30 de ani de capitalism românesc. 16 companii antreprenoriale au spart pragul de 1 miliard de lei

Doar 16 companii antreprenoriale românești au avut în 2019, la finalul a 30 de ani de capitalism, o cifră de afaceri de cel puțin un miliard de lei. Față de 2018, capitalismul „mare” românesc a mai câștigat o firmă, iar față de 2017 sunt patru companii în plus. Ce va fi însă după 2020, un an de zbucium pentru întreaga economie?

Capitalismul românesc, cu 30 de ani împliniți în buletin, are – la finalul anului 2019 – 16 companii antreprenoriale „miliardare în lei”.

Sunt multe? Sunt puține? În top 500 companii din Europa Centrală și de Est, realizat de Coface, sunt doar 5 firme românești deținute de antreprenori români. Polonia are peste 20, potrivit estimărilor ZF.
Cu siguranță și în România ar fi putut fi mai multe, dar marile tranzacții semnate în toți acești ani au dus în tabăra capitalului străin alte businessuri antreprenoriale care ar fi putut râvni la un astfel de clasament. Mai sunt și o parte din capitaliștii României din prima generație care și-au dezvoltat afacerile bazându-se pe mai multe companii, astfel că businessul lor adună sute de milioane de lei anual din firme diferite, dar nu ajung cu o singură companie din grup la un astfel de prag.

Ce companii ajung însă la pragul de un miliard de lei și peste după bilanțurile depuse în 2019?
Dedeman Bacău (bricolaj), Fildas Trading (distribuitor de medicamente) și Altex (retailer electro-IT) sunt cele mai mare trei companii antreprenoriale din România în 2019, la fel ca și în 2018, prima cu afaceri de peste 8 mld. lei, iar celelalte două cu vânzări peste pragul de 4 mld. lei.

În total sunt 16 com­panii antreprenoriale cu afaceri de peste un miliard de lei în 2019, cu una mai mult față de 2018 și cu patru peste nivelul din 2017, un record absolut pentru businessul antreprenorial românesc. Clasamentul ia în calcul doar entitățile fiscale așa cum apar la Registrul Comerțului, și nu grupuri de firme sau rezultate consolidate anunțate de companiile listate.

Cele 16 mari companii antreprenoriale au avut în 2019 o cifră de afaceri cumulată de 40 miliarde de lei, în creștere cu 11% față de 2018, o marjă de profit de 6% (rezultat net cumulat de 2,1 mld. lei în 2019) și 45.000 de angajați, cu 1.500 de oameni în plus față de 2018.

Iulian Stanciu este singurul antreprenor cu două companii în top 16, ambele cu afaceri de peste un miliard de lei. Network One Distribution, din distribuția IT&C, a avut în 2019 o cifră de afaceri de 1,3 mld. lei, iar rețeaua de magazine Flanco a raportat vânzări de 1,2 mld. lei.

Chimcomplex cu activele bune din industria chimică preluate de Ștefan Vuza, de la Oltchim și producătorul de mobilă Aramis Invest din Baia-Mare (Vladimir Iacob și Marius Șelescu) sunt singurele firme cu activități de producție prezente în topul celor mai mari firme antreprenoriale din România.

„Miliardarii antreprenori” au reușit în 2019 să aibă și businessuri profitabile, 15 dintre cele 16 firme fiind pe plus, cu un record al profitului net de peste 1,2 mld. lei în cazul rețelei de bricolaj Dedeman din județul Bacău, controlată de Adrian și Dragoș Pavăl. Pe pierderi este doar Chimcomplex, cu două platforme industriale la Borzești și Râmnicu-Vâlcea. Firma a raportat un minus de 44 mil. lei în 2019.

Tot ca un reper important, 2019 este primul an în care sunt șapte companii antreprenoriale peste 2 mld. lei, după ce traderul de energie Tinmar, controlat de Augustin Oancea a crescut cu peste 28% în 2019 față de anul precedent.
Augustin Oancea, fondatorul grupului din energie Tinmar, vine din a doua generație de capitaliști ai României, cea de după anul 2000. În 2001, el punea bazele grupului din energie Tinmar, iar prima tranzacție cu energie a făcut-o în 2007. Un deceniu mai târziu, Tinmar Energy, cea mai mare companie din grup, intra în clubul celor mai mari zece companii antreprenoriale din România, clasament unde se află și acum.

