2024 în temeri și oportunități: cum va fi anul acesta pentru piața construcțiilor?

Construcțiile, o industrie de peste 30 mld. euro, contribuie cu 6% la Produsul Intern Brut al României, însă companiile de profil nu sunt lipsite de probleme. Greutatea găsirii oamenilor, birocrația și schimbările fiscale, restanțele statului în plata facturilor, reticența investitorilor, concurența asiatică, inflația sunt bariere de care se lovesc zi de zi. Cum văd 20 de reprezentanți ai industriei noile provocări ce se anunță?

20 de manageri din tot atâtea companii – locale și internaționale – cu activitate în industria construcțiilor vorbesc despre temerile și oportunitățile pe care le întrezăresc la începutul unui an în care alegerile, fondurile din PNRR, investițiile publice merg la braț cu inflația, cu adaptarea la un nou set de măsuri fiscale și cu la fel de multă incertitudine ca în ultimii câțiva ani.

Indiferent că e vorba despre șantiere sau despre fabrici, problema lipsei acute de forță de muncă rămâne, astfel că atât companiile locale, cât și cele străine aleg în continuare să recruteze oameni din afara României și chiar a Europei pentru a putea face față volumului de muncă. Industria construcțiilor ajunsese să numere, la sfârșitul anului 2022, peste 92.000 de companii cu o cifră de afaceri totală de 163 de miliarde de lei și cu peste 423.000 de angajați, potrivit datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) la jumătatea anului și centralizate de ZF.

Datele pentru 2023 nu au fost încă adunate în statistici. Pe sectoare ale economiei, construcțiile se află încă în top 20 domenii după cifra de afaceri totală, poziționându-se pe locul al 19-lea, potrivit unei analize a ZF. La vârf se află sectorul energiei în ansamblul său, transporturile pe apă, agențiile de turism, HoReCa, comerțul cu carburanți și serviciile de depozitare, acestea înregistrând cea mai bună evoluție în 2022, un an marcat de războiul de la graniță, de inflația record, de majorările de dobânzi și de problemele de pe lanțul de aprovizionare.

În continuare însă, construcțiile dau cele mai multe insolvențe, în 2023 apelând la această procedură 1.208 companii, în creștere cu 3,6% față de 2022, potrivit datelor CITR. Intrarea în incapacitate de plată a fost un instrument folosit masiv de firme în perioada crizei anterioare, de acum mai bine de un deceniu.

Cu un nou pachet de măsuri fiscale aprobat pe finalul anului trecut de guvern, companiile din construcții – ca și cele din întreaga economie, de altfel – se declară din nou temătoare cu privire la ce va urma.

Alături de comerț și industria prelucrătoare, construcțiile sunt sectoarele de activitate cu cele mai multe contracte de muncă plătite cu salariul minim pe economie, după cum arată datele de la Inspecția Muncii transmise la solicitarea Ziarului Financiar. Cumulat, cele trei sectoare de activitate au aproape 747.500 de contracte de muncă plătite cu salariul minim pe economie, adică circa 47% din totalul acestor contracte din România. În construcții sunt aproape 202.800 de astfel contracte, pentru angajații din acest domeniu salariul minim brut fiind de 4.582 de lei pe lună.

Pentru a încuraja dezvoltarea industriei construcțiilor, guvernul a pus la bătaie un buget de aproape 600 de milioane de euro prin programul ConstructPlus, prin care companiile din acest domeniu pot accesa bani pentru a se dezvolta. Bugetul este defalcat în două tranșe, iar suma alocată pentru anul 2024 este echivalentul în lei pentru cuantumul de 149 de milioane de euro.

Finanțările vor putea acoperi maximum 75% din valoarea investiției, dar nu mai mult de 50 de milioane de euro (pentru o investiție localizată în mediul urban), respectiv maximum 85% (dacă investiția este localizată în mediul rural). Prin acest program de finanțare, industria producătoare de materiale de construcții, un sector dominat de mari companii internaționale și de câțiva antreprenori locali, primește practic un imbold în vederea dezvoltării.

