachet de beneficii in care intrau eventual o locuinta si o asigurare de viata, alaturi de telefon mobil, laptop si masina, multi romani erau dispusi sa-si paraseasca orasul sau chiar tara. Ofertele erau atunci de nerefuzat, iar mutarile devenisera o tendinta din ce in ce mai evidenta si pe piata romaneasca.

VIOREL MICULA, PROPRIETAR EUROPEAN DRINKS: „DACA CREZI INTR-O IDEE SI O DEZVOLTI, VIN SI BANII“. Goana dupa bani poate reprezenta in anumite afaceri o frana in dezvoltarea unui antreprenor. La fel de adevarat, nu e usor sa faci un milion de euro sau doua doar daca iti propui, crede Micula. Solutia este undeva la mijloc, iar cu hotarare si perseverenta, orice business are o sansa.

VIRGIL MAILAT, FONDATORUL BERE MURES: „ROMANULUI NU-I PLACE CAND TREBUIE SA DUCA STICLA LA MAGAZIN SAU CAND INTR-O PLASA PUNE CATEVA STICLE DE BERE CARE NU FAC NICI DOI LITRI. NORMAL CA ERA MULTUMIT DE PET, MAI ALES DE STICLA DE DOI LITRI“. Pionier in industria berii, Virgil Mailat isi amintea ca slovacii, furnizorii sai de malt, au ras initial de ideea sa de a produce bere la PET, zicandu-i ca e o nebunie sa foloseasca ingrediente atat de bune pentru ceva ce nu va merge niciodata. Totusi, vanzarile de bere la PET au ajuns la jumatate de miliard de euro in 2007. Mailat a mizat pe o trasatura esentiala pe care a observat-o, in timp, la consumatorul roman: comoditatea.

VLADIMIR STERESCU, FONDATOR EASYCALL: „CRED CA CEVA NU ESTE FOARTE IN REGULA CU SISTEMUL DE INVATAMANT ROMANESC. AM VAZUT MULTI TINERI CARE, DESI AU TERMINAT O FACULTATE, NU STIAU SA TINA IN MANA UN MOUSE“. Problema tinerilor absolventi care nu au experienta, dar au pretentii foarte mari la angajare, nu este o noutate, ci este efectul unei generatii parca mai rebele si mai lipsite de valori si a unui sistem de invatamant care nu se mai indeletniceste la fel de mult cu educatia viitorilor oameni de afaceri, antreprenori sau ingineri, ci pare mai preocupat cu proteste.

WOLFGANG JANISCH, FOST DIRECTOR GENERAL BILLA: „PENTRU INTREAGA PIATA DIN ROMANIA, NICI 200-300 DE MAGAZINE BILLA NU SUNT PREA MULTE“. Cele mai mari retele de supermarketuri investeau 100 de milioane de euro in 2007. Era vorba de 50 de noi magazine, adica dublarea numarului de spatii pe care unele retele le aveau la finele anului 2006. Toata lumea vorbea de zeci si sute de noi puncte de vanzare in anii urmatori, a caror rentabilitate se considera extrem de ridicata, pe baza unor studii de piata care nu prevedeau anii de minus ce urmau sa vina.

YORGOS IOANNIDIS, CEO ROMTELECOM: „CREDEAM CA AVIONUL A DECOLAT SI CA INCEPEM SA ZBURAM. CRIZA NE-A ADUS INSA INAPOI LA SOL SI TREBUIE SA RECUNOSC CA N-AM STIUT PREA BINE CUM SA REACTIONEZ“. Grecul care conduce Romtelecom s-a referit in acesti termeni la ultimii ani inainte de criza, cand s-a lasat furat de valul de optimism general care caracteriza o piata telecom care in Est mai avea din plin resurse sa creasca. Nu ca de la inceputul crizei pana acum n-ar mai fi crescut - insa a facut-o cu pretul unor restructurari dure si al unui adevarat razboi al reducerilor de tarife. — YORGOS IOANNIDIS, CEO ROMTELECOM: „CREDEAM CA AVIONUL A DECOLAT SI CA INCEPEM SA ZBURAM. CRIZA NE-A ADUS INSA INAPOI LA SOL SI TREBUIE SA RECUNOSC CA N-AM STIUT PREA BINE CUM SA REACTIONEZ“. Grecul care conduce Romtelecom s-a referit in acesti termeni la ultimii ani inainte de criza, cand s-a lasat furat de valul de optimism general care caracteriza o piata telecom care in Est mai avea din plin resurse sa creasca. Nu ca de la inceputul crizei pana acum n-ar mai fi crescut – insa a facut-o cu pretul unor restructurari dure si al unui adevarat razboi al reducerilor de tarife.

ZOLTAN PROSSZER, FONDATORUL PANEURO GRUP: „NICAIERI IN LUME CREDITORUL NU VOTEAZA LICHIDAREA, PENTRU CA E CEA MAI PROASTA SOLUTIE. LA NOI, TOATA LUMEA A VOTAT PENTRU LICHIDARE. IN CATEVA LUNI, NU A MAI RAMAS NIMIC ACOLO. S-A ALES PRAFUL“. Prosszer a dezvoltat o companie evaluata la sute de milioane de euro, care a clacat inainte de criza, din cauza „deciziilor proaste“, dupa cum a povestit omul de afaceri in articolul „Cum am supravietuit esecului“. Acum, Zoltan Prosszer dezvolta alte afaceri si spune ca si-a invatat lectia.

Asa s-a intamplat la editia cu numarul 100 a BUSINESS Magazin, in urma cu patru ani, si asa s-a intamplat si la cea cu numarul 200, de acum doi ani, cand economia romaneasca se pregatea sa intre “oficial” in criza. Nici pentru editia din acest an nu am renuntat la componenta de PR, insa am schimbat unghiul de abordare.

Credem ca dincolo de succesele, esecurile, dramele, analizele, tendintele si povestile din cele 299 de editii de pana acum, pe care le puteti citi pe site-ul www.businessmagazin.ro (sau, daca aveti drum prin zona Dorobanti, chiar si la sediul nostru din strada Aurel Vlaicu, unde putem sa le si discutam linistiti la o cafea), este foarte important sa ne amintim cum se vedea Romania si viata noastra din fiecare saptamana, prin vorbele celor care faceau agenda zilei: antreprenorii din IT si telecom care isi vindeau afacerile in 2006, consultantii care nu isi mai vedeau capul de fuziuni si achizitii prin anul 2007, dezvoltatorii imobiliari care faceau profituri uriase pana in 2008 sau managerii care se declarau profund surprinsi de efectele pe care criza internationala le-a avut in Romania incepand din 2009.

Veti gasi, asadar, in continuare, o selectie a celor mai importante declaratii, asa cum au fost ele consemnate in editiile BUSINESS Magazin din ultimii sase ani. Veti descoperi oameni care au anticipat viitorul si ale caror afaceri au rezistat tsunami-ului financiar din ultimii doi ani, dar si visatori in afaceri, bancheri oportunisti, insa lipsiti de viziune, sau ministri-poeti, ale caror decizii, din pacate pentru ei si pentru noi (in cazul ministrilor), se simt si astazi.

300 afaceri aniversare Business Magazin editie filozofie manageri

Conţinut Business Magazin

Citeşte fără limită restul articolelor cu plată

Abonează-te — 9,90 € / lună