Ce a fost în 2019: Nu a venit criza, pariurile au ajuns motor de creștere economică, Dascălu pune pe masă 2 mld. euro pentru o dezvoltare imobiliară imensă în mijlocul Bucureștiului, IRCC a ?

Anul 2019 se termină răsuflând ușurați că nu am avut o criză economică pe care o așteptăm în fiecare an de cel puțin 2-3 ani încoace.

România este la al nouălea an de creștere economică neîntreruptă, un ciclu început din 2011 încoace, perioadă în care am adunat un plus de 35%, ceea ce s-a tradus printr-o dublare de PIB, dublarea salariilor în termeni nominali și un plus de 70-80% în termeni reali, dar acest lucru nu-i împiedică pe români să plece în continuare din România, pierderile anuale depășind 100.000 de oameni.

Toată această creștere economică duce în spate însă o creștere a deficitelor macro și a datoriilor statului și a persoanelor fizice, care pot peste noapte să devină nesustenabile dacă condițiile din lume și din România se schimbă.

Deficitul comercial – diferența dintre importuri și exporturi,  se apropie de 20 de miliarde de euro și se transpune în final printr-o creștere a deficitului de cont curent, la parametri care atrag atenția piețelor financiare. IT-iștii și transportatorii nu reușesc să compenseze cât mâncăm noi din import.

Pentru cât este gaura comercială și gaura bugetară, creșterea cursului valutar leu/euro de numai 2,5% este prea mică, iar amânarea corecțiilor nu va aduce România într-o poziție mai bună.

Deși România nu are o datorie publică mare – numai 35% din PIB -, structura bugetară actuală este de coșmar, adică aproape 100% din bani se duc pe salarii, pensii și dobânzi la datoriile acumulate anterior. Pentru investiții aproape că nu mai rămâne nimic.

Deși România traversează cea mai bună perioadă economică din toată istoria ei, cel puțin așa spun toate datele statistice, românii sunt extrem de nemulțumiți, pentru că nu au drumuri, școli, spitale deși plătesc taxe și impozite, iar acest lucru îi face să se întrebe unde se duc banii și pe ce.

Oricum, toată lumea crede că statul este incapabil să facă autostrăzi și spitale, iar în privința educației, toată lumea vrea să-și trimită copiii la școli private sau în străinătate. 

IT-iștii, transportatorii și corporatiștii sunt câștigătorii acestei perioade, de aproape 10 ani, dar România nu este compusă numai din ei.

Realegerea lui Mugur Isărescu la conducerea BNR din octombrie, pentru al șaselea mandat, a liniștit piețele financiare care deveniseră extrem de nervoase la începutul anului, când Dragnea și PSD l-au chemat la ordine din cauza contestațiilor la adresa OUG 114, cu celebra taxă bancară, la care s-a adăugat creșterea cursului leu/euro și a ROBOR.

Creșterea deficitului bugetar peste 3% din PIB era așteptată de piețe, care au fost liniștite imediat prin oferirea de către Ministerul Finanțelor a unor dobânzi mai mari, în condițiile în care lumea din jur practică dobânzi negative.

Datoria externă – din care, atenție,  65% este privată și numai 35% a statului – a depășit din nou 100 de miliarde de euro, ajungând la 108 miliarde de euro, ceea ce se va vedea în rapoartele analiștilor din ce în ce mai des. Problema nu este mărimea datoriei, ci faptul că România nu se finanțează atât de ușor în momentele de criză, iar statul va trebui să plătească, ca în 2008-2009, și pentru datoria privată.

Bursa de la București a oferit investitorilor o creștere de peste 40%, dar acest câștig incorporează și căderea de la începutul anului, după celebra ordonanță OUG 114, care a dus la scăderea prețului acțiunilor băncilor și companiilor din energie.

Bursa de la București este a treia din lume în 2019 din perspectiva câștigului adus investitorilor, după Grecia și Rusia.

Businessul a avut un an 2019 bun și mai mult ca sigur că se va ajunge la o cifră de afaceri totală, pentru toate companiile din România, de peste 350 de miliarde de euro, față de 320 de miliarde de euro în 2018. Dar această creștere este extrem de polarizată: companiile mari, în marea lor majoritate multinaționale, și-au luat partea leului, singurele lor probleme fiind lipsa forței de muncă și presiunea crelterilor salariale pe care trebuie să le acorde, iar companiile mici și mijlocii, 580.000 din 600.000, se luptă de la o zi la alta.

Scăderea economică și recesiunea din Europa a afectat industria românească, care bate pasul pe loc de doi ani. Industria de construcții locală a revenit în prim-plan cu o creștere de 30%, dar acest lucru nu se datorează exclusiv facilităților fiscale date de guvernul PSD și menținute de guvernul PNL, ci și banilor ieftini și lichidității disponibile din piață și de peste tot în lume, care îi face pe investitori să creadă că pot câștiga mai mult din dezvoltarea rezidențială decât din plasarea banilor la bancă cu o dobândă de zero la sută.