Potrivit datelor statistice, în primele unsprezece luni din 2023, construcțiile au crescut per ansamblu cu 12,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, deși nu au mers cu toate motoarele pornite. Pe obiecte de construcții, rezidențialul a scăzut cu 7,5%, iar sectorul nerezidențial (școli, spitale) a crescut cu doar 0,5%. În schimb, sectorul construcțiilor inginerești (autostrăzi, poduri, viaducte, pasaje) a crescut spectaculos, cu 31,7%. Se lucrează pe șosele și pe autostrăzi într-un ritm mai evident și mai solid decât în anii trecuți, ceea ce înseamnă că sunt bani pentru ele. Un rol esențial în această situație îl au fondurile europene.

Cum vremea a fost bună, construcțiile au rămas pe un plus solid la final de an 2023. În noiembrie față de octombrie, construcțiile inginerești au crescut cu 6,1%, sectorul nerezidențial cu 5,9% și cel rezidențial cu 2,8%. Ce urmează însă mai departe? De ce se tem companiile din construcții? Ce ar putea să pună probleme? Să fie oare anul electoral unul benefic sau mai degrabă o piedică? Războiul de la graniță este mai mult o sabie deasupra capului companiilor sau o mare oportunitate care așteaptă să iasă la lumină?   

Adriana Rus, manager financiar în cadrul companiei de construcții Drum Asfalt din Bihor:

„Temerea cea mai mare vizează un orizont de timp mediu și lung și este legată de o eventuală instabilitate politică la nivel european, care va genera un dezechilibru pe plan național, atât din punctul de vedere al finanțărilor, cât și din punctul de vedere al resurselor. Estimăm că e posibil să reapară problemele cu care ne-am confruntat în perioada anilor 2010-2014, și anume finanțări blocate, lucrări suspendate, posibile insolvențe la nivel național, precum și o degradare a mediului de afaceri. Considerăm, de asemenea, că oportunitățile sunt strâns legate de o politică națională corectă de protejare a firmelor cu capital românesc, pe modelul experiențelor altor state, precum Polonia, Ungaria, Germania și Austria, care își protejează mediul de business local. Ne dorim ca autoritățile să gestioneze cu suficientă maturitate proiectele pe care le derulează, precum și relația cu antreprenorii, proiectanții și consultanții, astfel contribuind cu toții la consolidarea și creșterea calității vieții și a mediului de afaceri din România.”

Adrian Gârmacea, proprietarul producătorului de uși și ferestre Barrier din Bacău:

 „Suntem conștienți de posibilele provocări economice și geopolitice care ar putea influența piața. Totuși, rămânem vigilenți și pregătiți să ne adaptăm rapid la orice schimbări. Considerăm că cele mai mari oportunități pentru Barrier în 2024 vor decurge din adoptarea și integrarea tehnologiilor avansate, cum ar fi inteligența artificială și robotizarea. Aceste inovații ne vor permite să optimizăm procesele de producție, să îmbunătățim calitatea produselor și să creștem eficiența operațională. Suntem dedicați explorării acestor tehnologii emergente și integrării lor în operațiunile noastre pentru a rămâne în fruntea industriei și pentru a oferi valoare adăugată clienților noștri.”

Andrei Sulyok, directorul general al producătorului suedez de acoperișuri, hale metalice și ventilații Lindab România:

„În businessul de acoperișuri vorbim despre temeri care ar avea impact în buzunarul clientului, care vrea să-și renoveze acoperișul casei sau îndrăznește să-și construiască o casă și are nevoie de acoperiș. Temerile vin așadar din posibilele crize externe care ne-ar putea crește prețul materiei prime sau ar influența scăderea cererii. La hale metalice rămânem flexibili, avem experiență, așa că rămânem neînfricați în domeniul industrial și declarăm deschis că avem hale metalice pentru toate destinațiile. În ceea ce privește segmentul de ventilații, acolo temerile pot veni dinspre alegerile politice de anul acesta. Când vorbim de oportunități, atenția tot mai mare către energie verde, locuințe pasive și recuperări de energie ar fi de menționat.”

