2+0+1+7=10 ani de UE

Ce efecte economice a avut primul deceniu petrecut în Uniunea Europeană? Cum s-a schimbat societatea românească în acest timp? Dar modul în care se face business? Cine a câștigat și cine a pierdut? Care sunt așteptările pentru viitorul apropiat și mai îndepărtat din ecuația integrării? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care Business Magazin a încercat să găsească răspuns, lansând întrebări deopotrivă pentru reprezentanți ai mediului de afaceri și analiști.

Uniunea Europeană a fost creată în 1993 odată cu semnarea Tratatului de la Maastricht, atunci în componență aflându‑se Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda, Marea Britanie, Irlanda, Danemarca, Spania și Portugalia. Însă sub o formă sau alta, alianța din aceste state membre există încă din perioada care a urmat celui de-al doilea război mondial, când șase state au format Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului și Comunitatea Economică Europeană. În deceniile următoare, Uniunea Europeană s-a lărgit prin aderarea unor noi state membre. În 2004 a avut loc cea mai mare extindere a UE, când zece state – Cipru, Malta, Ungaria, Polonia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia – s-au alăturat uniunii.

Trei ani mai târziu a avut loc și aderarea Bulgariei și României. Țara noastră și-a câștigat statutul de stat asociat în 1995, după ce a depus candidatura la aderare, iar în 1997, după primirea acceptului din partea Consiliului European, România a primit finanțare pentru îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga; negocierile pentru aderare au început la Helsinki în 2000 și se refereau la reforme instituționale, economice și sociale. În 2005 s-a desfășurat ceremonia de semnare a tratatului de aderare, care a intrat în vigoare în 2007.

Aveam 17 ani când România a aderat la Uniunea Europeană și chiar dacă nu am înțeles impactul evenimentului, știam că este un moment important, ce marca un punct în istoria țării, și mai mult, deschidea porțile României către „occidentul” mult dorit. La 10 ani distanță, după ce economia românească a trecut printr‑un boom și o criză, economia locală se află pe o pantă de creștere spectaculoasă, cea mai mare din UE.

Majoritatea indicatorilor arată că efectele integrării au fost pozitive; prognozele pentru 2017 sunt optimiste, însă stau sub rezerva evoluțiilor ce pot fi generate de tensiunile cauzate de Brexit. În plus, tot mai multe semne de întrebare apar în legătură cu rămânerea Franței și Italiei în Uniune.

Cu toate acestea, românii rămân eurooptimiști, cum au fost încă de la aderare. În prezent, potrivit celui mai recent sondaj Euromonitor, majoritatea românilor au încredere în UE (52%, față de 36% media europeană), mai mult decât în propriul guvern (29% în România, față de 31% media europeană). De asemenea, majoritatea românilor au o percepție pozitivă cu privire la UE, 36% una neutră, iar 13% una negativă.

Pe plan european, procentele înregistrate sunt 35% pentru percepția pozitivă, 38% pentru cea neutră și 25% pentru cea negativă. Despre integrarea în Uniunea Europeană, Ionuț Simion, country manager partner al PwC România, spune că aceasta a maturizat mediul de business, semnalând faptul că în anii dinainte aderării „au presupus rate foarte ridicate de creștere economică, de majorări salariale, dar și de acumulare graduală a unor dezechilibre economice”. În prezent, mediul de afaceri este văzut ca fiind „mult mai dinamic, mai competitiv și mai pregătit pentru a face față competiției din celelalte state membre decât în 2007. În decurs de zece ani, PIB-ul României a crescut cu peste 75%, ajungând la aproape 169 de miliarde euro, iar exporturile țării s-au dublat în același interval”, adaugă Simion.

„Marele câștig al integrării în UE este eliminarea necesității vămuirii mărfurilor comunitare. Înainte de integrare, orice transport din sau înspre Uniune, trebuia vămuit, ceea ce ducea de cele mai multe ori la numeroase bariere de ordin birocratic, administrativ. Să nu mai vorbim de corupție sau abuzuri”, spune Rareș  Măcinică, managing director al companiei de logistică Lagermax AED Romania.

Victor Iancu, senior manager la KPMG, vede aderarea ca un moment strategic esențial pentru dezvoltarea economică și menționează faptul că aceasta a adus accesul nerestricționat la o piață de 500 milioane de consumatori, dar și înscrierea țării într-un program informal de creștere în care fondurile nerambursabile joacă un rol important. „Conform unor statistici oficiale guvernamentale realizate de Ministerul Fondurilor Europene, efectul implementării fondurilor la nivelul economiei a fost o creștere a PIB‑ului real cumulat în perioada 2008-2015 de peste 10%, comparativ cu scenariul în care aceste fonduri nu ar fi existat. De altfel, conform acelorași surse, o serie de alți indicatori macroeconomici importanți resimt creșteri procentuale importante, atunci când sunt luate în calcul fondurile europene (de exemplu consumul privat, rata șomajului sau nivelul salariului mediu)”, spune Victor Iancu. El precizează că „beneficiul apartenenței la UE nu este încă unul exploatat la capacități optime, potențialul și oportunitățile rămânând în continuare uriașe”.