Nucleul companiilor mari antreprenoriale de astăzi, cel puțin la vârf, se află însă în prima generație de capitaliști ai României, cei care au pornit afaceri la începutul anilor 1990.„Orice antreprenor trebuie să aibă o rezervă de oxigen”, spunea Dragoș Pavăl, acționar al Dedeman Bacău în urmă cu un deceniu, într-un supliment dedicat primilor 20 de ani de capitalism, realizat de Ziarul Financiar.

Dedeman nu se afla atunci printre cele mai mari zece companii antreprenoriale din România, retailerul avea 3.000 de angajați și 16 magazine, dar continua să se extindă pe o piață a bricolajului care pierdea 25% din vânzări în 2009, un alt an de criză economică. În 2019, Dedeman Bacău este cea mai mare companie antreprenorială locală, cu afaceri de peste 8 mld. lei și 10.000 de locuri de muncă create. Iar ambiția fraților Adrian și Dragoș Pavăl nu a rămas doar în zona comerțului românesc, ei au preluat participații importante în ultimii ani la firme din industrie, producția de medicamente sau în zona pieței imobiliare. „Rezerva de oxigen” despre care vorbea Dragoș Pavăl în 2009 este mai necesară acum mai mult ca oricând.

La fel ca și în cazul Dedeman, poveștile unora dintre antreprenorii care au construit jucătorii miliardari din economie au fost spuse chiar de ei, despre alții s-au strâns în 30 de ani frânturi de informații. Sunt și antreprenori însă care nu au oferit niciun interviu în tot acest timp, antreprenori care nu au fotografii publice, miliardari fără chip.

Producătorul de mobilă Aramis Invest din Baia Mare este cel mai mare exportator cu capital privat românesc, dar antreprenorii Vladmir Iacob și Marius Șelescu, cei care au construit businessul Aramis, nu au ieșit niciodată cu interviuri sau declarații legate de povestea lor. Nici fondatorii Mairon Galați, firmă cu afaceri de peste 1 mld. lei, în comerțul cu metale, nici Alin Niculae, antreprenorul din spatele traderului de carburanți Oscar Downstream, nici cel mai important acționar al Smart Diesel din Arad, trader de carburanți nu sunt figuri publice cunoscute.

În clubul miliardarilor antreprenori din economie a intrat în fiecare din ultimii ani cel puțin câte un nou jucător, iar bilanțul celor 30 de ani se oprește la 16 companii. 2019 a fost însă un an bun pentru businessul românesc, un an de creștere economică, de creștere a consumului. 2020 a venit însă ca un tăvălug peste economie odată cu măsurile impuse de încercarea de a limita răspândirea pandemiei de COVID-19, iar la final de an fiecare companie în parte nu va mai arăta la fel. Primele date arată că PIB-ul României a scăzut cu 4,7% în primul semestru din 2020 față de S1/2019, după o creștere firavă în primul trimestru și un declin de 10% în trimestrul doi din 2020 față de T2/2020.  

Adrian și Dragoș Pavăl, acționari ai Dedeman Bacău
Cifră de afaceri: 8,2 mld. lei
Nr. de angajați: 10.769
Profit net: 1,2 mld. lei

Adrian și Dragoș Pavăl sunt doi matematicieni care au pornit de la zero în comerț în primii ani după revoluție și au avut nevoie de zece ani pentru a ajunge la formatul rețelei Dedeman – magazine cu o suprafață medie de vânzare de 8.000 de metri pătrați și zeci de mii de articole listate. Primul intrat în afaceri a fost Dragoș Pavăl, care acum este președintele companiei Dedeman, iar la scurt timp i s-a alăturat și fratele său, Adrian Pavăl.

Au mers de la început pe strategia extinderii prin achiziții de locații, mizând în primii ani de dezvoltare în special pe zona Moldovei. Ulterior, frații Pavăl au extins rețeaua la nivel național, au construit cel mai mare retailer de bricolaj, cel mai mare jucător cu capital românesc din comerț și din întreaga economie.

Anca Vlad, fondator al grupului Fildas-Catena
Cifră de afaceri (Fildas Trading): 4,2 mld. lei
Nr. de angajați: 1.145
Profit net: 134  mil. lei

Anca Vlad, proprietara distribuitorului de medicamente Fildas și a rețelei de farmacii Catena, a creat firma cu numărul 800 în primii ani de capitalism din România. Deși brandul Catena, din retailul farmaceutic, este cel mai extins din industrie, imaginea antreprenoarei care a fondat rețeaua a rămas una discretă.

În cazul afacerii dezvoltate de Anca Vlad, imaginea brandului creat de ea – Catena – beneficiază de o notorietate mult mai mare decât a fondatoarei. În topul firmelor antreprenoriale este însă prezent doar distribuitorul de medicamente Fildas Trading, care are afaceri de 4,2 mld. lei pe o singură entitate fiscală. În cazul farmaciilor Catena însă, afacerea este administrată pe mai multe companii, deși cumulat și aici cifra de afaceri trece de 4 mld. lei anual.