Andrei Popa, director general pentru România al producătorului belgian de sisteme de gips-carton, gleturi și tencuieli Etex:

„Suntem preocupați de posibila presiune inflaționistă a unui an electoral și reflectarea acesteia în dobânzi mari, care ar putea frâna economia. Însă vedem oportunități pentru mari proiecte de investiții PNRR. De asemenea, 2024 aduce și oportunități pentru materializarea mesajului guvernului privind încurajarea producției locale de materiale de construcții.”

Cristian Găvan, proprietarul magazinelor de bricolaj MAM Bricolaj din București:

„Activăm într-un domeniu în care clienții pot amâna deciziile de cumpărare și temerea este să nu ne confruntăm cu o scădere semnificativă a vânzărilor. Toate crizele au reașezat piețele și acei jucători care s-au dezvoltat având o bază solidă au crescut după trecerea crizelor.”

Aurel Köber, proprietarul producătorului de lacuri și vopsele pentru construcții Köber din Piatra Neamț:

„Temerile și oportunitățile mediului de business în care evoluăm țin mai degrabă de macromediu. Astfel, o continuare a creșterii nivelului de venituri coroborată cu o diminuare a inflației va genera o oportunitate a creșterii de vânzări pe produse premium. În același timp, modificările legislative, precum și tendințele urmate de aceste modificări generează oportunități și amenințări pe partea de portofoliu de produse. Acestea sunt doar două exemple de variante de lucru, luate în considerare în momentul în care se analizează și se generează strategia organizației pe termen mediu și lung.”

Bogdan Bulgaria, managing director pentru Europa de Est al producătorului de prefabricate ASA Cons, deținut de grupul finlandez Consolis:

„Temerile principale sunt să nu mai înfruntăm același haos și aceeași imaturitate în procesul decizional central, probleme generate de același mediu politic, să nu ne mai confruntăm cu aruncarea în economie a unor legi făcute pe genunchi, de niște oameni care nu înțeleg impactul acestora în mediul de business. Deja mediul de business din România, comparativ cu cel din țările moderne și dezvoltate, se prezintă ca o junglă din punctul de vedere al hățișului legislativ. Să nu mai lăsăm să se dezvolte alte culturi de buruieni și plante dăunătoare în această junglă, care să ne facă viața și traversarea ei tot mai complicată. Ca oportunitate principală, rămâne prognoza optimistă de creștere economică pentru România, creștere care ar trebui să aducă după ea, teoretic, un număr însemnat de investiții în proiecte de mari dimensiuni în domeniul halelor industriale, obiectul nostru principal de activitate.”

Emil Goța, acționar al producătorului de pavele Elis Pavaje din Alba:

„Temerile pe care le avem cu privire la noul an în care am intrat sunt strâns legate de războiul situat la granița cu noi și de efectele devastatoare pe care le poate avea. Privim cu îngrijorare și o posibilă recesiune. La polul opus – legat de oportunități, optimismul nostru a crescut odată ce am observat că pe piață au apărut tot mai multe licitații. Ne dorim să fim considerați eligibili pentru viitoare proiecte și să fim percepuți ca un partener de încredere.”

Daniel Șologon, CEO-ul producătorului de cărămizi Cemacon Cluj-Napoca:

„Nu privim anul 2024 cu frici, ci îl abordăm cu nerăbdare și curiozitate. De pildă, războiul ruso-ucrainean, care astăzi reprezintă o mare amenințare și care influențează semnificativ apetitul de investiții imobiliare la noi, va deveni, odată cu încheierea conflictului, o uriață oportunitate de dezvoltare a afacerii și va avea o mare influență inclusiv asupra sectorului românesc al construcțiilor.”

