În 2025, România a trăit dintr-un maxim în maxim istoric: PIB-ul va atinge cea mai mare valoare din istorie, salariul mediu net va fi cel mai ridicat din istorie, exporturile vor atinge un maxim istoric, iar statul va avea cele mai mari încasări la buget din istorie, dar vom consemna maxime istorice și pentru deficitul bugetar, datoria publică și datoria externă

2025 va fi un an al maximelor economice din punct de vedere statistic.

♦ PIB-ul, care măsoară valoarea adaugată în economie și care este cel mai folosit indicator la nivel mondial pentru a evalua o țară, va înregistra în anul 2025 cel mai ridicat nivel din istorie, 1.912-1.950 de miliarde de lei, adică 375-380 de miliarde de euro. Deși percepția este că anul a fost prost din punct de vedere economic, creșterile de prețuri, adică inflația, majorările de taxe și stabilitatea destul de bună a cursului valutar leu-euro, față de evenimentele consemnate, fac ca acest PIB să atingă cea mai mare valoare nominală în lei și dacă împărțim la cursul leu/euro de acum rezultă un PIB în euro de 375-380 de miliarde de euro, ceea ce va figura în toate raportările statistice când va fi vorba de România.

Pentru foarte multă lume acest PIB nu înseamnă nimic, pentru că nu dă de mâncare cum se spune, dar el măsoară valoarea adăugată înregistrată într-o țară într-un an, iar cu acest PIB România iese în lume și în toate rapoartele economice.

♦ Salariul mediu net va consemna cel puțin 5.500 de lei net, adică peste 1.100 de euro, cel mai ridicat nivel din istorie. (În octombrie salariul mediu net a fost de 5.492 de lei). Atâta timp cât salariul va crește în valoare nominală, în lei, iar cursul leu/euro va fi stabil, vom bate record după record din punct de vedere statistic al salariului în euro.

♦ Exporturile de bunuri vor depăși 95 de miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din istorie, este doar o chestiune de o lună până când vom depăși 100 de miliarde de euro exporturi anuale în euro. Pentru cei care sunt pasionați de istorie și de trecut, cât exporta România într-un an pe vremea lui Ceaușescu, acum exportă într-o lună.

♦ La polul opus și importurile de bunuri se vor duce spre 130-135 de miliarde de euro, de asemenea un nivel istoric.

♦ Exporturile de servicii, care reprezintă o componentă importantă din balanța externă a României, adică exporturile de servicii IT, serviciile de transport extern (autocarele românesti sunt în topul Europei din punct de vedere al transportului), vor depăși 35 de miliarde de euro. Serviciile de video-chat, de care ANAF începe să fie extrem de interesat, intră în serviciile de IT.

♦ Datoria publică – adică cea făcută și administrată de stat prin guvern/ministerul Finanțelor, va depăsi 1.100 de miliarde de lei (în luna august era de 1.084 de miliarde de lei), adică 216 miliarde de euro, peste 60% din PIB. Datoria publică care este în lei, euro și dolari va crește an de an, inevitabil, atâta timp cât guvenul va avea deficit bugetar și nu va reduce din soldul datoriei existente.

România a intrat pe o pantă extrem de complicată, încă nu este periculosă, dar va fi, pentru că va înregistra o creștere accelerată a datoriei publice, atât ca urmare a deficitelor bugetare anuale mari, cât și a reinnoirii datoriei care ajunge la scadență și pentru care nu prea sunt bani de a fi plătită, ci trebuie refinanțată. Ca să nu mai vorbim de dobânzile mari pe care guvernul le plătește pentru a se împrumuta, dobânzi mari care se adună lună de lună la soldul datoriei publice interne.