Pe scena politică, prăbușirea lui Dragnea și a lui PSD a fost majoră, iar acum președintele Iohannis – proaspăt reales cu un vot majoritar, are guvernul lui, dar toată lumea se întreabă ce poate face mai mult decât a făcut în precedentul mandat, având în vedere că nu este un președinte atât de prezent în treburile țării dincolo de subiectele legate de corupție și de jos PSD.

Acesta este peisajul macro și politic al anului 2019, dar pe lângă acest lucru mi-au atras atenția și câteva cazuri particulare:

1. Iulian Dascălu, cel mai mare proprietar de malluri din România, și-a dezvăluit proiectul pentru București, unde nu este prezent: la Romexpo vrea să facă cea mai mare dezvoltare din istoria României – 1,2 milioane de metri pătrați în birouri, blocuri de locuințe, spații comerciale, un nou mall și spații de entertainment în aer liber. Acest proiect va depăși 2 miliarde de euro și va fi construit în zece ani. Centrul Bucureștiului va deveni zona Romexpo.

2. Pariurile încep să devină o industrie în România și motor de creștere economică: acest lucru l-a descoperit Sorin Pâslaru, redactorul șef al ZF, iar datele oferite de președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei, confirmă acest lucru. Spre exemplu, în mediul rural sunt 15.000 de agenții de pariuri și jocuri de nocorc, de trei ori mai multe decât numărul de farmacii.

3. Superbet , o companie românească, a atras atenția gigantului american Blackstone, cel mai mare fond de investiții din lume, care a pariat 125 de milioane de euro, cumpărând un pachet minoritar de acțiuni.

Superbet – o companie controlată de Sacha Draghic, un investitor sârb pentru care România a devenit prima casă – a avut o creștere exponențială în ultimii 5 ani, ajungând să valoreze peste 700 de milioane de euro când Blackstone a intrat, la mijlocul anului 2019, în companie. Americanii nu intră într-un business dacă valoarea unei companii nu se numără în miliarde de euro și dacă nu o pot extinde internațional.

Superbet are cel mai mare potențial de creștere al unei companii din România la nivel internațional, mai ales acum că s-a deschis și piața americană de pariuri. La ce valoare va ajunge Superbet în următorii cinci ani se va vedea.

Oricum, prin investiția în Superbet, România a atras atenția celui mai mare fond de investiții din lume.  

4. UiPath, cel mai valoros start-up din IT pornit din România, a ajuns să valoreze 7 miliarde de dolari.

Dacă în 2018 UiPath valora 1 miliard de dolari, în 2019 a ajuns să valoreze 7 miliarde de dolari, fără să intre pe break-even. Investitorii care au pus 500 de milioane de dolari în Uipath în 2019 cred că compania va ajunge să valoreze peste 15 miliarde de dolari în următorii 2-3 ani. Asta dacă și vânzările de aplicații RPA (Robotic Process Automation)  vor depăși 1 miliarde de dolari, față de 300 de milioane de dolari acum. Oricum, Daniel Dines, fondatorul companiei, a ajuns miliardar în dolari, având în vedere că mai deține 20% din companie.

5. IRCC a înlocuit ROBOR.

În ciuda protestelor băncilor, deputatul Daniel Zanfir, “prietenul” bancherilor, a reușit să înlocuiască ROBOR-ul, indicele de referință în acordarea creditelor, cu IRCC, un indice care reflectă tranzacțiile efectiv realizate pe piața interbancară și nu percepțiile dealerilor în cotarea ROBOR-ului.

Guvernul PNL și actualul ministru de finanțe Florin Cîțu, fost director de trezorerie la ING Bank România, au menținut IRCC-ul și nu au mai revenit la ROBOR acum, când anulează taxa bancară, ceea ce înseamnă că nu a fost o măsură tocmai rea ideea lui Zanfir.

6. Continuă scăderea vânzărilor de apartamente, dar prețurile cresc.

Un trend care a apărut în 2018, odată cu introducerea restricțiilor de creditare imobiliară de către BNR prin creșterea avansului la 15% la împrumuturile în lei și 25% la cele în euro, a continuat și în 2019. Creșterea vânzărilor de apartamente a scăzut, iar acest lucru s-a văzut și în scăderea creditelor ipotecare acordate de către bănci cu 15%.

Deși parametrii de creditare sunt cei mai buni din ultimul deceniu ca raport între valoarea unei rate în salariul mediu, vânzările scad, ceea ce arată că s-ar putea să fie și o schimbare socială și demografică. Noile generații preferă ca între 20 și 35 de ani, până când își întemeiază o familie, să nu se lege la cap cu un credit pe termen lung, pe 30 de ani, ca părinții lor. Preferă chiria și flexibilitatea de a se muta dintr-o parte în alta, în funcție de job. Cu toate că vânzările au scăzut, prețurile cresc pentru că dezvoltatorii știu că apartamentele din principalele orașe sunt ieftine, dacă ne uităm la Varșovia, Budapesta, Praga, Bratislava și, de ce nu, Viena.