Cristian Mătășel, director general al producătorului de acoperișuri Metigla din județul Prahova, deținut de acționari belgieni:

„Principalele riscuri care s-ar putea întrevedea, pentru acest an, vin dintr-un mediu macroeconomic incert, în care dobânzile cresc, la fel și inflația, iar consumul se contractă sub impactul direct al prețurilor. Cu toate acestea, cel puțin din semnalele noastre, investitorii din domeniul imobiliar, atât din segmentul rezidențial, cât și din cel industrial și comercial, păstrează o atitudine pozitivă, iar planurile de investiții rămân active pentru anul 2024. În plus, factorul ESG (Environmental, Social and Governance) câștigă teren, investitorii devenind din ce în ce mai conștienți de importanța dezvoltării unor proiecte sustenabile și prietenoase cu mediul înconjurător, pentru a atrage viitorii proprietari preocupați de amprenta ecologică a locuințelor sau a spațiilor pe care le utilizează.”

Irina Măndoiu, CEO-ul producătorului de lacuri și vopsele Policolor-Orgachim, cu fabrici în București și în Ruse, Bulgaria:

„Cele mai mari temeri sunt legate de instabilitatea socială generată de cele patru tururi de alegeri pe care le vom avea în România în 2024. Câteva categorii sociale au început deja să protesteze. Aceste lucruri pot conduce la alocări de resurse guvernamentale mai degrabă către consum și mai puțin către investiții. Cât ne privește, investițiile pe care le-am făcut în capacitățile de producție ne dau încrederea că putem ține costurile de producție sub control și că ne vom permite să ajustăm producția în funcție de cererea clienților noștri.”

Florin Popescu, business unit director pe piața locală al producătorului danez de vată minerală Rockwool:

„Temerile sunt legate de prelungirea și chiar extinderea războiului din Ucraina, pentru că o bună parte din finanțare este absorbită de războiul de la granițele UE. Anul 2024 va fi un an al provocărilor pentru mediul de afaceri. Avem patru rânduri de alegeri în România, ceea ce înseamnă patru perioade de bătălii politice și promisiuni electorale – un factor perturbator pentru mediul de afaceri. Escaladarea discursului politic extremist, pe toate planurile, este o amenințare pentru mediul de afaceri. În loc să ne canalizăm eforturile pe cum generăm creștere economică și prosperitate pentru toată lumea, vom asista la un discurs ultranaționalist, agresiv cu investitorii străini. Oportunitățile le vedem în implementarea cât mai grabnică a noilor reglementări și prevederi din legislația națională și europeană privind securitatea la incendii, eficiență energetică și sustenabilitate. Banii europeni vor reprezenta șansa la dezvoltare economică și în 2024.”

Marcel Florea, acționar al Florea Grup din Alba, cu afaceri în construcții, turism și energie:

„Principala temere este mediul de afaceri caracterizat de incertitudine. Pe de altă parte, una dintre cele mai mari oportunități ale acestei industrii (construcțiile – n. red.) este dezvoltarea infrastructurii, atât de deficitară în România. Vorbim aici atât de proiecte noi, cât și de reabilitarea structurilor existente.”

Irina Boureanu, director general al producătorului de panouri termoizolante Topanel din Râmnicu Vâlcea:

„Temerile noastre sunt aceleași cu care se confruntă mediul de afaceri din România. Factori precum inflația, rata dobânzilor și imprevizibilitatea economică pot constitui obstacole pentru progresul companiei. Cu toate acestea, suntem pregătiți să valorificăm oportunitățile existente. Proiectul PNRR, care reprezintă 30% din bugetul național pentru investiții și unde avem deja proiecte în desfășurare, se profilează ca una dintre marile oportunități ale anului 2024. De asemenea, programele rulate în direcția tranziției către energia verde sunt oportunități pentru noi, având în vedere că furnizăm produse esențiale pentru construcția infrastructurii necesare producției de energie verde sau, în cazul liniilor de panouri și plăci termoizolante, reducerea consumului de energie, cum ar fi panourile termoizolante și plăcile termoizolante cu spumă PIR, THERMOTOP. Totodată, credem că multe oportunități vor veni din investițiile realizate de Topanel până în acest moment.”

