Ce va fi în 2026: dacă România a rezistat în 2025 din punct de vedere politic, economic și de business, ar trebui ca noul an să fie mult mai bun, cu noi investiții private și cu o revenire ușoară a puterii de cumpărare. Dar nu va fi un exces al creșterilor salariale. Principala problemă ar fi că nu sunt suficiente idei și proiecte de investiții la câți bani sunt pe piață
Dacă businessul și economia, dacă România în ansamblu au rezistat în anul 2025 cu multe semne de întrebare la nivel politic, guvernamental, social, cu creșteri de taxe și impozite, cu o dublare a inflației și o scădere a puterii de…
Dacă businessul și economia, dacă România în ansamblu au rezistat în anul 2025 cu multe semne de întrebare la nivel politic, guvernamental, social, cu creșteri de taxe și impozite, cu o dublare a inflației și o scădere a puterii de cumpărare având în vedere că creșterea salarială medie a fost sub creșterea prețurilor, dacă am rezistat presiunii piețelor financiare și agențiilor de rating, nu vom rezista în 2026, când multe din aceste lucruri nu mai sunt la ordinea zilei?
Pornim în 2026 cu mult mai puține semne de întrebare și cu o speranță că economia va reîncepe să crească, că businessul va reîncepe să crească după un an și jumătate de înghețare a investițiilor, pornim cu speranța că investițiile străine vor mai găsi motive să se localizeze din nou în România.
În 2026 ar trebui să vedem mai multe lucruri pozitive decât negative, dar pentru asta trebuie să se îndeplinească câteva condiții, în special legate de stabilitatea politică internă, percepția creditorilor și piețelor financiare care împrumută România, având în vedere că guvernul trebuie să finanțeze și să refinanțeze împrumuturi de aproape 40 de miliarde de euro.
Ar trebui să vedem o îmbunătățire a absorbției fondurilor europene care să se vadă în buget, în finanțarea statului, în rezervele valutare ale Băncii Naționale, deci în stabilitatea cursului valutar leu/euro, în rezultate mai bune în business și într-o creștere economică mai accelerată.
La începutul lui 2026 pun pe listă câteva teme pe care le vom urmări de-a lungul anului și vom vedea ce s-a întâmplat cu ele la finalul lui 2026.
1. Stabilitatea politică la nivel guvernamental dar și la nivel de președinție – rețelele sociale, de toate tipurile, comentariile și comentatorii vor pune o presiune continuă asupra guvernului Bolojan, asupra actualei coaliții de guvernare, asupra președintelui Nicușor Dan. Retorica naționalistă, suveranistă va rămâne acolo, dar nu cred că va câștiga atât de mult teren încât să dea jos actuala guvernare proeuropeană. Chiar dacă mulți de la guvernare vor avea o retorică de opoziție, așa cum au avut-o în 2025, actuala coaliție, actualul guvern, actualul premier, actualul președinte sunt obligați să rămână împreună atât de către Uniunea Europeană, marii creditori internaționali ai României, piețele internaționale, cât și de propriul interes, mai mult financiar decât politic.
Nimeni nu vrea instabilitate politică în România, mai ales că acest război din Ucraina va continua indiferent dacă va fi pace sau nu între Putin și Zelenki.
2. Ar trebui să avem o creștere economică mai mare decât în 2025, care, în ciuda percepției generale, nu a fost un an prost din punct de vedere economic și de business. Poate a fost un an prost pentru populație, dar din punct de vedere statistic vom vedea în februarie și martie că în ciuda retoricii negative închidem anul cu o creștere economică pozitivă.
În 2026 ar trebui să se vadă în rezultatele economice statistice mai multe proiecte care au fost începute în anii anteriori, ar trebui să vedem mai mult business adus de intrarea în Schengen, ar trebui să vedem mai mult business românesc.
România nu are o problemă de bani, pentru că sunt bani, ci are o problemă de încredere, care ar trebui să se mai amelioreze în 2026.
3. Inflația va scădea, dobânzile vor începe să se mai reducă, iar cursul valutar leu/euro va rămâne stabil, mai ales că a scăpat de “povara” psihologică a trecerii peste 5 lei a euro.
De la aproape 10% în 2025, inflația ar trebui să scadă spre 5% începând din a doua parte a acestui an, ceea ce va determina, chiar din primăvară, începerea procesului de scădere a dobânzilor la lei.
