2014, anul spionajului cibernetic?
În 2014, infractorii cibernetici vor continua atacurile asupra intimității, banilor – reali sau virtuali, dar și asupra companiilor din diverse domenii, în special cele din IT&C.
Experții producătorului de antivirus Kaspersky Lab au realizat prognoza pentru 2014, iar mare parte din ceea ce au văzut în „globurile lor de cristal” are legătură cu dezvăluirile lui Edward Snowden. Potrivit lor, intimitatea este printre cele mai expuse atacurilor cibernetice. De aceea, după scandalul Snowden din 2013, oamenii sunt hotărâți să își protejeze viața privată, în ciuda acțiunilor tuturor serviciilor de informații din lume. Acest fapt se traduce în protejarea informațiilor stocate pe computere și pe dispozitivele mobile și în asigurarea confidențialității prezenței online. Astfel, serviciile VPN și „Tor-anonymizers” vor avea mai multă popularitate, iar instrumentele locale de criptare vor fi din ce în ce mai căutate.
Dezvoltarea de instrumente cu scopul furtului de bani va continua în 2014, potrivit specialiștilor Kaspersky. Pentru a avea acces direct la „buzunare”, infractorii își vor rafina instrumentele create pentru a accesa conturile bancare ale deținătorilor de dispozitive mobile (phising pe mobil, Troieni bancari). Botneții mobili vor fi cumpărați și vânduți și vor fi, de asemenea, utilizați pentru a distribui atașamente malware din partea terților. Pentru a susține furturile indirecte este probabil să vedem mai multe versiuni sofisticate ale Troienilor care criptează informațiile de pe dispozitivele mobile, împiedicând accesul la fotografii, contacte și corespondență până în momentul în care este plătită o taxă de decriptare. Smartphone-urile care rulează sistemul de operare Android vor fi, fără îndoială, primele vizate.
În 2014, va fi înregistrată o creștere considerabilă a numărului de atacuri asupra portofelelor utilizatorilor Bitcoin, a rezervelor de Bitcoin și a burselor.
În ce privește furnizorii de servicii de internet, ei au anunțat deja implementarea unor măsuri suplimentare pentru a proteja datele utilizatorilor, de exemplu, criptarea tuturor informațiilor transmise între propriile servere. Implementarea unor măsuri mai sofisticate de protecție va continua și este posibil să devină un factor-cheie în alegerea unui furnizor. Hackerii vizează și angajații serviciilor cloud, văzându-i ca pe cea mai slabă verigă în lanțul de securitate. Un atac de succes în acest caz ar putea reprezenta accesul infractorilor cibernetici la un volum imens de date. În plus față de furtul de informații, atacatorii ar putea fi interesați și de ștergerea sau modificarea informațiilor – în unele cazuri dezinformarea intenționată ar putea valora chiar mai mult pentru cei care stau în spatele atacului.
Furtul surselor produselor populare (în industria de gaming, dezvoltarea de aplicații mobile etc.) oferă atacatorilor o oportunitate excelentă de a descoperi vulnerabilități și de a le utiliza pentru propriile scopuri frauduloase. În plus, dacă infractorii cibernetici au acces la resursele victimei, ei pot modifica codul programului sursă și să implementeze backdoor-uri în aceasta.
Dezvăluirile făcute de către Snowden au demonstrat că unul dintre scopurile spionajului cibernetic între state este de a oferi susținere financiară companiilor „prietenoase”. Acest factor a doborât barierele etice care au restricționat inițial companiile să folosească metode neconvenționale de a concura cu rivalii lor. În noua realitate a spațiului cibernetic, companiile iau în considerare posibilitatea de a derula acest tip de activitate. Companiile vor contracta, în acest scop, mercenari cibernetici, grupuri organizate de hackeri competenți care pot oferi servicii personalizate de spionaj cibernetic.