Noemi Ritea, director de piață pentru România, Ungaria și Moldova al producătorului de ferestre Velux:

„În ceea ce privește temerile, una dintre ele este inflația, care a influențat și va continua să influențeze puternic deciziile românilor de a duce mai departe proiectele. Și situația geopolitică este un factor de risc, cele două războaie vor genera incertitudini și instabilitate economică. La acestea se adaugă calitatea construcțiilor, care de multe ori lasă de dorit, respectiv adaptarea lor la schimbările climatice. Pe de altă parte, România plusează mult la capitolul digitalizare și conectivitate, care poate facilita accesul la clienți noi. Un alt punct forte este popularizarea surselor de energie curate, în care țara noastră a investit considerabil. Energia regenerabilă facilitează, la rândul ei, promovarea unor noi tipuri de produse, precum ferestrele acționate solar. Și, din nou, să nu uităm de renovarea energetică, care implică înlocuirea ferestrelor noi de mansardă.”

Ovidiu Păscuțiu, CEO-ul producătorului de materiale de construcții Saint-Gobain România, deținut de un grup francez:

„Cele mai mari temeri pentru 2024 includ incertitudinea economică și instabilitatea geopolitică. Cu toate acestea, vedem oportunități semnificative în evoluția tehnologică, creșterea cererii pentru soluții sustenabile și extinderea piețelor internaționale.”

Niculae Dușu, acționar al producătorului de materiale de construcții Celco din Constanța:

„Principala temere a noastră este scăderea apetitului investițional, generată de instabilitatea economică, la care se adaugă crizele politice și războaiele care se intensifică pe mapamond. Pe lângă acestea, cea mai mai mare provocare pentru viitor este ambiția Europei de a atinge zero emisii de carbon până în 2050, ambiție nerealistă în condițiile în care nu există tehnologii de captare a carbonului emis din procesele de producție, de stocare și utilizare a acestuia. Oricum, astfel de soluții, dacă se vor găsi, vor atrage costuri uriașe, costuri care nu se justifică atât timp cât o astfel de ambiție nu este însușită la nivel global.”

Mathieu Bauduin, CEO-ul pentru România al retailerului francez de bricolaj Leroy Merlin:

„Provocarea principală a anului vor fi, în continuare, instabilitatea regională și mondială, efectele economice ale acesteia, dar și dificultatea în a găsi produse cu o amprentă de carbon redusă. Pe de altă parte, bricolajul este o piață cu potențial enorm, stimulată în permanență de consumatori în direcția sustenabilității și a calității, care va beneficia cu siguranță de valul de renovare energetică necesar în România. Mai mult decât atât, suntem încrezători că 2024 va aduce și o stabilizare a prețurilor, chiar o scădere a lor.”

Mariana Constantinescu Brădescu, acționar al furnizorului de soluții de amenajare pentru clădiri PiatraOnline:

„2024 este an electoral, iar asta este o frică pentru mediul de business, pentru că, în anii electorali, mediul de business este lăsat și mai mult în umbră, iar focusul se duce pe alte ramuri. Oportunități? Suntem încă pe la «grădinița» dezvoltării ca infrastructură/ imobiliare/ orice domeniu de fapt, așadar sunt multe de făcut, indiferent de climatul mondial.”

Răzvan Pârvulescu, head of business development al constructorului BTDConstruct din București:

„Apreciem că instabilitatea economică internațională, precum și tensiunile geopolitice ar putea influența negativ parcursul acestui an, însă dorim să ne concentrăm pe perspectivele actuale, care indică o evoluție bună. Din acest motiv, planurile noastre vor rămâne guvernate de optimism. Pe de altă parte, orice context dificil aduce progres, la fel cum perioada pandemiei a accelerat procesul de digitalizare în mai multe domenii.”