2024: Cursa pentru cucerirea spațiului se va încinge

În 2023, prăbușirea misiunii lunare a Rusiei a arătat că principalul concurent al SUA pentru cucerirea satelitului natural al Pământului este China. Tot anul trecut, o companie privată americană a lansat în spațiu peste 100 de rachete, propulsând ceea ce deja a devenit economia spațială la un alt nivel. În 2024, cursa spațială se anunță a fi și mai intensă.

Startupul chinez de transport spațial LandSpace Technology intenționează să lanseze rachete reutilizabile până în 2025, într-o abordare care oglindește îndeaproape pionierul american al sectorului, SpaceX, în timp ce India își propune să înceapă o serie de teste de zbor pentru un eventual zbor spațial cu echipaj în 2025, scrie Nikkei. Pe 4 decembrie, India și-a prezentat intenția de a construi o stație spațială până în 2035 și de a trimite primul indian pe Lună până în 2040.

Între timp, Japonia își propune să devină a cincea națiune care aterizează cu succes un modul de aselenizare, acest lucru urmând să se întâmple în ianuarie. Japonia merge astfel pe urmele Indiei care, pe 23 august 2023, a pus pe Lună modulul de aselenizare al misiunii spațiale Chandrayaan-3. Guvernul indian spune că a adus modulul de propulsie al Chandrayaan-3 înapoi pe orbita Pământului, în pregătirea unei posibile misiuni de aducere pe Terra a unor probe lunare.

Concurența în creștere vine când SpaceX a lansat aproape 100 de rachete în 2023, ridicând activitatea spațială comercială la noi cote. Pe 2 noiembrie, CEO-ul Elon Musk a declarat într-o postare pe platforma de socializare X că serviciul de telefonie și internet prin satelit Starlink al companiei sale a atins pragul de rentabilitate a fluxului de numerar. Serviciul se bazează pe o constelație de peste 5.500 de sateliți și oferă conexiune în bandă largă oriunde pe planetă. Serviciul a câștigat o recunoaștere mai mare după ce a ajutat forțele armate ucrainene să lupte împotriva invaziei ruse.

„Nimeni nu s-a gândit că un astfel de serviciu va fi vreodată posibil”, a spus Shogo Yakame, consultantul de afaceri la Nomura Research Institute, menționând costurile uriașe de construire, lansare, operare și întreținere a atâtor sateliți și dificultatea conectării cu sateliți care se mișcă rapid pe orbita joasă a Pământului. Un serviciu similar a fost încercat de Iridium în anii 1990 și a eșuat, a spus analistul.

„Activitatea spațială a trecut prin mai multe etape, de la dezvoltarea vehiculelor de lansare până la utilizarea sateliților și a mediului spațial, cum ar fi în stațiile spațiale”, a explicat Seiji Izumisawa, CEO al MHI. „Comercializarea va fi următoarea etapă”.

Pe 15 februarie, Japonia va lansa ceea ce speră să fie un concurent pentru Falcon 9 al SpaceX: racheta H3 de generație următoare. Tentativa planificată urmează unui eșec în zborul inaugural de pe 7 martie din cauza unei probleme electronice. MHI, antreprenorul care se ocupă de H3, spune că racheta ar trebui se potrivească cu Falcon 9 cel puțin din punct de vedere al costului, dacă nu al frecvenței de utilizare. MHI are în vedere în acest moment șase lansări pe an.

SpaceX este furnizorul de bază pentru companiile care doresc să lanseze sateliți după ce racheta rusă Soyuz a devenit indisponibilă în urma invaziei Ucrainei de către Rusia. Producătorii tradiționali de rachete, cum ar fi MHI, ArianeGroup și United Launch Alliance, s-au chinuit să introducă oferte rivale.

În 2023, SUA au efectuat 103 lansări, în comparație cu cele 61 ale Chinei și cele 18 ale Rusiei, potrivit datelor de la Space-Track.org, o platformă de informații despre sateliți operată de Departamentul Apărării al SUA. „SUA și China sunt deja jucători dominanți în spațiul cosmic și își extind dominația”, a declarat Atsushi Murakami, președintele companiei de consultanță de afaceri Satellite Business Network. În mai, China și-a dezvăluit viziunea de a duce astronauți chinezi pe Lună până în 2030.