2022 – Ne mutăm în Metaverse?

Am încheiat al doilea an al pandemiei, și sperăm, ultimul; un an interesant pentru tehnologie, în România și în lume. A fost o continuare a elanului marcat de 2020, cu muncă hibridă, multă zarvă în domeniul inovației, finanțări uriașe disponibile în buzunarele fondurilor de investiții de capital de risc și planuri guvernamentale ambițioase în zona digitalizarii, atât la nivel local, cât și la Bruxelles, capitala Uniunii Europene.

Bogdan Florea, CEO, Connections

Mirajul lumilor virtuale, reîncălzit de Mark Zuckerberg prin anunțul lansării Metaverse, la 18 ani de la apariția Second Life și cel al tranzacționării activelor nonfungibile prin NFT-uri, tranzacții de milioane de euro în spațiul virtual, toate acestea sunt mugurii unui concept denumit sofisticat, phygital – fuziunea între realitatea virtuală și spațiul fizic. Așadar, tehnologia este aici să rămână, și, vrem-nu vrem, tendințele intrinseci de evoluție ale umanității ne împing spre adopția digitalizării la toate nivelurile: personal, profesional, societal. La scară globală, 2022 va aduce intensificarea hiperautomatizării, cu tot cu creșterea adopției de instrumente bazate pe inteligență artificială. Automatizarea proceselor de business este efectul deciziilor luate în funcție de seturile de date puse la dispoziția algoritmilor utilizați. Interpretarea datelor nestructurate care guvernează proceselele cognitive decizionale ale creierului uman reprezintă provocarea pe care inginerii trebuie să o depășească pentru a obține randamente semnificative pentru organizații și o experiență extinsă pentru clienții acestora. Așadar, robot process automation, machine learning și artificial intelligence, data analytics – toate sunt tehnologii a căror adopție va crește semnificativ în acest an. Cererea extrem de mare de resurse în domeniul IT transformă competiția între actorii din industria tehnologiei digitale din lupta pentru clienți în lupta pentru creiere. În siajul acestei presiuni crescânde pentru personal din ce în ce mai bine calificat, conceptul de low-code/no-code se dezvoltă în ritm alert, aducând cu el alte provocări. Ideea de platforme low-code/no-code se bazează pe principiul dezvoltării accelerate de aplicații de business, în general, prin efortul echipelor de business, mai degrabă decât prin cel al personalului IT. Conceptul pleacă de la principiul că oamenii de business, înțelegând fluxurile proceselor, constrângerile, excepțiile și modelele de date pot, cu efort tehnic minim, beneficiind de astfel de platforme, să dezvolte și să mențină aplicațiile necesare mai agil și mai ieftin decât un departament de dezvoltare software. De aici a apărut nevoia unor astfel de platforme care să dea putere și control echipelor de business, ele fiind susținute, bineînțeles, la nivel core, de platformă, de producătorii de tehnologie. Explozia low-code/no-code vine cu propunerea de valoare a reducerii dependenței de programatori și firme furnizoare de soluții software, doar că…drumul e lung, tehnologia ridică probleme, și, momentan, no-code înseamnă mai mult low-code, iar nevoia de integrări cu sistemele legacy și cea de expunere de date în frontend mută povestea frumoasă într-un coșmar de implementare pentru generarea de funcționalități complexe de business. Democratizarea datelor – accesul facil la informații despre clienți și preferințe – împreună cu algoritmi din ce în ce mai sofisticați de analiză și modelare a datelor sunt trendurile cele mai importante în industrii legate de consum pe scară largă, așa numitele „consumer goods industries”.  Democratizarea datelor se corelează direct cu un alt concept-vedetă a anilor care vor veni – ROX (return on experience), care măsoară valoarea unei investiții în raport cu exprienta clienților, a angajaților și a leadershipului. Preocupările pentru creșterea competențelor în securitate cibernetică, extinderea conceptului de active tokenizate (reprezentarea digitală a activelor fizice) pe baza de blockchain, explozia tehnologiilor de realiate virtuală și augmentată (întreținută de trendul Metaverse), toate sunt fețe ale aceluiași cub rubik, care se numește phygital. Dacă satul global migrează în Metaverse, ce face satul local? România este, ca mai tot timpul, undeva la intersecția între adopție timpurie a noului și încremenirea în regatul hârtiei. Suntem o țară contradictorie, în care interacțiunea cetățeanului cu statul este încă bazată pe cereri, documente inutile și, câteodată, ștampile, în paralel cu start-up-uri de tehnologie de succes, care urmează modelul UiPath. Din acest punct de vedere, 2022 va fi un an cu multe finanțări și poate, cu alte companii românești migrate deja în SUA sau Marea Britanie, cu sediile centrale și cu o mare parte a managementului. Mediul privat va continua să se dezvolte cum poate, în paralel cu o administrație cu picioare de lut, condusă de o clasă politică incapabilă să înțeleagă spiritul vremurilor. Previzionăm în 2022 o creștere continuă a bugetelor de investiții în tehnologie la nivel global, cu posibilitatea ca volumul total să atingă 4 trilioane la sfârșitul anului 2022 (o creștere de 5,5% față de 2021, conform Gartner. Campionii digitalizării vor fi, în continuare, jucătorii din industria serviciilor financiare și telecom. Estimăm creșteri importante și în sectorul energiei și al utilităților, în healthcare și în retail. O notă aparte merită menționată pentru ESG – conceptul care leagă businessurile de sustenabilitate și conservarea mediului ambiant. Evoluțiile accelerate la nivelul Uniunii Europene vor influența în mod decisiv și economia României, urmând să ajungem, probabil, și noi, la masa critică ce poate împinge ecosistemul ESG spre adopție pe scară largă. Digitalizarea este strâns legată de ESG – atât la nivelul instrumentelor/toolurilor care vor trebui dezvoltate pentru a susține infrastructură legislativă, cât și din perspectiva stricto sensu a ideeii de sustenabilitate. Transformarea digitală presupune reproiectarea proceselor de business din organizații, un moment prielnic, de altfel, pentru a pune pe tapet și conceptele de mediu, componentă socială și guvernanță. Corelarea obiectivelor digitalizării cu cele induse de ESG poate genera, în călătoria digitală a unei companii, o experiență cu adevărat modernă și de impact pentru consumatorii/clienții finali.