Dan Ostahie, fondator al Altex
Cifră de afaceri: 4 mld. lei
Nr. de angajați: 3.546
Profit net: 75,4  mil. lei

Dan Ostahie și-a început cariera de antreprenor în 1991, după terminarea facultății, importând televizoare second hand din Elveția. A pornit cu 10.000 de dolari, împrumutați de la bancă, și pentru care a pus gaj casa părinților, iar în 2019 a ajuns la 4 mld. lei cifră de afaceri și poziția de lider pe piața electrocasnicelor.

Etapele cruciale în dezvoltarea Altex au avut loc în 1996 și 2009. Primul hop a fost marcat de inflația galopantă și de creșterea dobânzilor la 140%. A închis jumătate din rețea și a continuat să vândă electrocasnice. Până în 2003, când a preluat strategia de dezvoltare și a preluat prima poziție în topul electroretailerilor. Prin criza financiară din 2009 a trecut tot prin restructurare, dar și acela a fost un moment depășit păstrând în continuare prima poziție în retailul specializat.

Iulian Stanciu, acționar al Flanco și al Network One Distribution (NOD)
Cifră de afaceri NOD: 1,34 mld. lei
Cifră de afaceri Flanco: 1,21 mld. lei

Iulian Stanciu și-a asociat invariabil numele cu brandul eMAG – cel mai puternic retailer din online-ul românesc –, al cărui business îl conduce și unde e acționar minoritar. Același antreprenor este și proprietarul Flanco – al doilea jucător de pe piața de electro-IT și controlează și distribuitorul de echipamente IT Network One Distribution (NOD).

După rezultatele din 2019 Iulian Stanciu este primul antreprenor român cu două businessuri diferite în topul companiilor antreprenoriale cu afaceri de peste 1 mld. lei. Cum a început afacerile? I-a plăcut programarea, a fost atras de calculatorare.

Prin ’90, după ce părinții i-au cumpărat un calculator, a început să colecționeze și să vândă jocuri. În anul III de facultate s-a angajat ca agent comercial, iar înainte de a termina facultatea a întemeiat prima sa firmă.

Ștefan Vuza, acționar al Chimcomplex
Cifră de afaceri: 1,27 mld. lei
Nr. de angajați: 2.039
Pierdere netă: 44 mil. lei

Ștefan Vuza a intrat în afaceri în 1993, când înființează compania SCR (Serviciile Comerciale Române) în Piatra Neamț, la care deținea 45% din acțiuni. Firma avea un capital social de 100.000 lei vechi iar ca obiect de activitate principal comerțul.

În 1999 grupul ajunge să administreze mai multe centre comerciale, stabilind relații de parteneriat cu peste 1.500 de firme în 12 centre comerciale situate în șase județe (3 în Moldova, 2 în Ardeal și unul în Oltenia), potrivit datelor de pe site-ul firmei.

Ambiția lui Vuza în industria chimică l-a determinat să cumpere activele bune ale Oltchim din Râmnicu-Vâlcea în 2018, potențialul celor două platorme industriale din Vâlcea și Borzești (Bacău) fiind de un miliard de euro în câțiva ani. „România este complet captivă importurilor de medicamente și produse chimice pentru că nu a avut niciodată o politică sustenabilă în domeniu, dar acum a venit momentul. În condițiile date avem o singură opțiune, aceea de a ne dezvolta în țară un sector chimic puternic, așa cum era în urmă cu 30 de ani”, arăta recent Ștefan Vuza într-un îndemn adresat industriei chimice și farmaceutice din România.

Eugen Banciu, acționar al Farmaciilor DONA
Cifră de afaceri: 1 mld. lei
Nr. de angajați: 1.956
Profit net: 14 mil. lei

Medicul Eugen Banciu renunța la o profesie în medicină pentru a înființa prima farmacie Dona în anul 1992, care a ajuns la peste 335 de unități la nivel național, fiind al treilea jucător din piața retailului farmaceutic. Patru ani mai târziu, în 1996, punea bazele Farmexpert, distribuitor de medicamente, pe care urma să-l vândă în 2013 către Alliance Boots. Antreprenorul a dus grupul Dona la primul miliard de lei în 2019, fiind prima dată când compania SIEPCOFAR, care deține farmaciile, trece de acest prag. Compania este cel mai tânăr miliardar în lei din economia locală.