Singura șansă de a reduce datoria publică, care inevitabil va crește în valoare nominala, este ca statul să nu mai facă deficit bugetar, ceea ce este imposibil, fie ca guvernul să vândă ceva din activele deținute și să mai plătească din datoriile care ajung la scadență. Controlul datoriei publice poate fi făcut doar dacă PIB-ul are o creștere în valoare nominală care să depășească creșterea soldului datoriei publice. Și nu suntem în această situație. Sau, veniturile din gazele din Marea Neagră să fie folosite expres pentru plata unei părți a datoriei.

♦ Datoria externă a României, care este atât datoria statului în valută, cât și datoria sectorului privat în valută (bănci, companii de stat și private, persoane fizice), va depăși 230 de miliarde de euro (la finalul lunii octombrie era deja de 225 de miliarde de euro, din care datoria statului în valută era de 125 de miliarde de euro).

Și datoria externă a României va crește la niveluri istorice atâta timp cât statul se va împrumuta în valută sau sectorul privat se va împrumuta în valută. Este puțin probabil să existe rambursări ale datoriilor în valută în condițiile actuale. Ar trebui să existe niște evenimente excepționale de unde guvernul sau companiile private să obțină venituri în valută care diminueze soldul.

♦ Veniturile bugetului de stat consolidat vor consemna maxime istorice în valoare nominală, în lei – 672 miliarde de lei, asta datorită creșterii taxelor și încasării mai multor bani la buget.

♦ Dar și cheltuielile bugetului de stat consolidat vor ajunge la un maxim istoric de 832 de miliarde de lei.

♦ Deficitul bugetar va consemna peste 160 de miliarde de lei, față de 152 de miliarde de lei în 2024. Deficitul bugetar ar trebui să se reducă și în valoare nominală dacă guvernul ar reuși să reducă deficitul bugetar, așa cum este prognozat pentru 2026, de la 8,4% din PIB la 6,4% din PIB în 2026. Deficitul bugetar ca procent din PIB și-a atins maximul istoric în 2024 și este prognozat să scadă ca procent din PIB în următorii ani.

♦ Cursul valutar a atins în 2025 cel mai ridicat nivel din istorie, 5,09 lei-5,1 lei pentru un euro. Dar față de evenimentele economice și nu în ultimul rând politice din prima parte a anului, creșterea cursului valutar la numai 5,09-5,1 lei pentru un euro față de 4,97 de lei în 2024, adică o creștere de numai 2,6% este extrem de redusă.

♦ Activele bancare vor consemna în 2025 maxime istorice în valoare nominală. Individual și principalele bănci din piață vor consemna creșterea activelor bancare în valoare nominală, în lei, la maxime istorice. Ca procent din PIB, care arată gradul de intermediere financiară, mai vedem.

♦ Rezerva internațională a României, administrată de BNR, va consemna de asemenea maxime istorice, atât rezerva valutară în valută, cât mai ales cea în aur – la finalul lunii noiembrie rezerva internațională a României, formatâ din valută și aur, era de 77,4 miliarde de euro, cea mai mare valoare înregistrată vreodată, din care rezerva în valută era de 65,4 miliarde de euro, iar rezerva în aur urcase la 12 miliarde de euro. 

♦ Bursa de la București va consemna un maxim istoric în acest an, fie deja a fost atins, fie va fi din nou atins în urmatoarele ședințe, ceea ce înseamna că multe companii care compun indicele BET, vor înregistra maxime istorice, fie că este vorba de Petrom, Romgaz, Banca Transilvania, Transgaz. Hidroelectrica, care în momentul listării la Bursă ajunsese la un maxim al valorii, acum este puțin în jos.

Mai putem consemna foarte multe maxime din acest an, și pozitive și negative din punct de vedere al indicatorilor macroeconomici și de business.

Dar lumea va ține minte 2025 ca fiind un an de criză, cu o inflație mare, cu majorări de taxe și impozite, cu o încetinire economică și cu o reducere a puterii de cumpărare pentru că inflația de aprope 10% a fost dublă față de creșterea nominală a salariului de 4%.

Sa vedem cum va fi 2026!