Nu trebuie să avem mari speranțe că dobânzile la lei se vor înjumătăți, adică BNR să reducă dobânda de referință de la 6,5% la 3%, dar vom vedea câteva reduceri de dobândă, ceea ce va avea un efect pozitiv în business, în economie, în percepția publică.
Nu cred că trebuie să ne îndoim de stabilitatea cursului valutar leu/euro, mai ales că vor intra mai multe miliarde de euro din fonduri europene, vor reîncepe să reintre banii plecați afară după criza alegerilor politice din 2024 și 2025, vor intra miliarde de euro în titluri de stat care vor finanța deficitul bugetar.
4. Businessul privat, atât al companiilor românești cât și al multinaționalelor, își va reveni, nu semnificativ, dar cifrele vor fi pe plus, pe măsură ce condițiile macroeconomice și cele politice se vor îmbunătăți.
Războiul din Ucraina, investițiile legate de acest conflict, în special din zona de infrastructură publică, vor băga oxigen în businessul privat și în economie în ansamblu.
Chiar dacă vor fi câteva semne de întrebare legate de începutul de an, când se așteaptă o prudență în ceea ce privește consumul, după primăvară s-ar putea să vedem o revigorare a puterii de cumpărare și a consumului, mai ales dacă nu se întâmplă nimic din punct de vedere politic și macroeconomic, adică nu urmează noi taxe și impozite.
5. Gazele din Marea Neagră vor fi un subiect din ce în ce mai discutat și disputat din punct de vedere politic, mai ales că se apropie anul 2027, când ar trebui să iasă prima moleculă.
Din păcate, nu cred că în acest moment România, de stat și privată, poate consuma integral gazele care vor ieși din Marea Neagră pentru că nu există suficientă cerere internă și nu știu dacă poate fi făcută într-un an – combinate chimice care să apară sau să fie resuscitate peste noapte, o rețea de gaze de retail sau proiecte majore care să consume gaze în afara centralei de la Mintia, care ar trebui să înceapă să producă energie în bandă. Ce se întâmplă cu gazele din Marea Neagră, cui vor fi vândute va reprezenta un subiect extrem de disputat la nivel politic, social etc. (Să nu se facă vreo analogie cu Venezuela!!!)
6. Prețurile la energie ar trebui să scadă, nu mult, dar măcar să arate o scădere, și asta datorită proiectelor de energie verde, eoliană și solară și proiectului de la Mintia. Nu cred că România are suficientă cerere de energie în acest moment pentru câte proiecte are. Mulți vor da în prețuri ca să reușească să vândă energia pe care o vor produce. Ar trebui să se mai amelioreze și partea de necesar de energie seara, odată ce vom vedea proiecte de stocare și va începe să producă și Mintia. Va fi interesant de văzut prețul de vânzare a acestei mari capacități de energie în bandă.
7. Combinatul Liberty Galați, fostul Sidex, va fi un subiect extrem de urmărit în 2026, dacă va reuși să își găsească un alt investitor, un alt cumpărător, dacă va putea fi resuscitat acest combinat care necesită investiții foarte mari – un necesar de cash de peste 50 de milioane de euro pe lună și nu în ultimul rând o piață de desfacere. Dacă Sidexul va reîncepe să producă, iar aici discutăm de cifre mari, de peste o sută de milioane de euro pe lună, acest lucru va resuscita o întreagă zonă. Dar există acest dacă.
8. Piața de IT va fi sub presiune groaznică pentru că nu există suficient business pentru toată lumea, pentru că inteligența artificială schimbă disruptiv un întreg sector care o ducea bine, pentru că salariile nu vor mai crește, ci chiar s-ar putea să scadă. În afară de banii din PNRR, de investițiile în securitate cibernetică și în cloud, nu prea vor fi bani în exces pentru altceva. Nimeni nu mai vrea să cheltuie bani pe IT, mai ales că există o investiție continuă, fără să vadă înainte rezultate certe în reduceri de cheltuieli. Va fi un război al ratelor orare în sensul scăderii acestora, iar reducerile de personal, mai ales dacă nu sunt proiecte noi, vor continua.
9. Piața imobiliară va fi mixtă: la nivel de proiectelogistice și de birouri vom vedea o revenire, dar vor fi semne de întrebare pe piața rezidențială, acolo unde, chiar dacă prețurile s-ar putea să nu mai crească, vânzările nu vor fi atât de grozave. Vom vedea o presiune pe dezvoltatori mai mare să găsească soluții și nu în ultimul rând oferte mai bune pentru a-și revigora vânzările.