7. PNL ratează să crească salariile din România într-un trend general de creștere regională și globală.

PNL avea șansa să împingă salariile din România mai sus, într-un trend care se petrece peste tot în lume din motive sociale și mai puțin din motive de productivitate. Creșterea cu numai 83 de lei a salariului minim, adică 7,2%, este prea puțin și va ține România la viteza întâi, în loc să-i dea un impuls mai puternic acum când se poate. Polonezii vor să majoreze salariul minim cu 80% în următorii 3 ani pentru a nu mai fi o economie care să piardă sânge și să fie văzută de companii ca fiind o piață cu o forță de muncă ieftină. Guvernul PNL este prizonierul unor teorii economice  de acum 30 de ani, care sunt date peste cap în prezent de ce se întâmplă în lume.

8. Apariția lui Rareș Bogdan ca lider politic și cei aproape 1 milion de votanți din diaspora.

Clasa politică a fost resetată de alegerile europarlamentare și cele prezidențiale. PSD și Liviu Dragnea s-au prăbușit, ultimul ajungând în închisoare deși a fost al treilea om din stat, iar la putere a venit PNL, iar Klaus Iohannis a fost reales președinte al României cu un vot covârșitor, ceea ce îi dă o legitimitate majoră. Iohannis are guvernul lui și trebuie să livreze rezultate rapid, pentru că altfel PSD se va reîntoarce.

Introducerea lui Rareș Bogdan, moderatorul de la Realitatea TV, în politică a adus voturi PNL-ului și a schimbat imaginea unui partid care se mulțumea să stea mai mult în opoziție decât la putere. Ascensiunea lui Rareș Bogdan a fost fulminantă, el ajungând peste noapte prim-vicepreședinte al PNL și principala portavoce a partidului. Fără să intre în ghilotina guvernării, Rareș Bogdan se poziționează ca principal urmaș al lui Iohannis, asta dacă nu va fi contrat de Nicolae Ciucă, ministrul Apărării.

Diaspora, cu aproape un milion de voturi la alegerile prezidențiale, are potențial de a schimba multe pe scena politică, de afară și nu din interior.

De asemenea, marile orașe încep să aibă un cuvânt mai greu de spus, având în vedere că lipsa de infrastructură – de transport, de sănătate, de educație, de administrație – începe să devină extrem de enervantă.

Zona rurală va pierde teren politic din motive demografice și sociale.

9. Dobânzile la euro vor rămâne în continuare mici pentru cel puțin un deceniu.

Scăderea economică care s-a instalat în Europa și recesiunea din Germania au determinat Banca Centrală Europeană să dea din nou drumul la tiparnița de bani și să reducă dobânzile la euro, afirmând că această politică se va menține mulți ani de-acum încolo. Asta înseamnă că lichiditatea va fi în continuare din abundență, iar dobânzile extrem de mici, chiar negative, îi vor face pe investitori să facă pariuri riscante mai puțin în economia reală, ci mai mult pe burse și în real-estate.

Și America a oprit creșterea dobânzilor la dolari pentru a ține aprinse motoarele economiei, care încetinesc din cauza războiului comercial al lui Donald Trump cu China, Germania și Europa.

Din păcate România, statul, nu știe ce să facă cu aceste dobânzi mici din întreaga lume și ratăm o oportunitate imensă  de a face investiții publice care să mai aducă încă cel puțin un deceniu de creștere economică.

10. Ungaria propune ceva concret pentru creșterea natalității, iar guvenul PNL și Iohannis ar trebui să ia notițe.

Premierul Viktor Orban nu vrea imigranți în Ungaria, și de aceea a pus pe tapet câteva măsuri economice pentru creșterea natalității: familiile cu peste 3 copii primesc 30.000 de euro, femeile care au sau care vor să aibă de la 4 copii  în sus nu vor mai plăti impozit pe venit toată viața, familiile cu minim doi copii primesc credite preferențiale pentru achiziția unei case, la fel ca și femeile care se căsătoresc prima dată. Bunicii care îngrijesc copii primesc o indemnizație de îngrijire, iar statul ungar promite să facă 21.000 de creșe.

Nu știu ce are în minte guvernul PNL, dar sigur nu are o politică coerentă de creștere a natalității. Măcar de-am copia ce face Orban în Ungaria în această privință.

Cam aceste sunt 10 evenimente care mi-au atras atenția în 2019.

Dacă vreți să știți ce a fost în 2018: 2018 este cel mai bun an economic și de business din istoria României, cu cele mai mari salarii și cu cea mai mare criză de forță de muncă, dar care se termină într-o revoltă și nemulțumire generală

Dacă aveți și alte evenimente majore, puteți să le scrieți și să le comentați.

Până la anul vă doresc toate cele bune, cu pace și prosperitate.

Să ne vedem cu bine în 2020!