De mai bine de un an, cu excepția lunii august, înainte de creșterea TVA, piața rezidențială a început să piardă teren la nivel de vânzări nu pentru că nu ar fi bani în piață, ci pentru că își pun clienții multe semne de întrebare legate de viitor, având în vedere că retorica publică este aceea că suntem în criză și mai ales că salariile și câștigurile nu mai au ritmurile de creștere ca în trecut. Nu știu dacă prețurile în zona rezidențială vor scădea semnificativ, așa cum speră cumpărătorii, dar sigur nu vom mai vedea rate de creștere semnificative.
10. Salariile vor fi mai mult înghețate în 2026, creșterile urmând să fie doar excepții și în cazuri extreme. Piața muncii s-a răcit considerabil, adică cererea de angajare nu mai este atât de mare ca în anii anteriori, iar numărul celor care își caută un job este în creștere.
Cel puțin în prima parte a anului nu știu dacă vom vedea multe creșteri salariale, mai ales că salariul minim pe economie nu crește de la 1 ianuarie, ci de la 1 iulie. Sunt domenii care altădată porneau anul cu niște creșteri salariale semnificative pentru a-și ține resursa umană să nu plece la concurență (cum ar fi IT-ul, retailul, HoReCa sau automotive), dar acum nu mai este cazul.
Dacă în trecut IT-ul conducea plutonul creșterilor salariale, acest sector având și cele mai mari salarii, acum, industria de petrol și gaze, la care se adaugă cea de energie verde, vor fi în creștere.
11. Bursa de la București își va continua creșterea, cel puțin în prima parte a anului. Zona de retail va fi tot mai activă și va pune bani pe Bursă în așteptarea dividendelor care vor fi date de către companiile mari de stat și bănci.
Chiar dacă acțiunile de la București ar părea că sunt puțin supraevaluate, ele vor atrage în continuare bani pentru că nu există alternativă. Înainte o parte din bani se duceau în crypto, dar acum aceasta este o piață în scădere. Mulți puneau banii în depozite bancare și în titluri de stat, dar în momentul în care vor scădea dobânzile se vor căuta alte alternative. Problema Bursei de la București este că nu are suficientă ofertă pentru câți bani sunt în piață, pentru câți bani pot fi adunați din zona de retail, care începe să-și facă loc și care mai mult se duce “cu turma” decât cu evaluarea.
Pilonul II de Pensii produce din ce în ce mai mulți bani, dar nu are unde să-i investească pe Bursa de la București pentru că deja sunt supraexpuși.
De partea cealaltă, mă aștept ca pe modelul Cris-Tim să vină mai multe companii antreprenoriale românești la Bursă, în căutarea unor alternative de finanțare sau de cash-out.
Dacă zona de retail intră din ce în ce mai mult la cumpărare, atunci investitorii mari, care se bazează mai mult pe evaluare și businessul companiilor, vor avea cui să-și vândă acțiunile acumulate până acum.
12. Dacă Dedeman va reuși să cumpere Carrefour, va fi un mesaj puternic și pentru alți antreprenori români care au acumulat resurse financiare importante să iasă la cumpărare de businessuri și mai puțin de real-estate. Grupul Pavăl Holding, adică cei care dețin Dedeman, ar trebui să ofere un preț de nerefuzat pentru Carrefour, astfel încât francezii să decidă să vândă și să iasă din România. Aici mai este de discutat dacă frații Pavăl vor supralicita, mai ales că ei sunt cunoscuți ca fiind investitori care preferă businessurile și activele luate mai degrabă la discount.
Economia și businessul României au rezistat în 2025, în piață sunt bani și vor mai intra bani, există acumulări importante și la nivelul persoanelor fizice, încă există oportunități legate de războiul din Ucraina (războiul din Ucraina este mai mult un punct pozitiv pentru România decât unul negativ), există interesul Uniunii Europene ca România să crească economic, astfel încât să nu devină o problemă politică și socială într-o zonă geopolitică tensionată, cu implicații majore pentru viitorul Europei și al lumii occidentale.
Toate punctele de mai sus depind însă și de evoluția geopolitică mondială, lumea intrând în 2026 și mai tensionată după evenimentele din Venezuela.
Lumea occidentală încearcă să vadă dacă își găsește un viitor împreună ca până acum, și aici mă refer la SUA și Europa, sau dacă va fi „război“ peste tot, odată cu schimbarea modelelor politice și geopoplitice. Bine măcar că economiile și businessurile occidentale rezistă la aceste tensiuni și schimbări geopolitice.